Bolile ardeiului

Bolile ardeiului

Viroze

1. Mozaicul castravetilor la ardei

Cucumber mosaic virus in pepper

Culturile de ardei din camp si spatii protejate sufera frecvent din cauza atacului acestui virus, boala fiind cunoscuta si sub numele de 'piticirea si indesirea tufelor de ardei' descrisa in 1961 de I. Pop si E. Docea.

Simptome. Variatia simptomelor este in functie de soi, momentul imbolnavirii si conditiile climatice.

Plantele tinere infectate au talia mult redusa, cu pana la 50 % din inaltimea plantelor sanatoase. Atat internodiile tulpinale cat si ramificatiile tulpinale sunt scurte, ceea ce face ca frunzele sa apara grupate in rozete.

Frunzele formate inainte de infectie prezinta o suprafata normala dar cu pete mari neregulate, de culoare maronie. Frunzele aparute dupa infectie sunt mici, cu limbul deformat, alungite, curbate lateral, cu pete verzi-deschis ce alterneaza cu pete verzi inchis. Pe tulpinile atacate pot fi observate uneori pete de arsura, cenusii sau brune. Fructele nou aparute sunt mici, deformate si nu pot fi comercializate.

Transmitere-raspandire. Virusul prezinta un cerc larg de gazde, specii de plante anuale si perene care constituie rezervoare ale virusului pe timpul iernii. Dintre aceste gazde enumeram: rocoina, traista ciobanului, trei frati patati, scanteuta, rajina, urzica moarta etc.

In cursul perioadei de vegetatie, transportul virusului este asigurat de mai multe specii de afide.

Prevenire si combatere. In vederea prevenirii infectiilor la rasad, acesta va fi obtinut in compartimente separate fara alte solanacee si va fi tratat cu insecticide care distrug afidele.

In sere, solarii si camp se vor face tratamente periodice cu insecticide, iar printr-o erbicidare corecta, se vor distruge eventualele gazde ale virusului.

La culturile din camp destinate obtinerii de samanta se va asigura o izolare spatiala fata de celelalte culturi atacate de acest virus.

2. Mozaicul tutunului la ardei - Tobacco mosaic virus in pepper

Viroza este cunoscuta pe toate continentele in culturile de ardei protejate unde frecventa ei ajunge la 70-80 % si in culturile de camp unde aceasta frecventa este de 30-40 %.

Simptome. Virusul are tulpini comune si o tulpina specifica a ardeiului, iar simptomele, variaza in functie de acestea si de soiul cultivat.

Soiurile infectate cu tulpina de virus a ardeiului au simptome de mozaic galben specifice, prin aparitia in spatiile dintre nervuri a unor pete galbene. Pe fructele deja formate apar pete neregulate sau circulare, de culoare maro. Fructele ce apar mai tarziu, dupa infectie, sunt mici, deformate, cu pete clorotice sau cu pete verzi inchis pe fondul verde normal al fructului. Plantele bolnave se recunosc usor datorita cresterii incetinite si a aspectului mozaicat al foliajului.

Uneori, la soiurile sensibile se observa o mozaicare, urmata de pete de arsura, circulare. Daca plantele sunt virozate in stadiu tanar, pe frunzele bazale apar pete necrotice, de 0,7-1,5 cm, iar la baza tulpinii apar zone maronii si chiar o brunificare a varfului radacinii, ce duce la ofilirea plantelor.

Transmitere-raspandire Transmiterea virusului in cultura se face prin contactul direct intre plantele bolnave si cele sanatoase si prin inventarul de lucru. De la un an la altul, se transmite prin samanta infectata, sol sau inventarul de lucru, pe care virusul rezista mult timp.

Prevenire si combatere Samanta va fi tratata prin scufundare timp de 2 ore in solutie de fosfat trisodic 10 %, urmata de spalari repetate sau prin tratament termic la 76^oC timp de 3 zile. Pamantul folosit in rasadnite trebuie sa provina dintr-un loc unde nu s-au cultivat solanacee (tomate, ardei, vinete) si va fi dezinfectat cu formalina 1 %. In toate culturile de ardei, se va urmari ca acestea sa nu urmeze dupa o alta cultura sensibila la acest virus.

Cultivarea de soiuri rezistente este singura masura ce poate asigura sanatatea plantelor.

Micoplasmoze

3. Stolburul ardeiului - Stolbur disease in pepper

Stolburul ardeiului este cunoscut in toata Europa insa cele mai mari pagube sunt semnalate in E si S-E continentului. In tara noastra boala a fost semnalata in Sud inca din 1979.

Simptome. Plantele bolnave sunt observate incepand cu luna iulie cand, pe ele apar la frunzele tinere simptome de decolorare, ce se extind apoi spre baza plantelor. Frunzulitele se rasucesc spre partea superioara de-a lungul nervurii mediene, iar nervurile se coloreaza in violaceu. Cresterea tulpinii este stopata, florile ramanand sterile sau formeaza fructe mici, deformate, cu putine seminte. Plantele atacate sunt usor de observat din cauza piticirii si a decolorarii care poate produce chiar o ofilire asemanatoare verticilozei, insa in acest caz vasele conducatoare nu sunt brunificate.

Transmitere-raspandire Transmiterea micoplasmei se face de la planta la planta prin intermediul insectei Hyalesthes obsoletus sau prin cuscuta.

In anii cu primaveri ploioase si reci, stolburul nu produce pagube mari intrucat insecta este distrusa inca din stadiul sau de larva, in sol.

Prevenire si combatere Metoda de prevenire se rezuma la distrugerea cuscutei si la combaterea insectei, ce poate aduce micoplasma de pe o multitudine de gazde: cartof, pepeni, tutun, tomate, morcov, loboda, lemn cainesc etc.

Bacterioze

4. Patarea bacteriana a ardeiului -

Xanthomonas campestris pv. vesicatoria

Boala de origine americana a fost semnalata in 1974 de C. Rafaila si col. In Romania, unde s-au estimat pierderi de pana la 15-16 % din recolta.

Simptome. Plantele atacate prezinta pe frunzele tinere pete cu aspect umed, verzi-inchis, in dreptul carora tesuturile sunt bombate spre partea superioara. Uneori, chiar si pe fata inferioara, apar aceste basici. Pe frunzele batrane, petele sunt mari de 1-10 mm, galbene-deschis, inconjurate de o zona cu aspect umed, care devine bruna-inchis. La soiurile sensibile, petele sunt numeroase, se unesc, frunza se ingalbeneste si cade. Pe tulpini apar crapaturi alungite, de 1-5 mm, ce in final se brunifica si zona devine aspra.

Fructele atacate au pete circulare de 2-5 mm, cu aspect umed, apoi brune cu aspect aspru. Simptomele sunt foarte evidente pe vreme umeda cand, din rani apare lichidul bacterian.

Transmitere-raspandire. Bacteria se transmite prin semintele ce provin de la plantele bolnave, ele putand supravietui la suprafata semintelor chiar 10 luni. Bacteria ierneaza in resturile vegetale infectate, dar neingropate in sol, insa ea rezista si se multiplica, in pamantul de langa radacinile graului (daca semanam grau dupa ardei,tomate).

Temperatura de 23-28^oC si umiditatea atmosferica de peste 85 % declanseaza atacul, iar precipitatiile insotite de vant asigura raspandirea bacteriei, care patrunde in planta prin rani sau prin deschiderile naturale (stomate).

Prevenire si combatere Cultivarea de soiuri rezistente este o masura foarte eficace, insa nu exista soiuri imune. Rasadul va fi produs in sol dezinfectat termic sau chimic, iar pe parcursul vegetatiei se vor face tratamente chimice cu: Dithane M-45 sau 75-WP, Vondozeb, toate in concentratie de 0,2 %, Onefung 50 PU-0,35 % [i Systhane Z-0,25 %. Stropirile vor face la inceputul infloritului si se vor continua la intervale de 7-10 zile in functie de conditiile climatice, metoda de irigare si evolutia atacului.

Boli produse de ciuperci

5. Mana ardeiului - Phytophthora capsici

Boala cunoscuta si sub numele de putrezirea radacinii tulpinii si a fructelor de ardei, a fost semnalata in S.U.A. In 1919, in Italia in 1927, dupa care s-a extins in toata Europa cu o frecventa de pana la 40-50 % in culturile de camp.

Simptome. Atacul este frecvent pe frunze, fructe si seminte si mai rar pe tulpini si radacini. Frunzele atacate prezinta pete circulare in dreptul carora tesuturile par oparite si se acopera in scurt timp cu un puf albicioas. Tesuturile afectate se decoloreaza, se brunifica si se usuca.

Tulpinile atacate au la baza o zona inelara, verde-inchis apoi cafenie-bruna, ceea ce produce imediat ofilirea si uscarea plantelor.

Fructele atacate de obicei prin trecerea miceliului din tulpina prin codita, prezinta pete apoase, verzi-inchis apoi galbene, in dreptul carora tesuturile se scufunda si se usuca sau, se acopera cu mucegai fin albicios. Uneori pe zonele afectate se grefeaza ciuperci ca, Alternaria capsici-annui.

Samanta din fructele atacate poate putrezi sau, are aspect normal dar contine miceliul infectios al ciupercii.

Transmitere-raspandire Transmiterea ciupercii de la un an la altul se face fie prin sporii de rezistenta ramasi in resturile vegetale, fie prin samanta infectata, ciuperca avand o raspandire generalizata in planta. In timpul vegetatiei sporii ciupercii sunt purtati de vant si picaturile de ploaie, sau apa de la irigatiile prin aspersiune.

Sursele de spori sunt bogate, deoarece ciuperca ataca pepenii verzi si galbeni, dovleceii, castravetii, vinetele, tomatele si morcovul.

Prevenire si combatere. Metodele de prevenire includ alcatuirea unui asolament legumicol in care ardeiul sa nu revina dupa una din plantele gazda ale ciupercii si la producerea rasadului sa se foloseasca samanta sanatoasa sau dezinfectata inainte de semanat cu fungicide. In cursul vegetatiei, la avertizare se vor face tratamente cu Cobox 50 PU-0,2-0,3 %; Cuzin 15 SC-4 l/ha, Funguran OH-1,5 kg/ha; Previcur 607 CS 0,15-0,25 %; Aliette 80 PU-0,4 %; Ridomil Cu 45 WP-0,25 %; Curzate plus T-0,25 %.