STUDIU DE CAZ- EFECTELE PRIVATIZARII ASUPRA EFICENȚEI

STUDIU DE CAZ- EFECTELE PRIVATIZARII ASUPRA EFICEN EI

Introducere

In acest capitol propunem un studiu economic modelat prin modele econometrice. Acest studiu din literatura economica este realizat de reprezentantul universita ii Bilkent University, Cagla Okten din Ankara, Turcia i reprezentantul universita ii Massey University, K. Peren Arin din Auckland, Noua Zeelanda.

Acest capitol prezinta in rezumat studiul " The Effects of Privatization on Efficiency: How does Privatization Work?" aparut in revista de mare succes "World Development" in 2006.

Expunerea efectelor privatizarii este dificila, pentru ca privatizarea unei societa i particulare nu este deobicei un accindent. Acest studiu cerceteaza efectele privatizarii asupra eficien ei, productive i de pia a utilizand produse referitoare la placi din ciment a 22 de societa i privatizate din Turcia in perioada 1983-1999. Din moment ce toate societa ile publice de ciment au fost privatizate i ne-au adus date despre procesul de post-privatizare, putem evita problema endogenita ii cu o alegere a unui e antion.

Analiza noastra depa e te examinarea justa a efectelor privatizarii i cerceteaza modul in care privatizarea func ioneaza intr-adevar. Schimbarile obiectivelor societa ii (efectul de proprietate) i schimbarile structurii de pia a (efectul de mediu) pot fi responsabili de rezultatele privatizarii. Constam faptul ca efectele proprita ii sunt suficiente pentru a realiza ameliorari ale productivita ii muncii. Noile rezultate asupra eficien ei de pia a depinde de schimbarile condi iei de concuren a. In timp ce toate societa ile par sa amelioreze productivitatea muncii prin reduceri de manopera, societa ile privatizate ale cumparatorilor straini cresc capitalul lor i investesc intr-o maniera semnificativa.

In urmatoarele doua decenii, mai multe ari i-au propus sa- i extinda lansarile in privatizare. Se vorbe te in literatura despre efectele privatizarii asupra eficien ei productive. Contribu ia aceastei literaturi se realizeaza in trei moduri. Mai intai, prezentam o imagine completa asupra privatizarii a a cum efectele privatizarii au o influen a asupra eficacita ii productive i de pia a utilizand produse turce ti din industria cimentului.

In al doilea rand, analiza noastra duce la examinarea privatizarii de efectuare i explorare a privatizarii asemanatoare cu privatizarea propriu-zisa. Este unul dintre obiectivele schimbatoare datorate proprieta ii private sau a unui schimb a condi iei de concuren a asupra beneficiilor posibile cauzate de acestea? Concentrandu-ne asupra acestei intrebari, urmarim sa oferim perspicacitatea cercetatorilor avand conceptul de analiza altor experien e de privatizare.

In al treilea rand, ansamblul de produse ne permite sa evitam problema de endogenitate legata in alegerea e antionului. Toate societa ile publice, care produc ciment in Tucia s-au privatizat i au dat informa ii pre i post privatizare pentru toate societa ile. Motiva iile date privind procesul de privatizare au fost date sa u ureze statul de incarcaturile de ineficien a enun ate de industrii, sa imbunata easca eficacitatea i sa creeaza venit pentru Guvern. De i procedeul de privatizare in Turcia a inceput mai devreme decat in celelalte ari in curs de dezvoltare, progresul sau a fost masurat in termeni de marime a investi iei, care a fost mai lenta in compara ie cu arile latino-americane i cele est europene. Inca de la debutul sau din 1985, toate procedurile legate de eforturile privatizarii au ajuns la suma de 9.4 miliarde $ in 2005.

Turcia este una dintre tarile importante din sectorul de productie al cimentului. In primul rand este cel mai mare exportator si al treilea mare producator de ciment din Europa, in al doilea rand este cel mai mare exportator si al 12-lea mare producator de ciment din lume (OAIB, Cimento Sektoru Raporu, 2003) . Industria poate fi considerata un oligopol din moment ce proprietatea este concentrata si din cauza costurilor ridicate de transport, fiecare societate are o anumita putere de monopol pe piata.

Dupa Shirley si Walsh (2001), literatura emipirica si cea teoretica nu sunt deloc concludente in subiectul proprietatii private asupra pietelor monopolistice.

Teoria economica a privatizarii este subansamblul unui vast domeniu a literaturii de specialitate, care are ca subiect stiintele economice ale proprietatii si rolul proprietatii Guvernului asupra resurselor productive.

Rezultatele arata ca privatizarea majoreaza pretul productivitatii muncii si diminueaza preturile semnificativ, indicand o ameliorare in ambele sensuri asupra eficien ei productive i alocative. Rezultatele noastre asupra eficacien ei productive au un control riguros asupra schimbarilor in conditii de concurenta (a structurii de piata), in timp ce privatizarea exercita mai mult timp un efect semnificativ asupra preturilor, in prezent. Ajungem la concluzia ca aceasta tehnologie devine profitabila pentru fabricile privatizate ale intreprinderilor straine, capitalul inzestrat, investitia si capitalul de munca cresc in aceste firme, in timp ce firmele cumparate de societati na ionale nu aduc cresteri importante investitiilor sau capitalului. Aceste rezultate ne dau descentrarile de a preleva problemele de selectie, in timp ce toate intreprinderile publice de ciment au fost privatizate si au dat date pre i post privatizare.

Studiile empirice existente legate de privatizare compara societatile private si publice in acelasi moment, sau sunt alese de catre studiile legate de privatizare inainte si dupa varietate, examinand mediile variabilelor pricipale inainte si dupa privatizare precum si testarea in schimbarile semnificative. Studiile pot avea dificultatea de a controla efectele firmelor specifice, inainte i dupa aceste studii, in care pot sa omita efectele controlului perioadei specifice. Contributia in aceasta literatura asupra controlului deplin pentru societate si efectele specifice de timp folosind un efect fixat de date estimatoare.

In subcapitolul 2, trecem in revista literatura teoretica si empirica asupra privatizarii. Subcapitolul 3 descrie mediul de privatizare si industria cimentiera in Turcia, Subcapitolul 4 descrie datele supuse studiului, in subcapitolul 5 se exemplifica modelul econometric, in subcapitolul 6 se prezinta si se interpreteaza rezultatele, iar in ultimul subcapitol sunt prezentate concluziile studiului nostru.

2. Literatura de specialitate

Teoria economica referitoare la privatizare este un subset a unei parti vaste din literatura de specialitate, organism de examinare a proprietatii in economie, in care Guvernul are dreptul de proprietate al resursele de productie. Exista doua ramuri principale, in acesta literatura de specialitate: "The Social View" si " Agency View".

2.1. Literatura teoretica a privatizarii

Potrivit revistei de specialitate "The Social View" (Shapiro & Willig, 1990), intreprinderile de stat (SOEs ) sunt capabile sa trateze esecurile de piata punand in aplicare politicile de stabilire a preturilor, care sa tina cont de costurile marginale sociale si de avantajele de productie. O firma privata este de asteptat sa isi maximizeze profitul, in timp ce o firma de stat este de asteptat sa isi maximizeze bunastarea sociala. De exemplu, intr-un monopol natural de structura a pietei, eficienta solicita ca o singura firma sa existe. Maximizarea profitului pe piata de monopol se realizeaza prin faptul ca percepe un pret prea mare si produce o cantitate prea mica. Acest potential poate fi ineficient si rezolvat de catre proprietatea de stat.

"The Agency View" a proprieta ii unei firmei prezinta o critica puternica in acesta teorie. Vickers si Yarrow (1988) sustin ca managerii intreprinderilor de stat, SOEs

ar putea sa le lipseasca puterea stimulatoare corespunzatoare propriei monitorizari.

Shleifer si Vishny (1994) subliniaza faptul ca interferenta politica in firma rezulta din folosirea excesiva a fortei de munca, a slabei optiuni in alegerea produsului si locatiei, a lipsei investitiilor si a intentiilor rele ale managerilor.

Publicatia "The Social View" prezice fara echivoc faptul ca tehnologiile eficiente vor fi alese de catre firmele patronate de stat. Modele din publicatia "Agency View", pe de alta parte, estimeaza faptul ca ineficientele tehnologiilor vor fi alese de catre politicieni / manageri, care au diferite previziuni pentru directia de distorsiune in procesul de productie. Ei, fie prevad ca vor patrona firmele de stat care au niveluri scazute de investitii (Shleifer si Vishny, 1994), fie le vor utiliza, excesul de capital

cat si excesul de munca (Vickers & Yarrow, 1988). Argumentul de supracapitalizare provine de la modelul de ineficienta birocratica. Fondatorul aceastei parti a literaturii, Niskanen (1975), a propus ca birocratii sa fie inclinati spre a-si maximiza bugetul lor total, mai degraba decat utilitatea sponsorilor.

In ceea ce priveste eficienta alocativa (de piata), publicatia "Social View" prezice

faptul ca preturile sunt de natura sa creasca, ca rezultat al privatizarii. "The Agency View", pe de alta parte, anticipeaza ca, daca se urmeaza un grad rezonabil de concurenta , atunci eficienta alocativa poate de fapt sa creasca pe masura ce firmele isi maresc productivitatea dupa privatizare. In acest studiu, am testat modele din "The Social View" si "The Agency View" examinand empiric daca privatizarea imbunatateste eficienta alocativa si productivitate firmei. Am facut diferentierea intre cele doua modele ale prezentate de "Agency View" prin examinarea modului in care privatizarea afecteaza capitalul firmei.

2.2. Literatura empirica a privatizarii

2.2.1. Privatizarea si eficienta productiva

Performanta firmei a reprezentat baza de concentrare a literaturii empirice, ca o influen a asupra privatizarii. Studiile citate fac parte dintr-un sondaj de studii empirice de privatizare aproape in unanimitate, efectuate in raport cu cresterile performantelor firmei asociate cu privatizarea (Megginson & Netter, 2001). Intr-un document de revizuire a literaturii de specialitate, Shirley si Walsh, (2001) gasesc o mare ambiguitate despre procesul de privatizare in literatura teoretica decat in literatura empirica si ajung la concluzia ca literatura empirica de specialitate favorizeaza puternic privatizarea pe pietele competitive.

Criticii au descoperit rapid aceste rezultate pentru a sublinia faptul ca toate castigurile cercetatorilor care au atestat dupa privatizare sunt datorate de confuziile de selectie. Argumentul este ca firmele care se privatizeaza primele si se compara cu performantele firmelor mai slabe, ofera o relatie intre privatizare si performanta firmei. Se compara mediile masurilor de performanta inainte cu 3 ani si dupa 3 ani, acestea putand fi mai putin partinitoare, chiar daca metoda nu poate rezolva in intregime problema de selectie.

Unele studii recente de control pentru neobservarea eterogenitatii firmelor utilizeaza pentru efectele fixe panoul de analiza a datelor (Earle si Telegdy, 2002; Ehrlich, Gallais-Hamonno, Liu, & Lutter, 1994; Frydman, Gray, Hessel, & Rapaczynski, 1999; Villalonga, 2000; Wallsten, 2001). Rezultatele acestor studii de privatizare si

de performanta a firmei sunt combinate. Ehrlich et al. (1994) utilizeaza un esantion de 23 linii aeriene internationale comparabile de diferite categorii de proprietate in perioada 1973-198 Rezultatele lor sugereaza ca proprietatea privata, anticipeaza ca cresterea ratelor productivitatii si scaderea costurilor pe termen lung nu sunt afectate de catre mediul de reglementare. Estimarile sugereaza faptul ca pe termen scurt, efectele modificarilor pe forme de proprietate ale productivitatii si costurile intreprinderilor private sunt ambigue.

Earle si Telegdy (2002), constata ca privatizarea sporeste cresterea productivitatii muncii din esantione eterogene realizate cu firme romanesti. Frydman et al. (1999), constata ca privatizarea firmelor din afara, inclusiv straini au efecte semnificative asupra veniturilor, dar nu si in reducerea costurilor, privesc utilizarea datelor din Republica Ceha, Ungaria si Polonia, din 218 de firme detinute de stat, din care 128 au fost privatizate in perioada 1990-1994.

Contribu ia literaturii de specialitate cu privire la efectele de privatizare in performanta intreprinderii se face prin intermediul a 3 cai importante:

de inerea controlului firmelor si fixarea efectelor printr-o regresie de baza,

e antionul ne permite sa controlam endogenitatea care a fost o problema pentru cercetarile trecute,

evaluarea efectelor proprieta ii de performanta intr-o firma pe pia a de oligopol.

Potrivit unui articol revizuit de Shirley si Walsh (2001), literatura empirica nu este deloc concludenta in privin a efectelor de proprietate pe pietele competitive.

2.2.2. Privatizarea si eficienta alocativa

Studiile care examineaza efectul de privatizare privind eficienta alocativa sunt rar intalnite (Megginson & Netter, 2001). Aceste studii de obicei constata ca majorarea preturilor apare dupa privatizare. La Porta si Lopez-de-Silanes (1999) analizeaza societa ile mexicane dintr-o varietate de industrii si descopera ca preturile de consum cresc dupa privatizare. In analiza lor din industria de apa si canalizare din Anglia si Tara Galilor, Saal si Parker (2001), constata ca majorarea preturilor de iesire, si, de asemenea, indicii totali ai pre urilor de performanta arata ca majorarile preturilor de ie ire au intrecut cresterile costurilor de intrare. Pe de alta parte, intr-o tara de studiu din sectorul telecomunicatiilor, Wallsten (2001) constata ca preturile nu sunt corelate cu privatizarea, dar sunt negativ corelate cu concurenta; masurata prin numarul de operatori de telefonie mobila care nu poseda titulatura.

Este nerealist sa ne asteptam ca efectele privind preturile de privatizare sa fie aceleasi in fiecare industrie. Structura de piata a unei industrii (puterea de piata a firmei in industrie) si productivitatea firmei va afecta pre urile consumatorilor. In studiul nostru, vom contribui la acesta literatura prin eforturi pentru a diferentia efectele proprieta ii private de schimbarile structurii de pia a si mediul competitiv indus de privatizare si de alte reforme economice.

2.2. Privatizarea si selectia de intrare

Studiile empirice legate de privatizare nu examineaza direct modificarile in alegerea de intrare care rezulta din privatizare. Mai exact, raporteaza schimbarile in ocuparea fortei de munca si in investitiile de capital, care pot sugera o schimbare in tehnologie. In cadrul articolului cercetat, Megginson si Netter (2001) semnaleaza ca aproape toate cele 22 de studii unde economiile de tranzitie lipsesc, dar care au in vedere gasirea unei idei de reducere a cheltuielilor de investitii de capitaluri cresc semnificativ in cazul firmelor privatizate. Poate fi surprinzator, faptul ca ei raporteaza aceste studii ca sunt pe departe unanime la impactul privatizarii asupra nivelului ocuparii fortei de munca in firmele privatizate.

La Porta si Lopez-de-Silanes (1999), in studiul lor realizat pe 233 de firme mexicane privatizate, constata ca raporturile de investitii pentru vanzari si investitii in care activele fixe, in mod semnificativ cresc dupa privatizare, in timp ce ocuparea fortei de munca, in mod semnificativ scade in timp.

In acest studiu, vom contribui la acesta literatura de a analiza modul de investi ie a capitalului, cat si raporturile de munca si de capital pentru firmele privatizate din industria cimentului in Turcia.

2.2.4. Privatizarea si structura pietei

Putine studii au cautat sa estimeze efectele de pe piata, impreuna cu structura de privatizare. Aceste studii includ de obicei, un anumit tip de masura pentru ca o concentrare a pietei sa fie suplimentar controlata, atunci cand se masoara efectele de privatizare asupra productivita ii firmei. In general nu se analizeaza modul in care privatizarea afecteaza structura pietei, sau cum modificarile structurii de piata afecteaza eficien a alocativa. Angelucci, Estrin, Konings si Zolkiewski (2001) analizeaza efectele de presiune a concurentei (masurata prin indicele Herfindahl (HHI ) si ponderea importurilor in vanzari) si formele de proprietate asupra productivitatii in Bulgaria, Polonia, si Romania.

Contribu ia literaturii analizeaza in ce fel privatizarea afecteaza concentrarea pietei intr-o industrie de oligopol si controleaza concentrarea pietei in analiza efectelor privatizarii asupra eficientei alocative la fel ca i productivitatea firmei.

2.2.5. Privatizarea si guvernarea corporativa

Exista un curs din literatura de specialitate cu privire la importanta guvernarii corporative in experimentele privatizarii. Prin testarea empirica a previziunilor teoretice ale lui Shleifer si Vishny (1997) si Boubakri (2005), se constata ca proprietatea de concentrare este semnificativa si pozitiva pentru performantele post-privatizare. Rezultatele lor sugereaza ca marii actionari, ale caror averi depind de performan a firmei, au mai multe stimulente pentru a monitoriza managementul firmei si asigura ca resursele nu sunt deturnate.

In studiul nostru, avem date cu privire la identitatea cumparatorilor, care ne permite sa diferentiem efectele externe, fata de proprietatea asupra rezultatelor privatizarii. Din pacate, esantionul nu ne permite sa examinam efectele de concentrare a proprieta ii asupra performantei firmei. Fabricile de ciment au fost privatizate in total prin intermediul "blocksales", adica a vanzarilor in bloc, cu exceptia a doua intreprinderi, care au fost vandute par ial in ofertele publice. Aceasta nu este o varianta suficienta pentru a explora efectele de concentrare a proprietatii asupra performantei firmei ca si valorile relative ale celor doua metode.

Fondul Institu ional

1. Privatizarea in Turcia

Programul de privatizare al Turciei trebuie evaluat in lumina progreselor i schimbarilor ce au avut loc in economia Turciei i trebuie vazut ca o incercare de imbunata ire a func ionarii economiei prin largirea domeniului de implicare a sectorului privat i ingustarea celui de stat. Intreprinderile economice de stat au fost rezultatul unor politici de industrializare con tiente in anii ¢30. Principalele motive ini iale pentru dezvoltarea unor intreprinderi de stat au fost insuficien a experien ei in afaceri i a acumularii de capital in sectorul privat i credin a ca intreprinderile de stat constituie motoarele dezvoltarii industriale i regionale. Intemeietorii intreprinderilor de stat au avut in vedere chiar privatizarea i stabilirea unor clauze asupra acestora, insarcinand guvernul cu explorarea oportunita ilor de vanzare a ac iunilor acestor intreprinderi catre popula ie. Veniturile din aceste vanzari trebuiau sa fie folosite la finan area unor noi proiecte industriale.

In anii ¢80, guvernul a luat masuri drastice pentru a imbunata i eficien a intreprinderilor economice de stat. Au fost anulate toate scutirile i avantajele de care se bucurau, iar managerii au fost lasa i sa determine singuri pre ul produselor lor. Totu i, se parea ca tendin a spre pierderi i servicii slabe a unei mari par i din sectorul public este incurabila. Reglementarile guvernamentale pentru intreprinderile de stat sunt mai dificil de stabilit decat acelea pentru intreprinderile private.

Luand toate acestea in considera ie, guvernul Turciei a luat masuri pentru liberalizarea i privatizarea intreprinderilor de stat. Odata cu promulgarea, in 1984, a legii referitoare la incurajarea economiilor i accelerarea investi iilor publice, s-a pregatit cadrul legislativ pentru privatizarea i liberalizarea intreprinderilor de stat. Obiectivul acestei legi a fost de a incuraja economisirea prin asigurarea unui venit stabil i sigur, de a accelera investi iile cu ajutorul unui mecanism de finan are rapida, i de a face intreprinderile de stat mai eficiente, prin deschiderea lor catre participarea capitalului privat.

Legea introduce patru instrumente majore pentru realizarea acestor obiective: obliga iuni cu ca tiguri (revenue- sharing bonds), ac iuni (equity shares), transferul drepturilor de operare a intreprinderilor de stat i Fondul de Participare Publica.

Legea stipuleaza emiterea de ac iuni ale intreprinderilor de stat, ca mijloc de privatizare a acestor intreprinderi i de ob inere a participarii popula iei la avu ia na ionala. Prin retragerea din activita ile industriale i comerciale i prin tentativa de imbunata ire a infrastructurii industriale- i prin crearea, astfel, a unui mediu adecvat pentru sectorul privat, guvernul va sprijini dezvoltarea industriala prin stimulente atragatoare.

Istoric, Turcia are o lunga experien a care se bazeaza foarte mult pe SOEs. SOEs au fost stabilite in anii 1930 de catre guvern pentru a ajuta economia care s-a prabusit cu sfarsitul erei Otomane in 192 De-a lungul anilor, SOEs s-a dezvoltat enorm, lasand controlul unei mari par i a economiei pentru birocra i si politicieni. Politicienii au exploatat SOEs pentru a oferi locuri de munca constituentiilor in detrimentul consumatorilor, care s-au confruntat cu pre uri mari. In consecinta, in anii 1980, a inceput SOEs sa fie perceputa negativ din cauza slabei performante financiare, a supraincarcarii personalului, dependenta de subventii, pietelor protejate si a coruptiei (Ertuna, 1998).

Dupa Regimul Militar (1980-83), primul partid care a venit la putere a fost Partidul arii (ANAP), sub conducerea prim - ministrului Turgut Ozal. Ozal a fost un sustinator puternic al Thatcherism pentru ca a promovat o reducere a rolului statului in economie. Privatizarea a intrat prima in interesul politicii comerciale a lui Ozal si liberalizarea contului de capital in programul din 1984.

In ciuda acestui fapt initial plin de entuziasm, procesul de privatizare a fost lent. Incepand din 1985 pana in 2005, eforturile totale obtinute din privatizare s-au ridicat la 9,4 miliarde $. Mai mult de jumatate din acestea au fost realizate in perioada 2000 -2004 dupa acordul Stand By lansat de FMI in 1999, care a pus un accent deosebit pe privatizare. Vanzarile in bloc au fost cele care au predominat in metoda de privatizare.

Reformele privatizarii nu au fost pe deplin efectuate asa cum s-a intentionat, din cauza lipsei unui cadru legal, conflictelor de legi si vointei politicii de ezitare. Numeroase companii au fost privatizate. Ponderea sectorului public in valoarea adaugata totala de fabricatie este de la 40% in 1986 la 18,5% in 2000, ceea ce reprezinta o reducere cu 54%.

Procesul de privatizare in industria cimentului

Pia a de ciment s-a dovedit a fi una cu cre teri substan iale in Turcia, ara candidata la aderare in Uniunea Europeana. Cre terea economica estimata a Turciei, de 5% are la baza evolu ia spectaculoasa a sectorului imobiliar. Una dintre cele mai importante companii din Turcia de pe pia a cimentului a anun at recent un avans de 10% al vanzarilor nete.

Industria cimentului de astazi pe pia a din Turcia este un oligopol fiind vorba despre unsprezece companii ce de in un total de 39 de intreprinderi si fiecare intreprindere de ine monopolul local, datorita costurilor ridicate pentru transport.

Prima fabrica de ciment din Turcia a fost construita in 1911 de catre o firma privata. In 1950, patru firme private au fost construite. Numai dupa ce in 1950 s-a dezvoltat industria de ciment pe o scara mai larga la ini iativa guvernului. Una dintre intreprinderile publice, CISAN (abreviere turceasca, pentru Industria Cimentului din Turcia, mai tarziu numit CITOSAN), a fost infiintata in 1953 pentru care s-au construit 15 firme in regiuni diferite. Inainte de privatizarea fabricii de ciment construita in 1989, cota-parte publica din industria de ciment a fost aproape 40% (Saygili & Taymaz, 2001).

Privatizarea in industria de ciment a inceput in 1989, initial cu vanzarea a cinci fabrici apar inand firmei franceze Ciment Franais (CSA). Oficialii companiei Ciment Franais au precizat ca au demarat discu iile cu o serie de investitori in vederea vanzarii opera iunilor de pe pia a turca, realizate prin intermediul companiei Afyon Cimento. Aceasta este activa in domeniul produc iei i comercializarii de ciment i clincher, precum i in alte produse derivate. Sediul companiei este la Istanbul. Ciment Franais de ine patru fabrici de ciment in Turcia, localizate in Ankara, Afyon, Balikesir i Kirklareli. Compania a raportat un total al vanzarilor de circa 29,3 milioane de euro. De asemenea, filiala Ciment Franais din Turcia mai de ine facilita i portuare, 22 de sta ii de betoane, trei cariere i doua fabrici pentru produc ia de elemente prefabricate.

Ciment Franais a anun at o cre tere a vanzarilor de 3,8%, care poate ajunge pana la 1,13 miliarde euro. Cel mai mare avans a fost inregistrat in sud-estul Europei i Orientul Apropiat, respectiv de 6,8%. Ciment Franais reprezinta divizia interna ionala a companiei Italcementi Group din Italia.

Privatizarea fabricilor de ciment a fost efectuata in conformitate cu Administra ia de privatizare din Turcia. Cea mai mare parte a privatizarilor a fost realizata prin vanzari in bloc utilizand inchisa oferta de licita ie i printr-o combinatie de vanzari in bloc cu oferte publice, in cateva cazuri. Tabelul 1 prezinta toate firmele care au fost privatizate, cu data anului de privatizare i de intemeiere ale acestora, precum si numele cumparatorilor.

Saygili si Taymaz (2001) au indicat faptul ca societa ile proprietare au avut tendin a sa cumpere fabrici din anumite regiuni. De exemplu, Rumeli Holding a cumparat fabrici din regiunea de est si de-a lungul coastei Marii Negre. Fondurile turce ti ale

Fortelor Armate de Pensii (OYAK) si Sabanci Holding, una dintre cele mai mari companii din Turcia, a format o alianta si a cumparat companii din Anatolia Centrala,

Anatolia de Sud i regiunile Marmara. In scopul de a strange unele dovezi am intrebat managerii firmelor de ciment privatizate pentru a afla i punctul lor de vedere cu privire la efectele de privatizare in sectorul lor de activitate.

ase din cei 22 de manageri au fost dornici sa impartaseasca punctele lor de vedere cu condi ia stricta a anonimatului. Acestea toate indica faptul ca productivitatea fabricilor au crescut drastic ca urmare a procesului de privatizare. Cinci din cei ase manageri evaluatori au introdus metode noi de productie si automatizare, ca factori importan i de imbunatatire care au determinat cre terea productivita ii.

Astazi, industria cimentului din Turcia consta in 39 de fabrici, unele de inute de marele proprietar al industriei, cat si de alte fabrici mai mici. Exista patru investitori straini in industria cimentului, si anume French Lafarge Coppee, CIMENT Vicat, German Heidelberger Zement / CBR, si Italian Italcementi. Consumul de ciment continua sa creasca rapid si Turcia continua sa fie un mare exportator de ciment. Turcia este cel mai mare exportator, al treilea cel mai mare producator de ciment din Europa, al doilea mare exportator si al 12-lea cel mai mare producator de ciment din lume (OAIB, CImento Sektoru Raporu, 2003).

Tabelul 1. Factorii determinan i ai privatizarii in Turcia

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

4. Date

Toate proprieta ile publice turce ti ale fabricilor de ciment au fost privatizate in perioada 1989-1998. Intrucat esantionul nostru include toate aceste intreprinderi cu date pre-si post-privatizare, suntem indrepta i i sa privim la o imagine mai completa de privatizare si sa evitam problema endogenita ii asociate cu esantionul de selectie. Privatizarea firmelor publice de ciment din Turcia este asemanator unui experiment natural realizat, care ne permite sa examinam efectele privatizarii intr-o amplasare aproape ideala.

Datele folosite in acest studiu provin din baza de date publica "World Development", 2006. Tabelul de date cuprinde variabile in perioada 1983-1999 cu multe variabile de influen a (endogene), desi seriile de timp sunt mai scurte, iar tabloul de variabile nu este intotdeauna echilibrat. Variabilele de ie ire (exogene): ocuparea fortei de munca si investitiile sunt construite din statisticile oficiale ale Administra iei Privatizarii din Turcia. Datele cu privire la capital si vanzari sunt construite din anchetele Camerei de Industrie din Istanbul (ISO 500) efectuate in cele mai mari 500 de firme din Turcia.

Datele referitoare la vanzari si ocuparea fortei de munca privesc proprietatea privata a firmelor conform standardelor ISO 500 pe care le folosim pentru o verificare viguroasa. Tabelul 2 descrie variabilele folosite in analiza. Exista alte studii empirice care analizeaza impactul privatizarii asupra industriei cimentului din Turcia (Ozmucur, 1998; Saygili & Taymaz, 2001; Tallant, 1993). Aceste studii se concentreaza numai pe efectele de privatizare ale productivita ii firmei si nu analizeaza modul in care privatizarea afecteaza eficienta alocativa, structura de pia a i intrarile. De asemenea, aceasta analiza nu se extinde dincolo de anul 1995 si prin urmare, cel putin sase companii sunt tratate ca firme publice in timpul perioadei de studiu.

Tabelul 2. Descrierea variabilelor

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

Interesant este faptul ca cercetatorii, ajung la concluzia ca rezultatele productivita ii firmelor sunt combinate. Ozmucur (1998) analizeaza un tabel de date ale intreprinderilor publice si private, folosind rezultatele de la Camera Industriei din Istanbul privind cele mai mari 500 de firme din Turcia. El a facut estimari separate folosind o ecuatie pentru fiecare firma pentru a determina schimbarile anuale structurale de ocupare a fortei de munca si productivitatea muncii pentru perioada 1981-1995. El constata ca structura de schimbare a coincis cu perioada de privatizare publica si de reducere a ocuparii fortei de munca, care, intr-o anumita masura s-a intamplat in aproape toate firmele, care au fost semnificativ mai mari in firmele privatizate.

Saygili si Taymaz (2001) analizeaza efectele de proprietate i privatizarea privind tehnica de eficienta, folosind un set de date publice si private in fabricile care folosesc cimentul, intre anii 1980-1995 si masura relativa a performantei firmelor privatizate, sau care au fost privatizate cu privire la cele sase firme care raman publice in timpul perioadei de studiu. Deoarece le lipsesc date pentru post-privatizare, pentru alte doua firme (Adiyaman si Askale), prin urmare ei au opt firme pe care le au in grupul de comparatie. Ei ajung la concluzia ca firmele private au fost mult mai eficiente decat grupul de comparatie, iar rata medie a eficientei tehnice publice si private de catre firmele privatizate in 1989 nu a evidentiat nici o diferen a semnificativa statistica.

Intrebarea se pune in ce mod se potrivesc diferen ele efectelor privatizarii asupra eficien ei firmei? O explicatie poate fi mediile concurentiale ale acestor firme. Probabil ca firmele care s-au privatizat in 1989 se datoreaza i unui mediu competitiv mai mare in regiunile de vest ale firmelor privatizate in cazul in care acestea au coexistat cu firmele private. In modelul nostru empiric de analiza, vom controla structura pietei si, prin urmare, mediul competitiv atunci cand masuram efectele privatizarii.

Studiile lui Tallant, Saygili, si Taymaz rezulta felul in care firmele private se compara cu cele publice. Intrucat studiul lui Ozmucur se concentreaza pe modul in care privatizarea afecteaza performanta. Intrucat am utilizat date post-privatizare pentru firmele care s-au privatizat in perioada 1995-1998 putem testa efectele privatizarii firmelor din estul Europei care au fost privatizate mai tarziu, precum si firmele din Europa de vest care au fost privatizate mai devreme.

5. Modelul econometric

Un model econometric se poate defini ca un ansamblu de rela ii, care permit asocierea dintre o mul ime de ipoteze i valorile numerice ale unor concepte. Formal, modelul este reprezentat prin una sau mai multe func ii probabiliste i deterministe.

Marimile economice pe care dorim sa le introducem in model sunt cuantificate prin una sau mai multe variabile, dupa rolul lor in model acestea pot fi: variabile endogene, ale caror rezultat este ob inut din rezolvarea modelului i variabile exogene, sau factori ale caror valori sunt cunoscute sau presupuse cunoscute anterior (pot fi influen ate sau determinate de modelizator). In cazul modelelor cu multe ecua ii, pentru ca modelul sa aiba solu ii, trebuie ca numarul de variabile endogene sa fie egal cu cel al ecua iilor.

In cazul studiului nostru, modelul econometric evalueaza impactul privatizarii asupra performantei firmei, prin adoptarea urmatorului model:

Y_it=αP_it+βX_it+μ_i+δ_tD_t+ε_it ,

unde i reprezinta firma i i t este anul t, iar Y_it este variabila de influen a cum ar fi pre ul productivita ii muncii, P_it este variabila tratata (efectul de privatizare), care este egal cu 1 daca t este perioada post-privatizare pentru firma i si altfel este 0 si X_it este vectorul de regresie pe care il folosim in condi ii speciale.

O regresie importanta a lui X_it este indicele Herfindahl (HHI) a regiunii in care firma este localizata. Indicele HHI este ob inut prin insumarea cotelor de pia a regionale ale societatilor, care se ocupa cu produc ia de ciment ridicate la patrat. Folosim HHI ca o masura pentru efectele privatizarii care opereaza complet prin schimbari in firmele din mediul competitiv. Aceasta specificatie ne permite sa facem diferenta intre efectele proprieta ii private, precum si efectele modificarilor in structura pietei, datorita privatizarii reformelor. μ_i este firma ce are efectul dinainte fixat i D_t este o variabila indicatoare "dummy", care ia valoarea 1 pentru anul t, altfel ea este 0. Coeficientul α va surprinde efectul de privatizare prin variabila rezultata. Ecuatia de mai sus indica standardele de baza ale regresiei.

6. Rezultate i interpretari

Tabelul 3 prezinta comparatia dintre mediile variabilelor de influen a pe 3 ani, inainte si dupa privatizare. Rezultatele indica faptul ca productivitatea muncii, investitiile si capitalul sunt semnificativ mai mari, iar preturile si ocuparea fortei de munca sunt semnificativ mai mici in perioada post-privatizare. Desi productivitatea muncii este semnificativ mai ridicata in perioada post-privatizare, ea a fost mai scazuta decat media productivitatii in sectorul de ciment din intreaga lume in afara de China, care a fost de aproximativ 600 de tone pe salariat in anul 2000 in conformitate cu un raport realizat de Klee (2003).

Tabelul Compararea variabilelor inainte i dupa privatizare pe o perioada de 3 ani^a

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

^a Datele pe o perioada de 3 ani inainte i dupa anul de privatizare au inclus setul de

date post i pre-privatizare. Daca o variabila lipse te un an sau doi pentru o anumita firma in perioad pre (post) privatizare, atunci vom exclude perioada anului pre (post) privatizare, pentru a ne asigura ca aceasta compara ie este simetrica.

* Semnificativ la 10%, ** Semnificativ la 5%, *** Semnificativ la 1%

In restul publica iei, analizam efectele de privatizare asupra eficien ei productive si alocative, utilizand tabelul de date semnificative. Obiectivele noastre sunt:

verificarea rezultatelor enumerate in tabelul 3 care verifica ecua ia econometrica in cazul in care vom utiliza metode cu date din tabel cu efectele firmelor specifice si perioadele lor specifice fixate,

examinarea factorilor poten iali ale acestor forme de proprietate (fata de straini interni), reducerea for ei de munca, alegerea intensita ii capitalului si modificarea investitiile din mediul competitiv, care trebuie sa contribuie la perfec ionarea eficien ei.

6.1. Privatizarea si eficienta productiva

Regresiile 1-4, prezentate in Tabelul 4, arata efectele privatizarii asupra productivita ii muncii (in logaritmi). Am controlat efecte ale firmelor specifice si perioadelor specifice, adoptand efectul specific al firmei analizate i inclusiv anii variabilei indicatoare "dummy". Putem observa ca privatizarea are un efect pozitiv si semnificativ asupra productivita ii muncii in regresia 1. O trecere de la proprietatea publica la cea privata poate sa influen eze cresterea productivita ii muncii pana la 24%. In regresia a 2-a, am rupt efectul de privatizare, conform tipului de cumparator, astfel avem doua tipuri de variabile 'dummy': interne si externe. Variabila interna (straina), este egala cu 1 in perioada post-privatizare, daca firma este cumparata de catre un cumparator na ional (strain). Ambele variabile au un efect pozitiv si semnificativ asupra productivita ii muncii. Acest rezultat contrasteaza cu studiile efectuate de Frydman et al. (1999) si Villalonga (2000), care arata ca proprieta ile straine au un factor determinant in eficien a firmei pentru firmele privatizate.

In regresia a 3-a, de asemenea, de inem controlul prin logaritmi pentru capitalul for ei de munca, in plus fata de controalele utilizate in regresia 1. Putem interpreta regresia 3 ca i func ia de productie a lui Cobb-Douglas. Efectul de privatizare ramane pozitiv si semnificativ, desi in cresterea productivita ii muncii, capitalul for ei de munca scade de la 24% la 21%. Capitalul for ei de munca, asa cum este de asteptat, dispune de un efect pozitiv semnificativ asupra productivita ii muncii, desi are un coeficient mai mic decat cel asteptat. Regresia 4 reprodusa in regresia 2 include raportul de munca-capital ca o variabila explicativa. Din nou, ambele tipuri interne si externe de forme de proprietate sunt considerate a fi cu efecte pozitive i semnificative asupra productivita ii muncii ale firmelor privatizate. Prin urmare, am concluziona ca privatizarea are un efect pozitiv si semnificativ asupra eficientei productive.

6.2. Privatizarea si eficienta alocativa

In tabelul 4, Regresiile 5 si 6 prezinta efectele privatizarii supra eficien ei alocative. Masurile pentru eficienta alocativa sunt exprimate astfel: preturi (in logaritmi) specifice intreprinderilor de ciment si rata de inflatie relativa. Rata inflatiei relative s-a calculat prin scaderea ratei indicelui pretului en gros din rata inflatiei pre ului firmei. Stim ca inainte de dereglementarea pre ului din 1986, pretul pentru fiecare proprietate publica a intreprinderilor a fost fixat la aceeasi suma de catre intreprinderea publica CITOSAN. Din pacate, noi nu avem date cu privire la aceste preturi, dar avem date cu privire la indicele pre ului de la Institutul Statului de Planificare din Turcia.

Prin urmare, vom calcula rata inflatiei preturilor ale firmelor utilizand indicele pre ului inainte de 1986, si utilizand preturile firmelor specifice dupa 1986. Deoarece aceasta variabila indica doar rata de schimbare, este posibil sa o construim folosind doua tipuri de indici de pre : indici bursieri mai lungi, asa cum am precizat anul, de la primul indice pana la ultimul indice daca acesta lipse te. Scopul nostru este sa construim rata relativa a inflatiei i sa realizam o serie de pret mai lunga.

Ambele regresii controleaza pentru firma specifica si perioada specifica, efectele, prin adoptarea efectului specific al fiecarei firme analizate si inclusiv anii variabilei indicatoare "dummy". Am aflat ca influen a privatizarii aduce o scadere atat a pre ului de vanzare al cimentului, cat si a ratei inflatiei relative. Trecerea de la proprietatea publica la proprietatea privata a dus la scaderi ale preturilor de ciment pana la 32%. Aceasta constatare este in contrast cu cea mai mare parte a studiilor anterioare, care arata ca privatizarea aduce rezultate in cresterea preturilor (La Porta & Lopez-de - Silanes, 1999; Saal & Parker, 2001). De aici inainte, legatura dintre privatizare si eficienta alocativa trebuie sa fie examinata mai indeaproape. Schimbarile in structura pietei rezulta din privatizare care poate fi responsabila pentru rezultatele noastre.

Tabelul 4. Privatizarea i metoda eficien ei: estimarea efectelor fixate  (la nivelul firmei)

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

t-statistic intre paranteze

* Semnificativ la 10%, ** Semnificativ la 5%, *** Semnificativ la 1%

6. Privatizarea si selectia de intrare

Cum poate schimba o firma privatizata procesul de produc ie ca sa poata imbunatati eficienta sa de productie? Pentru a raspunde la aceasta intrebare, vom analiza modul in care privatizarea afecteaza selectia de intrare a unei firme. Variabilele dependente in aceste regresii sunt: capitalul, munca, capitalul de munca si investitia (toate in logaritmi). Toate regresiile, prezentate in Tabelul 5 controleaza specificul firmei si efectele perioadei specifice, prin adoptarea unei specificari a efectelor fiecarei firme si inclusiv anii "dummy". Descoperim, astfel ca privatizarea are un efect negativ asupra muncii (in regresia 1) si acest efect exista atat pentru cumparatorii na ionali, cat si pentru cei straini in procesul de privatizare ( in regresia 2).

Privatizarea are un efect pozitiv si semnificativ asupra capitalului (in regresia 3), atunci cand diferentiem efectul de privatizare, conform fiecarui tip de cumparator, intalnim un efect semnificativ pentru firmele privatizate ale cumparatorilor nationali. (in regresia 4). Mai mult, coeficientul "dummy" cu privire la straini este pozitiv, semnificativ si destul de mare. Acesta este un rezultat interesant si indica importanta cumparatorilor straini in cresterea capitalului firmelor privatizate. Capitalul de munca va creste ca rezultat al privatizarii pentru toate tipurile de intreprinderi. (Regresiile 5 si 6). Aceasta trebuie sa rezulte din reducerile for ei de munca pentru toate firmele privatizate.

In ceea ce consta, rezultatele noastre pentru investitii, acestea sunt similare cu cele obtinute pentru capital. In timp ce efectul global de privatizare pentru investitii este gasit ca un rezultat pozitiv si semnificativ (Regresia 7), acest efect dispare pentru firmele privatizate de inute de cumparatorii na ionali si poate fi imbunatatit pentru firmele privatizate de inute de catre cumparatorii straini ( Regresie 8).

Tabelul 5. Privatizarea i metoda selec iei de intrare (input choice): efectele estimarii fixate(nivelul firmei)

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

t-statistic intre paranteze

* Semnificativ la 10%

** Semnificativ la 5%

*** Semnificativ la 1%

Aceste rezultate sugereaza faptul ca privatizarea firmelor reduce for a de munca in mod semnificativ, iar firmele straine privatizate i i majoreaza capitalul in mod semnificativ. O intreprindere pentru a trece de la proprietatea publica la cea privata trebuie sa scada numarul de angajati cu aproximativ 21% si sa creasca capitalul cu 47%, desi cresterea capitalului se datoreaza in cea mai mare parte a privatizarilor realizate de catre cumparatorii straini. Dupa privatizare, in medie, firmele ajung sa i i majoreze investitiile cu pana la 100%. Cresterea drastica a investitiilor de capital inso ita de reducerea utilizarii muncii indica trecerea la un mod mai intens de utilizare a tehnologiei pentru firmele privatizate de inute de cumparatorii straini.

6.4. Privatizarea si structura pietei

Privatizarea ar putea afecta eficien a productiva si alocativa in doua moduri:

Primul este legat de efectul pur de proprietate; o firma publica mai poate experimenta o schimbare semnificativa intr-o func ie obiectiva asupra privatizarii asa cum este discutata de literatura teoretica, in sectiunea (efectul de proprietate).

In al doilea rand, privatizarea poate influenta structura pietei in care opereaza firma si de aici, schimbarile de constrangere cu care se confrunta firma (efectul de mediu).

In aceasta sectiune, vom examina cel de-al doilea efect mai indeaproape si vom verifica daca se respecta in continuare efectul de proprietate asupra eficientei, atunci cand avem controlul pentru efectul de privatizare in structura pietei.

Se ia ca exemplu serii de date de timp folosind indicele HHI, pentru o regiune vestica (Regiunea Marmara) si respectiv pentru o regiune estica (Regiunea Anatolia de Est). Seriile de timp acopera perioada dintre anii 1980 i 2000. Indicele HHI este calculat prin insumarea patratelor pentru segmentul de piata al fabricilor de ciment din fiecare regiune.

HHI=Σ ⁿ_i=1S²_i , unde S_i este cota de pia a (%), a firmei i, iar n este numarul de firme dintr-o regiune.

Daca doua sau mai multe fabrici sunt detinute de catre aceeasi companie, atunci se va utiliza cota de piata a societa ii-mama. Cu cat este mai mare HHI, cu atat va fi mai concentrata piata. HHI (1) este indicele Herfindahl inclus in proprietatea firmelor publice, iar HHI (2) este indicele HHI, exclus in proprietatea publica a firmelor. Cu alte cuvinte, la calcularea HHI (1) se ia in considerare cota de vanzari ale firmelor in proprietatea publica ca pondere intr-o singura firma a intreprinderii publice. In calcularea HHI (2), vom lua in considerare numai productia vanduta de firme in proprietatea privata (inclusiv firmele privatizate).

Pentru o analiza aprofundata a modului in care privatizarea afecteaza structura pietei, am folosit rezultatele OLS ale regresie utilizand datele indicelui HHI (1). Unitatea de analiza este o regiune din Turcia si variabila dependenta este HHI (1) din aceasta regiune. De exemplu, in prima regresie din Tabelul 6, variabila dependenta HHI (1) se afla in regiunea Marmara. Variabilele explicative "dummy89" si "dummy96", de ine controlul pentru schimbarile structurale rezultate in urma privatizarilor din 1989 si 1996 in regiunea Marmara. Variabila "Dummy89" ("dummy96") este egala cu 1 in perioada post-privatizare din 1989 (1996) si altfel este 0.

Tabelul 6. Efectele privatizarii prin metoda concentrarii de pia a

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

t-statistic intre paranteze

* Semnificativ la 10%

** Semnificativ la 5%

*** Semnificativ la 1%

In urmatorul pas se examineaza modul in care privatizarea afecteaza eficien a alocativa si productivitatea atunci cand controlam modificarile in structura pietei. In acest caz, scopul este de a face diferenta dintre efectul de proprietate al privatizarii de la efectele acestuia asupra structurii de pieta si al mediului concurential. Prin urmare, vom adauga doua comenzi suplimentare in regresia de baza in Tabelul 4: HHI (1) este o dereglementare a variabilei indicatoare "dummy" ("dummy86"), care este egal cu 1 in perioada post anului 1986 i altfel este 0. Prezentam aceste rezultatele in Tabelul 7.

Efectele privatizarii asupra eficientei productive ramane practic nemodificata, asa cum este aratat in regresia 1. Privatizarea ramane inca un factor pozitiv si semnificativ asupra productivita ii muncii. HHI (1) este nesemnificativa in acesta regresie, intrucat variabila "dummy86" este pozitiva si semnificativa. In variabila pretului al regresiei (regresie 2), efectul privatizarii, in timp ce este inca negativ, nu mai este semnificativ si HHI (1) este pozitiv nesemnificativ. Regresia 3 este aceeasi ca regresia 2 in cazul in care variabila dependenta este din nou pret (log), dar cu o singura diferenta: HHI (2) este utilizat ca regresie in loc de HHI (1). Privatizarea nu mai este semnificativa dar HHI (2) este pozitiv si semnificativ. Acesta indica importanta de concentrare a pietei in determinarea pretului, cu cat este mai concentrata o piata, cu atat este mai mare pre ul.

Recuno tem ca regiunile geografice au marimi brute, apropiate de piata pentru fiecare firma. Este posibil ca o firma dintr-o anumita regiune sa poata fi vanduta intr-o regiune vecina. Intrucat indicele HHI se bazeaza pe marimea acestor regiuni geografice ar putea fi o problema daca ele sunt masuri bune de concentrare a pietei. Pentru a testa fiabilitatea marimilor cu HHI, estimam efectele HHI (1) cu privire la rata de utilizare a capacitatii.

Ultima regresie in Tabelul 7 prezinta regresia care are rata de utilizare a capacitatii dependenta de variabila. Am gasit dovezi care confirma acesta ipoteza; HHI are un efect negativ si semnificativ asupra capacitatii ratei de utilizare, in timp ce privatizarea are un efect pozitiv, dar nesemnificativ. Aceasta constatare ne intare te increderea ca indicele HHI este folosit ca o masura de concentrare a pietei / putere in industrie.

Tabelul 7. Efectele de control ale privatizarii prin metoda structurii de pia a

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

t-statistic intre paranteze

ª HHI(1) este folosit in toate regresiile cu excep ia regresiei 3 unde este folosit HHI(2)

* Semnificativ la 10%

** Semnificativ la 5%

*** Semnificativ la 1%

6.5. Controale totale

6.5.1. Controlul in perioada bussines

Variabilele indicatoare "dummy" nu pot capta in mod corect efectele perioadei bussines, a masurilor de performanta al firmei. Ar fi interesant pentru a vedea modul cum masurile se deplaseaza in perioada bussines; si daca efectul privatizarii este sensibil la controlul pentru schimbarile economiei. Prin urmare, prezentam rezultatele noastre de control printr-un indice al produc iei care masoara nivelul de produc ie in fabricile industriale (Tabelul 8). In Regresiile 1, 3 si 4, variabilele dependente sunt masurile de eficienta ale produc iei (productivita ii muncii) i eficienta alocativa (de pret si rata inflatiei relativa).

Efectul privatizarii ramane pozitiv si semnificativ consistand in rezultate rapide privind eficienta productiva (de regresie 1). Indicele industrial al produc iei este pozitiv si semnificativ in regresia productivita ii muncii. Estimam ca veniturile fabricii sa devina pro-ciclice. Efectul de privatizare ramane negativ si semnificativ pentru pret si relativ in regresiile ratei inflatiei, care este asemanator cu rezultatul anterior privind eficienta alocativa (Regresiile 3 si 4). Indicele industrial al produc iei este negativ si semnificativ pentru pret si relativ in regresiile inflatiei. Acest rezultat este in concordanta cu concluziile unui articol recent despre economia Turciei, care arata ca pretul si inflatia sunt contra ciclice si argumenteaza ca acest fapt constituie o unitate de aprovizionare - model pentru economia turca (Alper, 2004).

O a doua abordare al controlului afacerilor ciclice este compararea perfomantelor fabricilor din esantion (e antionul A) cu performanta medie a unui esantion de fabrici private (esantionul B) din industrie. Fabricile din esantionul B au fost intotdeauna in proprietate privata, intrucat fabricile din e antionul A au fost in proprietatea publica si privatizate. In medie, productivitatea muncii in esantionul A este mai mare decat productivitatea muncii din esantionul B intr-un an. De fapt, in e antionul A, productivitatea muncii a unei fabrici intr-un an este mai mica decat productivitatea medie a muncii din esantionul B, in 234 din 255 observatii.

In regresia 2 din tabelul 8, variabilele dependente sunt construite prin scaderea productivita ii muncii din fiecare fabrica din e antionul A cu productivitatea medie a muncii din esantionul B intr-un anumit an. Masuram productivitatea muncii ca vanzari impartite la munca, mai degraba decat de veniturile impar ite la munca, ne lipsesc doar informa ii despre veniturile fabricilor private. Daca fabricile din esantionul A i i imbunatatesc performantele ca rezultat al privatizarii, atunci diferenta de performanta dintre ele si fabricile din sectorul privat va scade in perioada de post-privatizare. Daca se fac imbunatatiri de performanta pe care le putem observa produse la nivelul industriei, datorita unor efecte ale perioadei bussines sau in alte agregate ale schimbarii in economie, atunci nu ne asteptam la nici o schimbare in diferen a de performanta. Gasim ca productivitatea difera intre privatizarea fabricilor si sectorul privat, iar media nu scade dupa privatizare. Controlam efecte solide fixe si includem anii "dummy" pentru a controla efectele perioadei din regresie.

Tabelul 8. Efectele de control ale privatizarii prin metoda perioadei bussines: estimarea efectelor fixate

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

t-statistic intre paranteze

ª Media vanzarilor a proprieta ii private a fabricilor de ciment minus productivitatea vanzarilor ale firmei privatizate i

* Semnificativ la 10%

** Semnificativ la 5%

*** Semnificativ la 1%

6.5.2. Specificatia efectelor aleatorii

O critica a procesului de privatizare in industria cimentului a fost ca o performanta mai buna a firmelor au fost cele situate in regiunea de vest, care au fost privatizate in primul rand, in timp ce performanta slaba a firmelor din zona de est au fost privatizate mai tarziu (Saygili & Taymaz, 2001). Ace ti autori de asemenea reamarca, faptul ca marile aglomerari (holdinguri) au avut o tendin a de a dobandi firme in regiunile specifice si acest lucru a provocat crearea monopolurilor regionale in industria cimentului dupa privatizare. Firmele in regiunile de est, de asemenea, au fost privatizate ultimele ca urmare a instabilitatii politice relative din regiune pe parcursul anilor 1980 si inceputul anilor 1990.

In scopul de a aborda o preocupare a eterogenita ii la nivel regional, modelam efectele aleatoare ale firmei, ca si cum am folosi factorii firmei specifice, cum ar fi variabilele regionale "dummy" , ca variabile explicative in estimarea noastra. Noi construim variabilele regionale "dummy" din regiunea Marmara, regiunea M. Egee, regiunea Marii Negre, regiunea Anatolia Centrala, de Sud i regiunea Anatolia de Est. In toate regresiile prezentate in Tabelul 9, verificam efectul de privatizare si efectul de timp "dummy" in plus fata de regiunile "dummy".

In general, semnele si semnificatia coeficientilor efectului de privatizare este aceleasi ca si cel aflat in efectul regresiei firmei fixate. O exceptie este pretul de regresie (Regresia 3), in cazul in care efectul de privatizare este negativ, desi nu mai este semnificativ. Acest lucru este in concordanta cu rezultatele noastre anterioare, atunci cand privatizarea nu are nici un efect semnificativ asupra pretului odata ce am verificat structura pietei, folosind un HHI. Regiunea "dummy" serve te ca proxy pentru structura pietei in fiecare regiune. Coeficientii din Anatolia de Est si de Sud-Est au variabilele "dummy" negative in regresia productivita ii muncii, care sprijina ipoteza ca firmele din zona de Est sunt mai putin productive, comparativ cu omologii lor din vest.

Tabelul 9. Privatizarea i metoda eficien ei: specificatia efectelor aleatorii

(Sursa: Cagla Okten & K. Peren Arin, 2006)

t-statistic intre paranteze

* Semnificativ la 10%

** Semnificativ la 5%

*** Semnificativ la 1%

6.5. Controlul pentru diferentele in ani de privatizare

Privatizarea societatilor difera de la an la an, in esantion, dupa cum se arata in tabelul 1. Putem argumenta faptul ca cea mai buna performanta a firmelor situate in regiunea de vest sunt privatizate mai intai, unde variabila privatizarii "dummy" falsa este egala cu 1 pentru aceste firme, altfel este egal cu 0 pentru celelalte i pentru aceea i ani. Prin urmare, diferenta de performanta intre firmele privatizate mai devreme si firmele privatizate mai tarziu ar putea sa produca rezultate negative. Ca un exemplu luam un grup de firme pe care le estimam in functie de privatizarea in func ie de ani si reestimam ecua iile econometrice separat pentru fiecare grup. De exemplu, grupul 1 este format din firme care sunt privatizate in 1989, grupa 2 este compus din firme privatizate in 1992 si asa mai departe.

In general, rezultatele noastre pentru aceste subgrupuri de firme raman in concordanta cu rezultatele anterioare. Descoperim ca privatizarea a avut un efect pozitiv si semnificativ asupra productivita ii muncii ale firmelor privatizate in 1996 (si in cea mai mare parte situata in regiunile de est), precum si pentru acele firme privatizate in 1989 ( i in cea mai mare parte din regiunea de vest). Am pierdut semnificatia in rezultatele noastre pentru cele ase firme privatizate in anii 1993, 1997 si 1998. Pentru cele doua firme privatizate in 1997 si 1998, trebuie sa existe suficient timp pentru datele de imbunatatire a performantei. Interesant, patru dintre cele sase firme au fost cumparate de catre Rumeli Conglomerate si acest grup a fost recent acuzat de activitati infractionale in practici de afaceri, atat de catre turci, cat i de autoritatile din SUA. In cadrul "The Rumeli Cement Group" managementul si controlul au fost preluate de Economiile de Depozit si de Fondul de Asigurari din Turcia inca din februarie 2004. Acest lucru poate evidentia importanta competentei a cumparatorului in privatizare i in procesul de stabilire a eficien ei post-privatizare.

7. NOTE

1. Cand ultima proprietate publica de ciment s-a privatizat, in 1998, Turcia a fost cea de-a saptea mare producatoare de ciment din lume. In consecinta ani, o scadere a productiei a fost cauzata de o scadere a cererii, datorita crizelor financiare si cutremurului din 1999. Exporturile pe de alta parte au crescut de patru ori in perioada 1990-2002 si au ajuns la 9,9 milioane de tone in 2002.

2. Un sondaj efectuat de catre Djankov si Murrell (2002) analizeaza efectele privatizarii in tranzitie economiei. Ei ajung la concluzia ca, in cele mai multe tari, in particular firmele patronate functioneaza mai bine decat firmele patronate de stat.

Afyon si Nigde Cimento au fost singurele fabrici care s-au vandut printr-o combinatie de vanzari in bloc si oferte publice. In cazul lui Cimento Afyon, 51% au fost vanzari prin intermediul vanzarii in bloc in 1989, iar restul au fost vanzari printr-o oferta publica in 1991. Tot Nigde Cimento a oferit spre vanzare printr-o oferta publica, in 1991, insa numai 12% din vanzari au fost vandute, restul a fost vandut prin blocul de vanzare catre OYAKSabanci grup.

4. Transport la distanta, prin intermediul apei este mai putin costisitoare si, prin urmare, mai comun. Acesta este modul de transport preferat pentru exporturi.

5. De asemenea, au fost privatizate cele doua echipamente de sfaramare a cimentului. Deoarece aceste fabrici nu au fost complet aduse la productia de scara, ele se exclud din estimari.

6. Doua exceptii au fost Denizli si Lalapasa. Aceste doua intreprinderi publice au fost stabilite in 1987 si respectiv 1991, pentru a satisface cererea in crestere a regiunilor vestice.

7. Rezultate semnificatiei economice sunt calculate prin intermediul

formulei: exp*(coeficient -1).

8. Se tine seama de functia de productie Cobb-Douglas, Y =K^β*L^1-β, unde Y este produsul, K este capitalul si L munca. Impartirea ecuatiei in ambele parti cu L, se ajunge la rezultatul:

Partea stanga din aceasta ecuatie este productivitatea muncii si K / L raportul de munca din capital. Se logaritmeaza ambele parti si se estimeaza aceasta ecuatie de regresie 3 din Tabelul 4. Coeficientul de munca pe capital este estimatia pentru β.

9. Deoarece pretul de reglementare precede inceputul de privatizare, am reestimat efectele privatizarii; inclusiv perioada de trei simulari: prima simulare egala cu 1, daca anul este pre-liberalizat, cea de-a doua simulare este egala cu prima, daca acesta este post-dereglementat, dar pre-privatizarea, iar cea de-a treia simulare este setat egal cu 1 daca este vorba de o perioada post-privatizare pentru firma. Rezultatele acestor estimari sunt compatibile cu constatarile noastre si sunt disponibile la cerere.

10. Ultima regresie nu este aratata, dar este disponibila la cerere.

CAP. 4 CONCLUZII

In urma acestui studiu putem afirma ca punerea in aplicare a procesului de privatizare, principalul obiectiv al guvernului este cre terea eficien ei i productivita ii, promovarea dezvoltarii pie elor de capital i largirea bazei de inatorilor de ac iuni, spre a satisface in modul cel mai bun obiectivele sociale.

Proprietatea de stat nu garanteaza satisfacerea in bune condi ii a intereselor sociale i economice ale popula iei, iar istoria acestor intreprinderi arata ca ele n-au fost de un mare ajutor social, altul decat sa consume resursele rare. Exista in prezent, in Turcia intreprinzatori care pot cumpara i men ine in func ionare aceste intreprinderi, iar economiile popula iei i averea privata au ajuns la niveluri astfel incat pot fi utilizate pentru transferarea ac iunilor statului catre sectorul privat.

Conform teoriei lui Shirley si Walsh (2001), studiile din literatura teoretica si empirica nu sunt deloc concludente in privinta meritelor proprietatii private pe pietele monopolistice. Contributia acestei literaturi este realizata in legatura cu analiza efectelor privatizarii in industria cimentiera turca. Aceasta industrie este de fapt un oligopol pentru ca este alcatuita din aproximativ 11 companii pe care le detine din totalul de 39 de fabrici si fiecare fabrica are o putere de monopol in mediul sau, datorita costurilor mari de transport. Folosind un set de variabile longitudinale pentru fabricile de ciment gasim un prim argument ca aceste fabrici privatizate imbunatatesc productia si diminueaza eficienta prin reducerea locurilor de munca. Interesant este faptul ca, numai fabricile privatizate aduc beneficii de productivitate datorate experientei cumparatorilor la fel ca i fabricile privatizate ale intreprinderilor straine, numai ca acest ultim grup creste in intensitate de investitie si de capital.

Ansamblul de date ne permite in mod egal sa cercetam efectele privatizarii asupra eficientei alocative, acesta este un obiect aflat sub studiu in acest domeniu. Controlul de modificari in structura pietei, cu un indice de concentrare a pietei, nu constata ca beneficiile de eficienta in productia datorata proprietatii private a consumatorilor se intalnesc sub forma unor preturi mai mici. In timp ce privatizarea nu reduce preturile, concentrarea pietei tinde sa le creasca. Prin urmare, este decisiv faptul ca structura pietei sa asigurare privatizarea, fiind analizata cu atentie pentru ca reformele de privatizare sa fie luate in considerare. Se pune accentul mult pe emfaza, pe eficienta productiva si aspecte de generare de venituri din privatizare, cu atentia inclinata spre eficienta alocativa platita. Interesant este ca privatizarea in Turcia, din industria cimentului a condus la o crestere de concentrare a pietei, in unele regiuni, in timp ce concurenta a crescut in alte teritorii. Guvernele care privesc problema legata de eficienta alocativa ar trebui sa exercite prudenta in ceea ce prive te vanzarea intreprinderilor publice ale firmelor private, care au deja o cota de piata semnificativa in industrie.

Deoarece am avut date pre-si post-privatizare pentru toate intreprinderile de ciment care au fost o data publice, avem posibilitatea de a evita endogenitatea problemei asociata cu un esantion de selectie care a fost o problema pentru primele cercetari.

Rezultatele reflecta in diversele controale riguroase de standarde, o abordare a altor posibile probleme asociate cu esantionul de selectie si eterogenitate nerespectata.

Deoarece, procesul de privatizare a avut un impact puternic, se pune intrebarea care sunt dificulta ile practicate intampinate in realizarea acestei politici. Cea mai importanta dificultate pare a fi starea actuala a pie elor de capital in Turcia i neincrederea micilor de inatori de ac iuni din cauza pierderilor pe care le-au suferit.

In final se ajunge la problema perspectivelor de viitor. Avem increderea ca daca politica de privatizare este proiectata i pusa in aplicare in mod corespunzator, iar periodizarea i amploarea emisiunilor de titluri de valoare sunt corecte, politica i i va atinge scopul de a imbunata i eficien a industriala i de a activiza pie ele de capital.

BIBLIOGRAFIE

Alper, E. (2004), Nominal stylized facts of turkish business cycles. Bogazici University, Working Paper.

Angelucci, Estrin, Konings, & Zolkiewski (2001), Empirical literature on privatization: Privatization and market structure. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Boubakri (2005), Empirical literature on privatization: Privatization and market structure. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Cagla, O. & K., Peren, Arin (2006), The Effects of Privatization on Efficiency:

How Does Privatization Work?". World Development, vol. 34, No. 9: 1537-1556.

Cristian, D. (2007), Bazele econometriei i modelarii econometrice, Editura Mediamira, Cluj-Napoca, 109-176.

Djankov & Murrell (2002), Enterprise restructuring in transition: A quantitative survey. CEPR Discussion Papers: 3319.

Earle & Telegdy, 2002; Ehrlich, Gallais-Hamonno, Liu, & Lutter, 1994; Frydman, Gray, Hessel, & Rapaczynski, 1999; Villalonga, 2000; Wallsten, 2001, Empirical literature on privatization: Privatization and productive efficiency. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Ehrlich et al. (1994), Empirical literature on privatization: Privatization and productive efficiency. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Ertuna (1998), Institutional background Privatization in Turkey. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Frydman et al. (1999), Empirical literature on privatization: Privatization and productive efficiency. World Development, 34 (9), 1537-1556.

La Porta & Lopez-de-Silanes (1999), Empirical literature on privatization: Privatization and allocative efficiency. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Megginson & Netter (2001), Empirical literature on privatization: Privatization and productive efficiency. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Niskanen (1975), The Social View & The Agency View: Theoretical literature on privatization. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Ozmucur, (1998), Saygili & Taymaz (2001), Tallant (1993), Analyze the impact of privatization on the Turkish cement industry. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Saal & Parker (2001), Analysis of the water and sewerage industry of England and Wales. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Saygili & Taymaz (2001), Institutional background Privatization process in the cement industry. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Shapiro & Willig, (1990), The Social View: Theoretical literature on privatization. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Shirley & Walsh (2001), The Social View: Theoretical literature on privatization, Empirical literature on privatization: Privatization and productive efficiency, World Development, 34 (9), 1537-1556.

Shleifer si Vishny (1994), The Agency View: Theoretical literature on privatization. World Development, 34 (9), 1537-1556.

Steve, H., Hanke (1992), Privatizare i dezvoltare economica, Editura Expert, Bucure ti, 219-224.