Strategii de fuziune si achizitii a firmei

Strategii de fuziune si achizitii a firmei

Fuziunea este o tranzactie unde doua firme decid sa-si reuneasca activitatile pentru ca ele prezinta resurse si competente care reunite pot genera avantaje competitive distinctive.

Achizitia este o tranzactie prin care o firma cumpara o alta firma in totalitate sau numai o parte din actiunile sale, avand intentia de a genera competente organizationale distinctive prin largirea portofoliului de afaceri.

Motivele adoptarii strategiilor de fuziune si achizitionare a unei firme sunt:

a. dobandirea competentelor organizationale distinctive prin cresterea puterii pe piata a firmei;

b. depasirea barierelor semnificative de intrare sau pentru marirea vitezei de intrare pe piata.

c. evitarea costurilor si riscurilor atasate fundamentarii noilor produse.

Crearea noilor produse este costisitoare si riscanta deoarece:

noile produse necesita o perioada mare de timp pana cand ajung sa produca profit si flux de numerar;

aproximativ 90 % din inovatii nu aduc efectele scontate;

aproximativ 60% din inovatii sunt rapid imitate de concurenti.

u Fuziunea

Exista patru tipuri de fuziuni: orizontala, verticala, concentrica si conglomerat.

a. Fuziunea orizontala inseamna contopirea a doua firme concurente atat pe piata produselor cat si a factorilor de productie. Asemenea fuziuni au loc pentru a anihila concurenta, motiv pentru care sunt interzise prin legea antitrust.

De exemplu:

Fuziunea firmelor Coca Cola si Dr. Pepper Co a fost interzisa pe motiv ca mareste gradul de concentrare in domeniul bauturilor nealcoolice. Fuziunea altor firme a fost insa permisa.

b. Fuziunea verticala presupune contopirea unei firme cu alta din amonte sau din aval. Companiile care apeleaza la acest proces sunt din domenii precum: masini electrice si electronice, petrol si petrochimie, siderurgie si mine etc.

c. Fuziunea concentrica sau ,,congeneric' ceea ce inseamna ,,aliat prin natura sau activitati'. Se realizeaza intre intreprinderi inrudite, dar care nu produc acelasi produs ca la fuziunile pe orizontala, dar nici nu au relatii furnizor-cumparator ca la fuziunea pe verticala.

d. Fuziunea conglomerat se realizeaza intre firme cu afaceri absolut distincte.

Efectele anticoncurentiale si economiile in exploatare depind intr-o oarecare masura si de tipul de fuziune. Cele mai bune rezultate se obtin la fuziunile pe verticala si orizontala, dar tot ele sunt cele mai predispuse la atacuri si interzise prin efectul legilor antitrust.

Fuziunile au reprezentat circa 3% din numarul de tranzactii cu companii realizate in ultimul timp, majoritatea covarsitoare fiind formata din achizitii.

Achizitii

Dupa controlul exercitat asupra firmei sau intreprinderii achizitionate, achizitiile pot fi:

a. minore - firma achizitoare detine 10-49% din voturile firmei achizitionate;

b. majore - firma achizitoare detine 50-99% din voturile firmei achizitionate;

c. completa sau integrala cand controlul este de 100%.

Cand firma cumparatoare detine sub 10% din voturi afacerea este considerata investitie de portofoliu.

Tipurile de achizitii urmeaza tipurile de fuziuni, adica sunt pe orizontala, verticala, concentrica si conglomerat.

a. Achizitiile orizontale sunt cele mai numeroase.

De exemplu:

Achizitia diviziei de autoturisme Volvo de compania Ford.

Achizitia Uzinelor Dacia Pitesti de Grupul francez Renault.

Aceste achizitii sunt si strategii de crestere a marimii firmei valorificand avantajele unei asemenea situatii, adica marind productia si cucerind noi piete. Asemenea achizitii au loc si pentru eliminarea concurentei, inchizand pur si simplu intreprinderea dupa ce a fost cumparata.

b. Achizitiile verticale se fac atunci cand se doreste un control sporit asupra activitatilor din amonte sau din aval sau extinderea pietei.

De exemplu:

Compania de exploatari petroliere Texas Eastern a fost achizitionata de catre Compania Entreprise Oil care prelucreaza si fabrica produse pe baza de petrol.

Compania General Motors a achizitionat compania Electronic Data System cu scopul de a intra pe noi piete si de a valorifica sistemul de distributie al companiei achizitionate pentru a valorifica propriile calculatoare

c. Achizitiile concentrice se realizeaza intre companii inrudite cu factori de productie similari: pregatirea fortei de munca, echipamente, resurse de capital, piata de desfacere comuna etc.

De exemplu:

Compania Mark and Spencer a avut capacitatea de a cumpara 75% din productia furnizorului a obtinut un pret mai bun si alte conditii avantajoase in schimbul unei colaborari pe termen lung.

d. Achizitiile conglomerat. Achizitiile conglomerat au avut mai multe motivatii. In anii 60 se achizitionau firme la preturi mici, se restructurau, deveneau profitabile si se revindeau (in intregime sau pe divizii) la preturi mult mai mari. Acest gen de afacere a scazut putin la sfarsitul anilor 80, dar dupa anii 90 acest gen de afaceri a cunoscut o crestere spectaculoasa.

Cateva exemple de firme care au adoptat acest tip de strategie:

Firma americana Gillette a achizitionat in anul 1992 cea mai mare firma producatoare de aparate de ras din China, ceea ce i-a facilitat o intrare rapida pe piata chineza. In acelasi an a achizitionat firma engleza Parker Pen Holdings Ldt., firma Gillette devenind cel mai mare producator de instrumente de scris din lume. Firma a continuat sa inoveze aducand pe piata produse noi, de la aparate de ras la articole de parfumerie pentru barbati. Lamele de ras constituie afacerea esentiala a firmei cu 37% din vanzari, 62% din profit si 50% ponderea pe piata mondiala. Fiind preocupata de globalizare a continuat sa achizitioneze firme pentru aparate de ras din India si a construit o fabrica noua in Rusia.

Firma americana Whirlpool, producatoare de aparate de uz casnic a patruns pe piata europeana prin achizitionarea altor firme, cum ar fi Phillips Electronics. Esenta aplicarii acestei strategii a fost ca firma Whirlpool a dorit sa se foloseasca de marca sa si de reputatia calitatii produselor, dar totodata sa foloseasca renumele firmei Phillips Electronics pentru a oferi produsele cerute pe piata europeana.

Firma britanica Vodafone a preluat concernul german Mannesman, ceea ce a facut brusc din firma britanica lider pe piata germana si un actor important pe piata UE.

In ultima perioada de timp fuziunile si mai ales achizitiile au reprezentat cele mai frecvente strategii puse in aplicare de firmele transnationale care si-au propus sa-si extinda afacerile mai ales in tarile in curs de dezvoltare.

Cea mai mare parte din asemenea afaceri au avut loc in Europa, in tarile foste socialiste care au realizat procesul de privatizare. Anul 2006 a fost anul de varf, atingandu-se nivelul record de 3 400 mild. dolari, recordul anterior fusese atins in anul 2000 cand tranzactiile au ajuns la 3 300 mild.lei.