Investitiile straine directe in sistemul economiei mondiale

Investitiile straine directe in sistemul economiei mondiale

1. Sfera de cuprindere a investiilor straine directe

Investitiile internationale de capital se materializeaza sub 2 forme:

- investitii straine directe (ISD)

- investitii de portofoliu

Definitia ISD data de FMI:

Investitia straina directa este o categorie a investitiilor internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente intr-o tara (investitorul direct) de a obtine un interes de durata intr-o companie rezidenta intr-o alta tara (investitia directa).

In anumite tari se stabileste un nivel (pondere) minim dincolo de care detinatorul unor actiuni la o firma este considerat investitor direct (de aprox. 10 %).

Principalul criteriu in identificarea unei investitii directe este influenta sau participarea semnificativa a investitorului la administrarea investitiei.

Componentele incluse in ISD

a) actiunile, partile sociale sau contributiile in natura;

b) imprumuturile intrafirma; care se refera la imprumuturi intre firma investitoare si filiale sau sucursale ale acesteia;

c) profitul reinvestit

Investitiile de portofoliu

Investitiile de portofoliu includ valori mobiliare de natura actiunilor (valori mobiliare participative) si valori mobiliare de natura datoriei (obligatiuni sau instrumente ale pietei monetare).

Investitiile de portofoliu sunt realizate in scopul valorificarii capitalului in speranta unui castig mai mare decat cel obtinut prin depunerea intr-un cont de economii.

- investitie directa participa la conducerea firmei

- investitie de portofoliu nu participa la conducerea firmei

1.1. Indicatori de masurare ai investitiilor straine directe

Indicatori privind ISD

a) fluxuri de ISD - de intrare (FDI inflows)

- de iesire (FDI outflows)

Fluxul de ISD reprezinta volumul in expresie baneasca al investitiilor realizate intr-o tara, intr-o perioada de timp, de obicei 1 an, de investitori rezidenti in alte tari (fluxurile de intrare).

b)stocul de ISD - de intrare (inward FDI stock)

- de iesire (outward FDI stock)

Stocul de ISD are in vedere valoarea cumulata a investitiilor straine realizate intr-o tara, de la inceputul unei perioade de referinta pana la momentul curent (stocuri de intrare).

Prin fluxurile de investitii straine directe se inteleg sumele aferente investitiilor realizate intr-o perioada de timp, de obicei un an.

Stocul de investitii straine directe reprezinta valoarea participatiilor la capital si a rezervelor (inclusiv profiturile retinute) apartinand firmei investitoare, la care se adauga valoarea datoriilor nete ale filialelor catre firma investitoare.

Globalizarea si investitiile straine directe

Prin globalizarea consumului vom intelege faptul ca datorita globalizarii statul de origine al unui produs sau serviciu este independent / irelevant fata de nationalitatea consumatorului.

Prin globalizarea productiei vom intelege faptul ca datorita globalizarii nationalitatea proprietarului sau a managerului intreprinderilor este independenta / irelevanta fata de statutul in care acesta isi desfasoara activitatea.

Procesul de globalizare a fost stimulat de trei categorii de factori de influenta:

- reducerea costurilor de transport, ceea ce a insemnat ca a fost nevoie de sume mai mici de bani pentru a transporta bunurile pe distante mari;

- reducerea barierelor din calea comertului prin reducerea sau eliminarea tarifelor vamale si prin reducerea cazurilor de utilizare a barierelor netarifare;

- reducerea costurilor pentru telecomunicatii prin adoptarea unor tehnologii care permit comunicatii rapide si ieftine la mare distanta.

D.p.d.v. al continutului, globalizarea ca fenomen economic, include:

- comertul international;

- fluxurile financiare in cadrul carora investitiile straine directe au ponderea cea mai mare;

- transporturile si telecomunicatiile;

- fluxurile de forta de munca.

ISD au fost considerate principala forma de manifestare a prezentei STN-urilor la nivel global.

Alte implicatii, la nivel global, ale fluxurilor de ISD au in vedere faptul ca ele s-au constituit in principala sursa de finantare pentru tarile in dezvoltare.

ISD sunt un fenomen de importanta globala deoarece:

- ocupa o pondere semnificativa in ansamblul activitatilor economice desfasurate la nivel mondial;

- au fost caracterizate de o dinamica foarte mare, ce a concis cu procesul de extindere si adancire a globalizarii;

- permit finantarea dezvoltarii la nivel mondial, atat in tarile dezvoltate, cat si in tarile in dezvoltare;

- ele reflecta cresterea ponderii produselor si serviciilor realizate prin ISD in tarile (pietele) unde acestea se consuma, in defavoarea exporturilor acestor produse sau servicii.

Dimensiunea mondiala si importanta ISD

In anul 2007 ISD, la nivel mondial, au reprezentat cca. 1.800 mld. USD, iar stocurile au fost de 15.000 mld. USD (ce reprezinta din produsul brut global).

ISD sunt considerate a fi cea mai directa manifestare a globalizarii, deoarece vanzarile in strainatate (in 2007) ale filialelor societatilor transnationale (STN) reprezinta mai mult decat dublul exporturilor mondiale (31.000 mld. USD - vanzari; 14.000 mld. USD - exporturi).

Timp de peste 20 de ani au reprezentat fenomenul economic cel mai dinamic (cu cresterea cea mai rapida).

ISD genereaza un numar foarte mare de locuri de munca, respectiv pentru 2007 - cca. 90 mil. de locuri de munca directe si peste 400 mil. de locuri de munca indirecte.

- locuri de munca directe - cei care lucreaza efectiv in firma respectiva

- locuri de munca indirecte - cei care lucreaza pentru firme care colaboreaza cu firma implicata direct in crearea locurilor de munca

(sunt create 4-5 locuri de munca indirecte pentru 1 loc de munca direct)

ISD reprezinta o importanta sursa de finantare, in special pentru tarile in dezvoltare.

3. Triada investitii straine directe - globalizare - societati transnationale

La nivel mondial principalii actori economici individuali sunt reprezentati de societatile transnationale.

Unul din factorii care au stimulat ISD si, implicit, globalizarea a fost reprezentat de cresterea numarului de acorduri (inclusiv aliante strategice) intre firme ca parte a efortului de pozitionare strategica sau / si restructurare a societatilor transnationale.

Relatia (cele 3 elemente care constituie o triada) "ISD - globalizarea - STN" se explica prin faptul ca ISD contribuie la accentuarea si consolidarea globalizarii iar principalii actori care realizeaza ISD sunt STN.

4. Orientarea geografica si pe grupe de tari a ISD, la nivel mondial

- pentru tari dezvoltate

- pentru tari in dezvoltare

La nivel mondial ISD se orienteaza in mod prioritar catre tarile dezvoltate, proportia variind de la un an la altul - de la 60 la 80 %.

D.p.d.v. geografic, pentru 2007, ISD se indrepta spre: Europa in proportie de cca. 46%, America de Nord - 19%, Asia - 17%, Europa de Sud si comunitatea statelor independente (statele ex-sovietice) - 4,6%, Africa - 2,8%, Japonia 1,2%.

ISD - fuziunile si achizitiile internationale

In ansamblul fluxurilor mondiale de ISD, fuziunile si achizitiile internationale au o pondere care poate sa mearga pana la 90%.

Acest fapt determina si o variatie foarte mare, de la un an la altul, a nivelului acestor investitii in anumite tari.

Dupa 1990 in Europa centrala si de Est achizitiile internationale au luat forma privatizarilor, in cazul in care era din alta tara.

Participanti la ISD

Acesti participanti sunt impartiti in:

a) participanti directi  - investitorul strain

- partener local

b) participanti indirecti  - furnizori

- clienti

- guvernele celor 2 state

(off-set - un fel de compensare)

Motivatia investitorilor straini

ei pot cauta: - resurse

- piete de desfacere

- eficienta

- active strategice (ex: OMV achizitie PETROM)

6. Caracteristici ale fluxurilor mondiale de ISD in perioada 2005 - 2006

- mentinerea ponderii majoritare a tarilor dezvoltate in fluxurile de intrare si de iesire ale ISD;

- mentinerea ponderii majoritare a fuziunilor si achizitiilor in totalul fluxurilor de ISD;

- cresterea in continuare a ponderii ISD in sectorul serviciilor, mai ales in domeniile financiar, telecomunicatii, proprietati imobiliare;

- reducerea ponderii investitiilor straine in domeniul industrial in paralel cu cresterea ponderii in domeniul sectorului primar;

- manifestarea mai pregnanta in calitate de investitori a STN provenind din tarile in dezvoltare;

- continuarea liberalizarii circulatiei capitalurilor, dar si aparitia unor masuri limitative.

8. Fenomenul fuziunilor si achizitiilor internationale

Elementul principal care a constribuit la mentinerea cresterii globale a ISD in ultimul deceniu al secolului trecut a fost reprezentat de intensificarea fuziunilor si achizitiilor pe scara larga, in principal intre tarile dezvoltate.

Fuziunile si achizitiile au fost facilitate de continua liberalizare si de reglementare care s-au inregistrat in domeniul relatiilor economice internationale.

Fuziunile si achizitiile internationale, avand la baza privatizari in tarile in tranzitie sau in curs de dezvoltare, au un caracter ocazional, de operatiuni unice.

9. Tendinte in domeniul reglementarilor internationale privind ISD

- reglementari bilaterale;

- relementari regionale;

- tentative de reglementari multilaterale privind ISD - Acordul Multilateral privind Investitiile

Conform termenilor de referinta stabiliti de guvernele initiatoare Acordul Multilateral privind Investitiile urma sa fie "un acord international de sine statator, deschis tuturor tarilor membre OCDE si Comunitatilor Europene, cu prevederea posibilitatii de acces si pentru tarile nemembre OCDE".

Scopul declarat al Acordului era acela de a asigura "un cadru multilateral larg pentru investitiile internationale care sa prevada standarde ridicate pentru liberalizarea regimului investitiilor, pentru protejarea investitiilor si sa asigure mecanisme eficiente pentru solutionarea disputelor".

Principalele capitole de discutie privind Acordul Multilateral privind Investitiile au fost:

- principiul nediscriminarii, care cuprindea acordarea tratamentului national si clauza natiunii celei mai favorizate;

- protejarea investitiilor;

- mecanizme de rezolvare a diferendelor;

- domenii noi.

O serie de critici si dispute, privind faptul ca acest Acord:

- nu ar fi democratic si ar conduce la limitarea suveranitatii statelor semnatare;

- nu ar respecta interesele fortei de munca implicate in proiecte de investitii;

- nu ar acorda suficienta atentie probelemelor legate de protectia mediului;

- nu ar reflecta suficient interesele tarilor in curs de dezvoltare;

- s-ar baza pe negocieri netransparente, cu caracter secret.