BOLILE ORZULUI

BOLILE ORZULUI

Viroze

Piticirea galbena a orzului - Barley yellow dwarf virus

Boala este considerata ca cea mai raspandita si pagubitoare viroza a cerealelor cultivate si a ierburilor perene.

In lucrarile lui P. Ploaie din 1973 si 1977 se evidentiaza faptul ca aceasta boala virotica este frecventa in tarlalele de orz semanate timpuriu.

Simptome. Plantele de orz infectate in toamna prezinta pe frunze o ingalbenire aurie sau portocalie care se extinde de la varful frunzelor spre baza lor si de la margini spre nervura mediana. Frunzele virotice sunt ingrosate, drepte si tari iar plantele raman pitice, cu sistemul radicular slab dezvoltat si prezinta o infrstire accentuata, dar fratii nu formeaza spice.

Virusul poate ataca si graul, ovazul, secara si porumbul.

Plantele gazda sunt: graul, ovaz, secara, orez, porumb, pirul, paiusul, obsiga, golomatul, zazania, timoftica si firuta.

Transmitere-raspandire Virusul este transportat de 14 specii de afide, care iau virusul dupa 30 minute de hranire si il pot retransmite in 15-30 minute iar rezistenta virusului in corpul afidelor este de 2-3 saptamani. Prin infectarea samulastrei de orz si a gramineelor perene este asigurata transmiterea virusului la culturile de toamna si rezistenta virusului in timpul iernii.

Prevenire si combatere Aparitia     acestei viroze se poate preveni prin distrugerea afidelor, prin insamantare la epoca optima, prin evitarea tarlalelor cu plante ce au fost infectate unde poate fi samulastra infectata si prin cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de orz de primavara trebuie semanate cat mai timpuriu pentru a se evita atacul afidelor - transmitatorii principali ai virusului.

Mozaicul dungat al orzului - Barley stripe mosaic virus

Boala este originara din America dar s-a extins in toate zonele cerealiere iar la noi a fost semnalata de I. Pop si D. Prodan in 1967 si 1969.

Simptome. Pe frunzele plantelor virozate apar pete si dungi clorotice urmate de uscarea tesuturilor ceea ce duce la distrugerea frunzei (fig.8. 13). Se pot observa pete albicioase pe tecile frunzelor si chiar pe spic. Plantele au inaltime redusa, prezinta o inflorire intarziata cu 1-4 zile iar in spice o parte din flori raman sterile. Semintele care se formeaza au un procent de germinatie redus cu 11-15 %, insa contin virusul si din ele vor rezulta plantule debile, decolorate, ce vor pieri in timpul incoltirii si rasaririi.

Plante gazda. Virusul se gaseste in natura pe orz, grau si odos

Transmitere-raspandire. Virusul infecteaza embrionul si se transmite de la un an agricol la altul foarte usor prin seminte. Transmiterea virusului de la plantele bolnave la cele sanatoase se face prin polen.

Prevenire si combatere Se recomanda folosirea la semanat de orz sanatos, verificat in culturi de laborator. Pe culturi in laborator se fac infectii artificiale cu o tulpina virulenta a acestui virus. Plantele sanatoase reactioneaza puternic formand arsuri la locul de infectare, iar plantele ce provin din samanta infectata nu prezinta simptome de imbolnavire.

Boli produse de ciuperci

Fainarea - Blumeria graminis f.sp. hordei

Boala este produsa de o forma specializata a ciupercii ce produce si fainarea graului. Atacul pe orz este insa mult mai pagubitor, intrucat masa foliara ce poate fi infectata este mult mai mare.

Simptome Fainarea produce pe frunzele de orz si orzoaica pete albe pasloase ca si la grau dar suprafa]a afectata este mult mai mare, petele se pot uni si frunza poate fi distrusa in intregime.

Transmitere-raspandire. Este aceeasi ca si la fainarea graului.

Prevenire si combatere. Masurile de prevenire si combatere sunt aceleasi ca cele descrise la fainarea graului. Tratamentele efectuate in cursul perioadei de vegetatie se vor face cu aceleasi produse recomandate la fainarea graului (vezi lista produselor recomandate la sfarsitul bolilor de la grau).

4. Sfasierea frunzelor - Pyrenophora graminea

Boala este deosebit de periculoasa atat pentru orz cat si pentru orzoaica, putand aduce prejudicii de pana la 20 % din recolta.

Simptome. Frunzele plantelor atacate prezinta pete de decolorare eliptice, situate intre nervuri, la inceput izolate apoi unite, formand dungi brune. Pe tesuturile brune, brunificate se formeaza un puf catifelat, bruniu, iar frunzele se sfasie in lungul lor. Atacul se poate observa pe pai prin brunificarea internodului terminal si chiar pe spic, care se brunifica, se deformeaza, are pete brune pe glume si palei si formeaza seminte sistave cu pete brune sau, daca atacul se instaleaza in faza de burduf, spicul ramane steril (fig.8.14).

Transmitere-raspandire In timpul vegetatiei ciuperca se raspandeste prin intermediul sporilor purtati de vant si de apa de ploaie, iar infectia este favorizata de umiditatea ridicata a aerului si de temperaturile cuprinse intre 1-15^oC. Transmiterea ciupercii de la un an agricol la altul se face prin semintele infectate in care miceliul de rezistenta se localizeaza in tegument. In anul urmator infectiile ar putea fi produse si de sporii eliminati din fructificatiile de rezistenta.

Folosirea la semanat a soiurilor sensibile, fertilizarea cu doze mari de ingrasa minte pe baza de azot, normele mari de apa la irigare, sunt factori favorizanti ai instalarii atacului ciupercii Pyrenophora graminea.

Prevenire si combatere. Principala sursa de imbolnavire a culturilor de orz o reprezinta semintele infectate. Se recomanda tratarea acestora inainte de semanat cu: Orius ST 25 WS-1,5 kg/t sam.; Orius 6 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 060 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 2 WS-1,5 kg/t sam.; Real 200 FS-0,2 l/t sam.; Sumi 8-2 FL-l kg/t sam.

In timpul vegetatiei se fac tratamente cu produse din grupele: Bavistin DF 0,6 kg/ha.; Carbendazim 500 SC-0,6 l/ha ; Bravo 500 SC-1,5 l/ha.; Bumper 250 EC-0,5 l/ha.; Caramba 60 SL-1,2 l/ha.; Granit 20 SC-1 l/ha ; Mirage 45 EC-1 l/ha( cu efect si asupra bolilor spicului); Orius 25 EW-0,5 l/ha.

Nu se fac 2 tratamente la rand cu produse din aceeasi grupa.

Masurile agrotehnice cu efect de prevenire ca: rotatia corecta a culturilor, ingrasarea echilibrata, insamantarea in epoca optima si cu desime normala si erbicidarea, limiteaza pagubele produse de aceasta ciupera.

5. Taciunele zburator - Ustilago nuda

Boala este comuna in toate zonele unde se cultiva orzul. La noi in tara pana acum cativa ani atacul ciupercii producea constant pagube de 1-10 % insa acum, frecventa bolii este mult mai mare datorita neexecutarii tratamentelor seminale obligatorii.

Simptome. Plantele atacate inspica mai devreme cu cateva zile decat cele sanatoase si la iesirea spicului din burduf se constata ca toate spiculetele sunt distruse, transformate intr-o pulbere bruna-negricioasa retinuta de o membrana a ciupercii, fina, argintie. Membrana se rupe, pulberea este dispersata de vant si din fostul spic ramane doar axul (fig.8. 16).

Transmitere-raspandire Ciuperca se raspandeste in timpul inspicarii prin sporii luati de vant, apoi in timpul verii rezista ca miceliu infectios in seminte. Daca orzul se seamana fara a fi tratat, din semintele infectate in cursul germinatiei apar plante care aparent se dezvolta normal, dar in interiorul paiului se gaseste miceliul ce se dezvolta odata cu planta si la diferentierea spicului le va invada, va forma o masa miceliana, din care, prin fragmentare si ingrosarea peretilor vor aparea sporii.

Prevenire si combatere. Ciuperca poate fi combatuta numai prin tratarea semintelor cu fungicide sistemice, ce vor incetini ritmul de diviziune a celulelor miceliului infectios, asa incat la formarea spicului, miceliul sa se gaseasca in zonele bazale ale tulpinii si sa nu poata infecta florile. Se recomanda tratarea semintelor cu: Orius ST 25 WS-1,5 kg/t sam.; Orius 6 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 060 FS-0,5 l/t sam.; Raxil 2 WS-1,5 kg/t sam.; Real 200 FS-0,2 l/t sm.; Sumi 8-2 FL-l kg/t sm.; Sumi 8-2 WP-1 kg/t sm

6. Taciunele zburator negru - Ustilago nigra

Aceasta boala a orzului este semnalata in toate tarile cultivatoare, dar are o mai mica importanta, pentru ca apare sporadic si este usor de prevenit.

Simptome. Spicele atacate sunt transformate intr-o masa de spori sub forma de pulbere de culoare neagra-albastruie, retinuta de o membrana fina argintie. Masa de spori nu se raspandeste la fel de usor ca si cea de la taciunele zburator .

Transmitere-raspandire. Ciuperca se raspandeste prin intermediul sporilor in perioada dintre inspicare si maturare sau chiar in timpul recoltarii. Sporii raman pe suprafata semintelor si daca acestea sunt semanate fara a fi tratate, infectia se va produce in timpul germinarii iar manifestarea bolii va aparea in vara. Ciuperca se poate transmite si prin intermediul sporilor din sol mai ales in regiunile secetoase.

Sporii germineaza langa samanta, apare miceliul     de infectie ce patrunde prin coltul tanar in plantula. Miceliul creste odata cu planta si va distruge spiculetele. Infectarea plantulelor se face cu usurinta daca solul are umiditatea de 50 % si daca temperatura este cuprinsa intre 10-30^oC.

Prevenire si combatere. Intrucat sporii ciupercii se gasesc aderenti la seminte, tratamentele efectuate cu fungicide de contact ar fi eficiente dar, cum orzul poate fi infectat simultan cu toate cele trei specii ale genului Ustilago, se vor face tratamentele la seminte cu fungicidele recomandate pentru combaterea taciunelui zburator (vezi lista substantelor de la grau).

7. Taciunele imbracat al orzului - Ustilago hordei

Boala este destul de des intalnita in culturile de orz, insa nu produce pagube mari pentru ca ciuperca se poate combate destul de usor.

Simptome. Plantele taciunate inspica mai devreme, au inaltimea redusa si prezinta spice drepte, mici, care partial nici nu ies din teaca ultimei frunze. Semintele distruse sunt invelite intr-o membrana fina, iar masa de spori este compacta. Paleele si aristele sunt distruse numai partial asa incat se mai pastreaza ceva din forma fostului spic. Axul spicelor este fragil si la recoltare se rupe in fragmente mici (fig. 8.17).

Transmitere-raspandire. Ciuperca se raspandeste in timpul recoltarii, infectia se produce la germinare iar simptomele de taciunare apar in vara.

Atacul de taciune imbracat este mult amplificat de reactia acida a solului si de temperaturile optime (10-12^oC), existente in sol in momentul germinarii orzului care este semanat prea adanc.

Prevenirea si combaterea acestei ciuperci este la fel cu a taciunelui negru.

Malura orzului - Tilletia pancicii.

Boala este raspandita in multe tari ale Europei printre care si in Romania unde a fost semnalata de Tr. Savulescu in 1946. In lanurile puternic infectate, in sudul tarii, au fost inregistrate pagube de pana la 10 % din recolta (Ana Hulea si col., 1975).

Simptome. Plantele malurate nu se recunosc in lan decat dupa inspicare cand, se constata ca la acestea spicul nu se apleaca, este usor colorat in galben, cu ariste mai scurte si fragile. Plantele au inaltime redusa si o infratire mai puternica decat a plantelor sanatoase. Sub palei, semintele au o culoare cenusie-bruna si prezinta continutul transformat intr-o masa de spori compacta.(fig.8.18).

Transmitere-raspandire Sporii de rezistenta a ciupercii infesteaza (manjesc) semintele sanatoase in timpul recoltarii. Infectia va fi germinala si evolutia se va desfasura pe un an agricol (ca la malura pitica a graului). Atacul este mai grav daca orzul se seamana tarziu in toamna si la o adancime mica, pe un agrofond fertilizat excesiv cu ingrasaminte pe baza de azot.

Prevenire si combatere. Masurile de combatere care se iau obligatoriu pentru prevenirea atacului produs de taciuni sunt eficiente si pentru malura.

In cazul in care suntem obligati sa practicam monocultura, pe o sola de orz ce a fost atacata de malura se recomanda tratarea semintelor cu: Panoctine 35 LS-2 l/t sam.; Orius ST 25 WS-1,5 kg/t sam.; Vitavax 200 PUS-2 kg/t sam., produse care previn si aparitia fusariozelor.

9. Arsura frunzelor - Rhynchosporium secalis

Boala este relativ recent aparuta, odata cu extinderea culturii orzului. Ea a fost semnalata in zonele nordice, dar s-a raspandit in Muntenia si Oltenia producand chiar pagube mari in anii 1977, 1978, 1980 cand s-au inregistrat pierderi de 15-30 % din recolte (V. Florian, 1983).

Simptome.Ciuperca produce pe limbul si teaca frunzelor pete izolate de decolorare inconjurate de un inel brun. Petele se pot uni si in acest caz ocupa suprafete mari din frunza iar pe suprafata tesuturilor distruse se observa cercuri concentrice. Ciuperca poate ataca si semintele din spic, acestea prezentand pete negre in zona embrionului (fig.8.19).

Transmitere-raspandire Sporularea ciupercii este favorizata de temperaturi de 15-20^oC. Sporii germineaza la suprafata frunzelor umede, dau un miceliu de infectie ce strapunge epiderma sau intra prin stomate si dupa 9-11 zile apar simptomele evidente si o noua generatie de spori.

Ciuperca ierneaza in resturile vegetative de pe sol sub forma de micelii uscate, din care in primavara vor aparea noi spori. In conditii de monocultura atacul este foarte grav.

Prevenire si combatere. In zonele mai umede ale tarii, in loturile semincere de orz atacate cu o intensitate mai mare de 10-15 % (P.E.D.), se recomanda tratamente foliare cu unul din produsele grupelor: Bavistin DF-0,6 kg/ha.; Carbendazim 500 SC-0,6 l/ha ; Bravo 500 SC-1,5 l/ha.; Bumper 250 EC-0,5 l/ha.; Caramba 60 SL-1,2 l/ha.; Mirage 45 EC-1 l/ha (cu efect si asupra bolilor spicului); Orius 25 EW-0,5 l/ha.; Sanazole 250 EC-0,5 l/ha.; Shavit 25 EC-0,5 l/ha.; Sportak 45 EC-1 l/ha.; Sumi 8 12,5 WP -0,4 kg/ha,etc.

Aceleasi boli le intalnim si la orzoaica.