BOLILE PORUMBULUI

BOLILE PORUMBULUI

Viroze

Mozaicul european - European maize mosaic virus

Boala a fost descrisa in 1955 la sorg apoi si pe porumb in Italia, Iugoslavia, Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia si URSS. I. Pop o semnaleaza in Romania in 1962, iar I. Pop si Corina Tusa (1966) delimiteaza aria de raspandire a virusului care se gaseste in culturile de porumb si sorg din sud-estul si sud-vestul tarii unde si costreiul este mai raspandit.

Simptome. Boala apare cand plantele au 50-60 cm inaltime, sub forma unor pete mici, punctiforme, de culoare verde-deschis, situate in spatiile dintre nervurile frunzelor tinere. Petele se unesc ceva mai tarziu si formeaza dungi late de decolorare sau chiar benzi verzi-deschis sau galbui ce cuprind zone mari din suprafata frunzelor. Inaltimea plantelor virotice este redusa cu 40 % iar productia scade cu 43-44 %.

La sorg simptomele sunt asemanatoare, iar la unele soiuri striurile se coloreaza in rosu-ruginiu datorita arsurilor. Costreiul virozat are pe limbul frunzelor dungi decolorate, paralele cu nervurile, insotite de inrosiri usoare sau de arsuri.

Plante gazda. Virusul poate infecta porumbul, sorgul, iarba de Sudan, costreiul si numeroase alte specii de graminee.

Transmitere-raspandire. In natura virusul se raspandeste prin afidele care iau virusul in 1-2 minute de hranire si apoi acesta persista timp de 2-6 ore in corpul lor.

Persistenta in natura a virusului este asigurata de costrei in rizomii caruia virusul rezista peste iarna si de unde afidele il vor achizitiona si retransmite in primavara (fig. 8.25).

Prevenire si combatere Ca masura obligatorie de prevenire a atacului virusului pe porumb, se recomanda distrugerea prin masuri agrotehnice si erbicidare a buruienii gazda (costrei) de pe tarlalele unde urmeaza sa se semene porumbul sau sorgul si de pe marginea drumurilor sau de pe taluzurile canalelor de irigatie. Semanatul timpuriu al porumbului reduce posibilitatile de infectie cu acest virus, datorita numarului mic de afide prezent la inceputul primaverii.

Cercetarile privind rezistenta hibrizilor la boli si daunatori, au evidentiat faptul ca exista o legatura directa, intre atacul de mozaic european si atacul

ciupercii Fusarium moniliforme (inflorirea alba a boabelor porumbului). Hibrizii dubli s-au dovedit mai rezistenti decat cei simpli. Liniile noastre autohtone folosite in ameliorare sunt mai rezistente decat liniile straine. In loturile semincere se recomanda stropiri cu insecticide impotriva afidelor in primele faze de vegetatie, daca numarul acestora depaseste pragul economic de daunare care este de 20-30 % plante populate cu afide (C. Barbulescu, 1972).

Bacterioze

2. Putregaiul moale al tulpinilor de porumb

Erwinia chrysanthemi pv. zeae

Boala a fost semnalata pentru prima data in anul 1942 in Australia, apoi a fost identificata in Africa, S.U.A., Israel, India, Italia, Iugoslavia si URSS. In Romania V. Severin a observat-o in 1964 in culturile de porumb irigat din jurul Bucurestiului.

Simptome. Primele simptome apar pe partea insorita a plantelor unde, sub teaca frunzelor, tulpinile prezinta pete verzi inchis cu aspect umed, de 10-20 cm lungime.

Tulpinile se inmoaie, se distrug tesuturile si plantele se frang. Frunzele situate deasupra zonei bolnave se vestejesc si se usuca in perioada premergatoare infloritului. Radacinile sunt inrosite si devin sfaramicioase iar ca urmare plantele nu formeaza stiuleti (fig. 8.26).

Transmitere-raspandire. Bacteria nu se transmite prin seminte, dar ea se pastreaza in resturile vegetale de pe camp 27-36 saptamani iar daca acestea sunt ingropate in sol, bacteria isi pastreaza viabilitatea 2-7 saptamani in functie de umiditate si de temperatura solului.

Infectiile au loc prin ranile produse de sfredelitorul porumbului, fiind favorizate de umiditatea atmosferica peste 60-70 % si de temperatura de 26-28^oC.

Prevenire si combatere. Se recomanda rotatia culturilor si semanarea de porumb din loturile semincere, unde boala nu s-a manifestat pentru ca s-ar putea ca semintele sa fie infestate la recoltare.

Boli produse de ciuperci

3. Inflorirea alba a boabelor - Gibberella fujikuroi

Boala este destul de des intalnita in culturile de porumb mai ales in anii cu precipitatii abundente si pe hibrizi cu o cantitate mare de proteina in boabe. In Moldova, aceasta boala este mai raspandita decat putregaiul tulpinilor si stiuletilor, produsa de Gibberella zeae (C. Henegar, 1987).

Simptome. Boala se poate manifesta in toate fazele de vegetatie a porumbului, pagubele fiind cu atat mai mari cu cat infectiile au loc mai devreme.

Plantele infectate de timpuriu putrezesc in timpul rasaririi, sau chiar inainte de rasarire datorita faptului ca ciuperca incetineste cresterea radacinilor. La plantele mai dezvoltate, atacul este localizat la baza tulpinii si pe radacini unde se observa un mucegai roz, sub care tesuturile putrezesc. Atacul caracteristic este cel de pe stiuleti unde in urma atacului boabele sunt acoperite de un miceliu fin alb sau usor roz, iar tegumentul crapa, _'boabele infloresc", continutul lor devenind evident ca si in cazul floricelelor de porumb (fig.8. 27). Boabele crapate sunt mai usoare si au o capacitate germinativa scazuta.

Transmitere-raspandire Ciuperca se transmite de la un an la altul prin samanta infectata, sau cea pe care se gasesc sporii de tip Fusarium si prin sporii de pe resturile vegetale. In cursul vegetatiei sporii sunt dusi de vant sau de molia cerealelor( Sitotroga cerealella).

Prevenire si combatere Soiurile sau hibrizii de porumb cu seminte cu tegumentul subtire sunt mai sensibile la atacul acestei fuzarioze.

Ca masuri de prevenire a atacului se recomanda semanarea la epoca optima, pentru a se asigura o rasarire rapida a plantelor, evitarea ranilor mecanice si a celor produse de daunatori care ofera _"porti de intrare" pentru ciuperca. Combaterea moliei porumbului, a sfredelitorului precum si aplicarea ingrasamintelor cu fosfor, limiteaza atacul.

Samanta trebuie sa provina din lanuri unde boala nu s-a manifestat iar tratamentele seminale se vor aplica obligatoriu pentru a putea proteja plantulele in primele faze de vegetatie, cand manifesta o maxima sensibilitate la fuzarioze. Tratarea semintelor se va face cu unul din produsele: Flowsan FS-3 l/t sam.; Royal FLO 42 S-3 l/t sam.; Tiradin 500 SC- 3,5 l/t sam.; Tiradin 70 PUS-3,5 kg/t sam.; Altiram 80 PUS-3,5 kg/ha/tratament; Maxim AP 045 FS-1 l/t sam.; Tiramet 60 PTS-3 kg/t sam.; Tiramet 600 SC-3 l/t sam.

4. Putregaiul tulpinilor si stiuletilor - Gibberella zeae

Boala este frecventa in toate culturile de porumb, dar pagubele depind de factorii climatici. La noi in tara, cele mai mari pagube se semnaleaza in zonele sudice si vestice, in anii cu toamne ploioase.

Simptome. Semintele de porumb introduse in sol fara a fi tratate, formeaza plantule ce pot fi invadate de miceliul din sol, sau de miceliul provenit din germinatia sporilor ce se gasesc pe boabe. Tinerele plantule mor inainte de rasarire si in culturi se observa scaderea desimii normale. In perioada matasirii-fecundarii, boala se observa pe radacini si pe partea bazala a tulpinii. Radacinile infectate se inrosesc, putrezesc si plantele se pot smulge usor din sol. Partea bazala a tulpinii atacate se decoloreaza, apoi devine bruna iar in interior maduva este de culoare roz-rosiatica. In dreptul nodurilor se observa pasla miceliana alba sau roz deschis care produce putrezirea tesuturilor iar ca urmare plantele se frang.

Stiuletii aproape maturi care sunt atacati, se acopera cu miceliu roz-rubiniu iar ca urmare boabele invelite in miceliu isi pierd facultatea germinativa si chiar devin toxice. Atacul se observa pe stiuletii care nu sunt bine inveliti in panusi sau pe cei atacati de sfredelitorul porumbului. Intrucat intre panusi si stiulete se dezvolta o masa miceliana bogata, panusile raman lipite de stiulete. Boala evolueaza si la stiuletii depozitati daca nu exista o aeratie corespunzatoare in depozite si daca molia cerealelor duce sporii.

Transmitere-raspandire Gravitatea bolii depinde de conditiile climatice ale zonei, evolutia ciupercii fiind favorizata de umiditatea ridicata si de temperaturile cuprinse intre 6-36^oC cu optim la 21-30^oC.

Ciuperca se transmite prin semintele infectate. Persistenta ciupercii este asigurata in sol prin fructificatiile de rezistenta cu spori care sunt maturi primavara si pot produce infectii pe plantele tinere. Atacul larvelor de sfredelitor si prezenta moliei duce la cresterea frecventei si intensitatii atacului acestei fuzarioze.

Prevenire si combatere. Se recomanda cultivarea de hibrizi rezistenti (Fundulea 418), distrugerea moliei si sfredelitorului si semanarea de samanta sanatoasa. In loturile semincere nu se admite prezenta acestei ciuperci in lan.

Tratamentele recomandate la inflorirea alba sunt eficiente si pentru aceasta fuzarioza. Se recomanda asolamente in care porumbul sa nu revina dupa el insusi si nici dupa cereale paioase care sunt si ele atacate de acest agent patogen. Rotatiile simple grau-porumb sau monoculturile de porumb practicate pe terenurile redate fostilor proprietari, au dus la extinderea atacului acestei fuzarioze, care a produs pagube cantitative si calitative foarte mari.

5. Taciunele comun - Ustilago maydis

Boala este frecventa in toate tarile cultivatoare de porumb, iar in Romania produce pagube evaluate intre 2,5-5 % din recolta.

Simptome. Ciuperca produce infectii localizate in diferite zone ale organelor aeriene unde apar tumori de marimi variabile (de la cativa mm pana la cativa cm in diametru) (fig.8. 28). Tumorile sunt la inceput albe si stralucitoare, din cauza membranei aflate la exterior. Spre toamna tumorile capata o culoare cenusie-negricioasa, membrana se rupe si sunt pusi in libertate sporii ciupercii.

Transmitere-raspandire Sporii de rezistenta formati in tumori raman in sol, au o perioada de repaus si dupa germinare formeaza spori care produc infectii locale prin rani, mai rar prin stomate sau prin strapungerea epidermei. Pentru germinarea sporilor este nevoie de o temperatura de 8-36^oC (optima 26-30^oC) si de o umiditate ridicata. Fertilizarea cu gunoi de grajd proaspat sau cu ingrasaminte pe baza de azot, sensibilizeaza plantele la atacul de taciune.Atacul larvelor sfredelitorului porumbului sau grindina, provoaca rani prin care ciuperca patrunde ai produce infectii.

Prevenire si combatere. Se recomanda o rotatie corespunzatoare, o fertilizare echilibrata, combaterea daunatorilor, recoltarea prin scoaterea plantelor intregi din lan si cultivarea de hibrizi rezistenti.

6. Taciunele stiuletilor si paniculelor-Sorosporium holci-sorghi f. zeae

Boala este frecventa in culturile de porumb unde nu s-au facut tratamente la samanta si in monoculturi. In Romania in anii 1976 si 1979, in judetele din Ialomita, Calarasi, Buzau, Iasi, Vaslui si Vrancea, boala a produs pierderi de 35-40 % din recolta posibila.

Simptome. Plantele atacate sunt ceva mai mici decat cele sanatoase si par a ajunge la maturitate mai tarziu.

Inflorescentele plantelor sunt partial sau total transformate intr-o masa neagra de spori. Paniculele sunt deformate, florile sunt mai dezvoltate iar stiuletii au o forma globuloasa sau conica avand pansile intacte. Stiuletele este distrus, transformat intr-o masa neagra de spori printre care se mai observa resturi din rahis (ciocalau) - fascicule de vase conducatoare (fig. 8.29).

Fig.8. 29. Taciunele stiuletilor si paniculelor:

A-atac pe inflorescenta mascula; B,C-atac pe inflorescenta femela (P. Sorauer, 1956).

Transmitere-raspandire Ciuperca rezista in sol sub forma de spori de rezistenta care isi pastreaza viabilitatea chiar si 7-8 ani. Infectiile sunt foarte puternice la porumbul semanat tarziu, deoarece temperaturile de peste 15^oC si uscaciunea solului sub 50 % din capacitatea de camp pentru apa, constituie factori favorizanti ai atacului.

Prevenire si combatere. Se recomanda un asolament de lunga durata, pentru ca sa se piarda viabilitatea sporilor din sol, sa se cultive hibrizi rezistenti (Oana, Odessa) si sa se execute obligatoriu tratamentele la samanta, sau in lan cu: Tiradin 500 Sc-3 l/t sam.; Tiradin 70 PUS-3,5 kglt sm.; Altiram 80 PUS-3 kg/ha/tratament; Metoben 70 PU-2 kg/t sam. Pentru tarlalele puternic atacate se recomanda recoltarea manuala, prin taierea si scoaterea plantelor din lan, in vederea micsorarii raspandirii sporilor de rezistenta.

7. Rugina porumbului - Puccinia sorghi

Boala este putin raspandita in tara noastra, ea fiind semnalata doar in nordul Moldovei si Transilvaniei.

Simptome. Agentul patogen ataca spre sfarsitul perioadei de vegetatie, cand pe frunze apar pete galbui, intre nervuri, vizibile pe ambele fete. In dreptul petelor, subepidermic, se formeaza lagare de spori de vara, eliptice, de 1 mm lungime, de culoare bruna-deschis. Ceva mai tarziu apar lagarele cu spori de rezistenta, brune-negricioase care pot produce in frunza crapaturi pline cu un praf negru.

Transmitere-raspandire In tara noastra, aceasta ciuperca ce are ca planta gazda macrisul iepurelui (Oxalis), de pe care sporii vin pe porumb, dar poate aparea chiar daca macrisul nu este prezent, caci sporii de vara-toamna rezista pe resturile de frunze in depozitele de furaje, de unde sunt dusi in anul urmator de vant sau de insecte si ajung din nou pe porumb. Atacul este mai grav pe culturile semanate tarziu sau pe hibrizii cu o perioada mai lunga de vegetatie .

Prevenire si combatere. Se recomanda distrugerea resturilor vegetale infectate, sau macar indepartarea acestora de pe viitoarele tarlale de porumb, cultivarea de hibrizi cu perioada mai scurta de vegetatie in zonele unde boala se manifesta an de an si practicarea unor araturi adanci care sa bage in sol resturile vegetale infectate.

8. Putregaiul uscat al stiuletilor - Nigrospora oryzae

Boala este cunoscuta in toate zonele unde se cultiva porumbul,si depreciaza stiuletii in depozite.

Fig. 8.30 Putregaiul uscat al stiuletilor

Simptome. Ciuperca ataca in camp, stiuletii care nu sunt bine inveliti in panusi in faza de maturare a acestora, sau pe cei dezveliti de catre ciori. Stiuletii atacati prezinta un putregai uscat al rahisului (ciocalaului) ceea ce ii face sa fie sfaramiciosi. Boabele de pe stiulete _'joaca' in alveole, nu pot fi separate mecanic, iar la baza lor si in rahis se observa o coloratie cenusie produsa de spori negri, care sunt in numar foarte mare (fig. 8.30).

Transmitere-raspandire Ciuperca este dusa din depozite in camp si din camp in depozite, de catre molia cerealelor (Sitotroga cerealella). Aceasta depune sporii care s-au prins de franjurile aripilor, pe stiuletii dezgoliti de catre pasari, sau pe cei care nu sunt bine inveliti. Sporii pot rezista in natura pana la doi ani si germineaza numai in conditii de umiditate mare si temperatura intre 10-30^oC.

Hibrizii din varietatea identata si cei foarte tardivi sunt mai puternic afectati.

Prevenire si combatere. Se recomanda tratarea semintelor ce ar putea fi acoperite cu spori ai ciupercii, distrugerea moliilor care duc sporii, dezinfectarea depozitelor si distrugerea resturilor de plante pe care se pot gasi spori.

9. Putregaiul uscat al tulpinilor si stiuletilor - Diplodia zeae

Boala este foarte frecventa si pagubitoare in SUA, Africa, Australia si in unele tari din Europa, iar pentru Romania este o boala de carantina.

Simptome. Boala apare pe tulpini, unde se observa o coloratie verde-galbuie a internodurilor inferioare care, in scurt timp se brunifica si devin spongioase, sfaramicioase.

Maduva tulpinilor este decolorata, se descompune si raman evidente numai vasele conducatoare. Frunzele plantelor bolnave au o culoare verde-cenusie, iar pe tecile frunzelor apar pete rosii-purpurii sau brune inchis. Tulpinile se frang cu usurinta. Stiuletii infectati au panusile decolorate, albicioase iar in cazul infectiilor timpurii stiuletii raman mici, au panusile lipite unele de altele si capata o culoare

bruna-cenusie. Pe plantele infectate mai tarziu se observa doar un miceliu albicios, slab dezvoltat, care patrunde in rahisul stiuletilor (fig.8.31).

Transmitere-raspandire.Ciuperca persista de la un an la altul sub forma de miceliu de rezistenta sau, spori in resturile vegetale. Sporii raman viabili 2-3 ani. Sporii formati pe primele frunze bazale sunt transportati de vant si vor germina in apa care stagneaza dupa ploi intre panusi si stiulete.

Boala apare numai daca plantele sunt sensibilizate, datorita administrarii excesive a ingrasamintelor pe baza de azot. Plantele atacate de sfredelitorul porumbului (Ostrinia) sau cele care prezinta rani mecanice, sunt mai frecvent invadate de aceasta ciuperca.

Prevenire si combatere Se vor respecta masurile de carantina pentru a nu introduce in tara acest agent patogen deosebit de periculos.