Libertate si lege in afaceri

Libertate si lege in afaceri

Motto: "Nu este greu sa iei decizii atunci cand esti constient de acest lucru." - Roy Disney, producator american de film

1. Libertatea in afaceri

Am aratat in cadrul Cursului 1 ca:

Etimologia eticii sugereaza a) caracterul individual si b) normele sociale care guverneaza si limiteaza comportarea noastra, aceste doua semnificatii de baza determinand moralitatea noastra.

2) Ca etica aseaza intermediarii intre "libertate" - care este punctul de plecare si lege - care ceste punctul de sosire.

3) Ansamblul regulilor de "buna purtare' se numeste morala, iar conditia omului care aspira sa traiasca potrivit unor idealuri si principii cat mai inalte se numeste moralitate.

Luand definitia responsabilitatii si atasand-o notiunii de etica, constatam ca, in afaceri, orice persoana - fizica sau juridica -  are obligatia de a da socoteala, de a suporta consecintele atunci cand nu respecta normele de etica in afaceri.

Din definitiile date libertatii, vom constata ca si ea este inteleasa intre doua limite: prima este aceea a "actiunii dupa propria vointa, dupa bunul plac" si cea de a doua este "actiunea in conditiile cunoasterii legilor de dezvoltare a naturii si a societatii". Diferenta este data de lipsa de cunoastere, caci, de fapt, ruperea in doua a definitiei complete duce la doua tipuri de comportament distincte, ambele nocive: prima, anarhismul, neaga ordinea si disciplina sociala in general; a doua, legalsmul, reprezinta un principiu potrivit caruia orice persoana fizica sau juridica este obligata sa respecte minutios legea. Exacerbarea legalismului duce la abuzul de drept, si acesta fiind un delict care consta in exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului sau social-economic. Ordinea legala este cea care asigura viata si activitatea unui stat.

A face rau nu inseamna numai o actiune fata de altcineva, ci chiar si cu propria persoana. In morala crestina si nu numai este sanctionat chiar si raul facut de o persoana siesi. Din studiul combinatiilor posibile intre "eu", "tu" si "el" deriva toate tipurile de relatii etice, incluzand si relatiile de afaceri.

Este interesant de sesizat ca relationarea pe plan moral/etic este strict intelectuala, reprezentand intotdeauna un act deliberat. Apoi cred ca trebuie amintit ca in obiectele de proprietate intelectuala intra dreptul de autor si drepturile conexe, proprietatea industriala si combaterea concurentei neloiale.

Studiind notiunea de loialitate, pentru a ajunge la cea de neloialitate, gasim ca o persoana sincera exprima intocmai ceea ce gandeste, actioneaza fara prefacatorie sau ganduri ascunse; este franc, leal, loial; cinstit, deschis.

In opozitie se afla neloialitatea care, in activitatea comerciala se leaga de notiunea de concurenta.

Concurenta neloiala reprezinta orice act sau fapt contrar uzantelor cinstite in activitatea industriala si de comercializare a produselor, de executie a lucrarilor, precum si de efectuare a prestarilor de servicii.

Din analiza legii se poate lesne sesiza ca legiuitorul a departajat concurenta neloiala in infractiuni, contraventii si acte de concurenta neloiala ce produc doar daune morale si materiale

In lucrarea sa "Etica autenticitatii" (Editura Idea Design & Print, Cluj, 2006), Charles Taylor abordeaza trei motive de ingrijorare - el le numeste angoase - ce conduc la declinul societatii omenesti.

Primul motiv este individualismul, considerat cel mai mare castig al civilizatiei moderne. Cata vreme acum oamenii au dreptul de a-si alege propriul stil de viata, de a-si alege convingerile, de a-si alege drumul in viata, oamenii au creat si un sistem juridic pentru a-l proteja. Dimensiunea eroica a vietii disparand, oamenii au pierdut perspectiva mai larga, concentrandu-se asupra vietii lor individuale. Partea nevazuta a individualismului este centrarea pe sine, saracindu-ne ca sens si ca preocupare fata de ceilalti sau de societate.

Concomitent, societatea a devenit tot mai permisiva, oamenii au devenit egocentrici si narcisisti.

Acest prim motiv evidentiaza pierderea semnificatiilor marete, disparitia orizonturilor morale

Al doilea motiv - pe care Taylor il numeste "primatul ratiunii instrumentale" - este atingerea scopului cu mijloace cat mai economice. Cata vreme societatea si-a pierdut ordinea sacra, cata vreme aranjamentele sociale si modurile de actiune nu-si mai au fundamentul nici in ordinea lucrurilor, si nici in vointa divina, ele sunt la indemana oricui. Ele pot fi - si au si fost - orientate spre fericirea si bunastarea individului. Aceasta ratiune pozitiv aplicabila in viata economica tinde sa preia in mod negativ controlul asupra vietilor noastre, transformand totul intr-un calcul "cost/beneficiu". Se pierd profunzimea, receptivitatea, bogatia imaginatiei. Omul devine un insingurat, nu mai relationeaza, devine sclavul propriilor produse; uita sa mai citeasca, cand lasa frau liber imaginatiei - in detrimentul filmului TV, cand i se impune singura imagine; cel ce vizioneaza se umple de imagini si nu de cuvinte; uita sa mai socializeze la un concert, participand individual la actul de ascultare a muzicii la casti.

Un manager, contrar convingerii si orientarii sale, impotriva chiar a umanitatii si a bunului-simt, poate fi obligat de angajator ca, in concordanta cu cerintele pietei, sa adopte o tendinta de maximizare pe care ambii o stiu distructiva.

Acest al doilea motiv are de-a face cu eclipsarea scopurilor umane de catre ratiunea instrumentala

Al treilea motiv il reprezinta temutele consecinte ale individualismului si ale ratiunii instrumentale la nivel politic. Acesta poate duce, cum s-a intamplat de prea multe ori, la despotism. Omul insingurat nu poate si nu mai este dispus sa reactioneze. Concomitent, despotismul dur este inlocuit cu forme moderne de conducere teoretic democratica, in care, prin masinatiuni politice, cel din frunte nu mai reprezinta poporul, ci un grup de interese.

Este bine de mentionat aici, diferenta rafinata dintre intelesurile profunde ale cuvintelor umilinta si smerenie. Primul semnifica o ingenunchere fortata, sub putere impusa, chiar sub teroare. Al doilea semnifica o ingenunchere acceptata in fata unui domnitor dorit, respectat si iubit. Dictionarul, insa, explica un cuvant prin celalalt. Este interesant ca, in Cartea Cartilor - Biblia - nu este pomenit niciodata cuvantul umilinta ci doar smerenie.

Acest al treilea motiv are legatura cu pierderea libertatii

Fiecare din aceste trei motive, cu atat mai mult functionarea lor cumulata, influenteaza puternic decaderea societatii si, in mod direct, etica in afaceri.

Puseurile de imoralitate amendate permisiv au dus la acceptarea de catre societate a unor acte care, pana de curand erau socotite antisociale. Nu numai filmul artistic a devenit imoral, dar chiar si activitatea economica de promovare a produselor foloseste procedee cel putin needucative, daca nu chiar imorale.

Bibliografie:

1. Taylor Charles - "Etica autenticitatii", Colectia Panopticon, Editura Idea Design & Print, Cluj, 2006

Craciun Dan s.a. - "Etica afacerilor", Editura Paideia, Colectia cartilor de referinta, Bucuresti, 2005