Date experimentale privind cultura graului de toamna in sistem biologic

Date experimentale privind cultura graului de toamna in sistem biologic

Importanta

Graul reprezinta una din culturile care reactioneaza prin sporuri mari de productie la aplicarea ingrasamantului organic la planta premergatoare sau antepremergatoare. Cercetarile intrepreinse pana in present cu utilizarea gunoiului de grajd sunt foarte numeroase insa folosire ingrasamintelor verzi si a compostului a fost mai putin studiata.

Material si metoda

Studierea procesului complex al formarii productiei graului de toamna, in sistem biologic din Podisul Central Dobrogean, contribuie la obtinerea de noi date privind rolul factorilor climatici si a lucrarilor de fertilizare la realizarea, potentarea si stabilitatea productiei la aceast planta deosebit de importanta pentru securitatea alimentara a omului.

Perfectionarea tehnologiilor de cultivare a terenurilor are in perspectiva imediata si indelungata cateva obiective:

- realizarea stabilitatii recoltelor prin exprimarea cat mai completa a potentialului de productie in conditii de mediu limitative;

- cresterea potentialului de productie in conditii de mediu nelimitative;

- potentarea calitatii recoltei.

Datele de productie prezentate in aceasta lucrare provin dintr-o experienta monofactoriala care a fost amplasata la S.A, STEPA Stupina, Constanta , pe un kastanoziom cu fertilitate naturala medie.

Pe campul experimental amplasat in localitatea Stupina s-au efectuat determinari privitoare la influenta fertilizarii cu gunoi de grajd, compost si ingrasamant verde asupra componentelor de productie.

In perioada de vegetatie a graului s-au efectuat o serie de observatii si notari dupa cum urmeaza:

data semanatului;

data inceput inflorit;

data sfarsit inflorit;

data inceput maturitate fiziologica;

data sfarsit maturitate fiziologica.

La recoltarea graului s-au facut notari privind:

data recoltatului;

numarul de plante recoltate/parcela;

numarul de plante sterile/parcela;

productia pe parcela recoltabila (10 m²) si raportarea acesteia la hectar, la umiditatea STAS.

Rezultate si discutii

In vederea folosirii ingrasamintelor organice rezultate in urma procesului de productie, incepand din anul 2004, s-au initiat o serie de experiente care au vizat atat stabilirea culturilor care se preteaza la aplicarea acestora , cat si cantitatile ce trebuie administrate.

Folosirea sistematica a ingrasamintelor organice contribuie la imbunatatirea proprietatilor solului, ca urmare a sporirii continutului de humus si elemente nutritive, fapt care determina realizarea unui ansamblu de conditii optime, pentru dezvoltarea sistemului radicular al plantelor.

La fertilizarea graului trebuie sa avem in vedere faptul ca sistemul radicular al acestuia este slab dezvoltat, exploreaza un volum redus de sol si are o putere mica de solubilizare si absorbtie a elementelor hranitoare din sol.

Foto.9.4 Cultura de grau - Stupina- 2008

Graul de toamna este una dintre plantele agricole care reactioneaza pozitiv la aplicarea gunoiului de grajd fermentat, cel mai frecvent la planta premergatoare, urmand ca graul sa beneficieze de efectul remanent (foto 9.4).

Rezultatele obtinute la SA STEPA Stupina, in anul 2008, au aratat ca graul reprezinta una dintre culturile care valorifica cel mai bine efectul remanent al ingrasamintelor organice ( tabelul 9.9.)

Tabelul 9.9

Sinteza rezultatelor de productie la experienta cu grau asezata in blocuri randomizate,

soiul Dropia, anul 2008

DL 5%= 181kg/ha

DL 1%= 250 kg/ha

DL 0,1%=345 kg/ha

Astfel, graul de toamna cultivat in rotatia porumb-linte-mustar-grau, a valorificat foarte bine remanenta gunoiului sporind foarte semnificativ productia cu 6,3 q/ha la doza de 15 t/ha ( figura 9.5)

Fig. 9.5 Influenta ingrasamintelor organice asupra productiei de grau, 2008.

S-a remarcat de asemenea cresterea foarte putenica a productiei de grau cand cantitatea de gunoi aplicata a crescut de la 15 la 25 t/ha . Se cuvine a mentiona ca sporul de 12,3 q/ha realizat pe agrofondul gunoi 25 t/ha reprezinta cea mai ridicata eficienta a gunoiului, productia obtinuta fiind cu 26,5% mai mare in comparatie cu varianta martor nefertilizata .

Prin urmare fertilizarea cu gunoi de grajd apare nu numai ca necesara, dar si foarte eficienta pentru cultura graului, determinand productiile cele mai mari pentru zona kastanoziomica a Dobrogei.

Aplicarea compostului a sporit relativ putin productia la grau. Remanenta dupa patru ani de la incorporarea celor 15 si 25 t/ha compost, a contribuit la sporirea nesemnificativa a productiei pe acest agrofond (cu 0,15 q/ha la doza de 15 t/ha si cu 0,12 q/ha la doza de 25 t/ha).

Folosirea ingrasamintelor verzi nu a determinat cresteri semnificative ale productiei de grau, sporul realizat fiind cu 0,57 q/ha mai mare decat cel obtinut la varianta martor.