Buruieni care pot ierna (sau buruieni umblatoare), buruieni bienale

Buruieni care pot ierna (sau buruieni umblatoare), buruieni bienale

Agrostemma githago - neghina. Planta prezinta o radacina pivotanta, cu numeroase ramificatii laterale, ce patrunde in sol pana la 60-80cm. Tulpina erecta este simpla sau ramificata, inalta de 30-100cm. Frunzele liniare sau liniar-lanceolate de pana la 1 cm latime, cu nervura mediana proeminenta. Intreaga planta este albicios paroasa. Florile sunt mari, rosii, violacee sau albe, hermafrodite, grupate in cime dicaziale. Infloreste din mai pana in iulie. Fructul este capsula ovoidala, denticulata, acoperita de caliciul persistent si contine 30-40 de seminte. Semintele reniforme, inguste spre hil, au 2,8-4mm lungime, 2,0-3,5mm latime si 1,5-3,0mm gorsime. Tegumentul negru este acoperit cu mici verucozitati dispuse in linii curbe, paralele, care conflueaza in hil. . O planta produce 200-2000 seminte. Germineaza esalonat, la temperaturi de 2-35⁰C, toamna, dar si primavara. Semintele sunt toxice, deoarece contin o saponina numita agrostemina.

Este obisnuit gasita, in cerealele de toamna, dar si in cele de primavara si in lucerniere. Din boabele de grau amestecate cu seminte de neghina se obtine o faina negricioasa, iar painea are gust de usturoi. Prin consumul ei produce tulburari nervoase si intoxicatii. Semintele de neghina sunt periculoase si pentru gaini si animalele gestante.

Anagalis arvensis - scanteiuta. Planta este erbacee, mica, de 10-30cm, cu radacina pivotanta subtire, ramificata si cu tulpina culcata la pamant. Funzele sunt cruciat-opuse, lat-ovate-eliptice, sesile, verzi deschis, lungi de 5-15-20mm si late de 5-12mm, pe fata inferioara punctate. Florile izolate, solitare, dispuse axilar, cu pediceli mai lungi decat frunzele si inconvoiati in jos la fructificatie. Florile sunt de culoare rosu-caramiziu aprins. Inflorirea are loc din iunie pana in septembrie. Fructul este o capsula operculata (pixida) cu 30-40 seminte brune-ruginii, de 1,0-1,8mm. Semintele au forma unui trunchi de priramida rasturnat, cu 3-4 laturi si cu tegumentul reticulat solzos. O planta produce 100-300 seminte. Germineaza din mai pana in noiembrie, in stratul superficial de sol de 0-1,5cm, cand temperatura este de 5-7⁰C.

Este raspandita in toata tara, in regiuni de campie si de deal. Este frecvent intalnita in culturile de cereale paioase, in lucerniere, plante prasitoare, vii si pomi. Toate partile plantei sunt toxice. Se foloseste in medicina. Partea utilizata este herba si are actiune contra tusei, astmului, ulcerului gastric si asteniei.

Anthemis arvensis - romanita de camp. Planta are 20-50cm inaltime, este slab paroasa, cu radacina pivotanta, subtire. Tulpina este ramificata, cu putine inflorescente. Frunzele sunt alterne, sesile, de 2-3 ori penat secate. Antodiile sunt lung pedunculate si au flori mixte: flori centrale tubuloase, fertile, cele marginale ligulate, albe si sterile. Receptaculul comun, la maturitate este cilindro-conic. Florile au bractee liniar-subulate, intregi. Infloreste din luna iunie pana in luna august. Achenele sunt fara papus, cilindrice, puternic brazdate, ingrosate in partea superioara, de 2-2,5mm lungime si 1,5mm diametru. O planta produce 1000-10.000 achene.

Se gaseste frecvent in zona colinara prin culturile de cereale paioase, trifoisti si prasitoare, locuri ruderale, vii, pe soluri spalate, moderat acide spre neutre.

Apera spica-venti - iarba vantului. Plantula are primele doua frunze rulate in forma de ace, apoi canaliculate, verzi-albastrui, foarte mici, de 2-2,5mm lungime si 0,5mm latime. Ligula de 0,3-0,5mm este neregulat profund denticulata. Urechiusele lipsesc. Aceste frunze dispar repede. Urmatoarele frunze sunt mai mari, de culoare verde-galbui, cu nervuri bine evidentiate. Teaca este frecvent rosiatica. Intreaga planta este glabra.

Planta matura prezinta radacini fasciculate subtiri ce ajung pana la 60 cm adancime. Tulpina este subtire, ramificata sau solitara, erecta sau curbata la baza, glabra, inalta pana la 1,5m. Frunzele au teaca aspra, limbul ingust-liniar de 7-25cm lungime si 3-10mm latime, aspru paros si ligula membranoasa liniar-lanceolata, rotunjita, neregulat-dintata la varf, pana la 6-10 mm lungime. Paniculul este ovat-piramidal, de 10-25cm lungime, cu ramuri numeroase, subtiri si aspre, extins la inflorire si contras dupa aceasta. Spiculetele sunt uniflore, scurt pedicelate, lanceolate, lungi de 2,5-3mm, la inceput argintii, apoi devin rosietice sau violacee. Glumele lanceolate, membranoase, sunt inegale, gluma inferioara uninerva, de circa 2 mm, cea superioara mai lunga, cu trei nervuri, de 2,5-3mm. Peleea inferioara putin mai scurta decat gluma inferioara, lanceolata, rotunjita la varf, membranoasa, scurt-paroasa la baza, cu arista fina, dreapta sau flexuoasa, de 5-10mm lungime ( de 3-6 ori mai lunga decat spiculetul) prinsa sub varful paleei. Inflorirea are loc in intervalul iunie-iulie. Cariopsele sunt mici, de circa 2,4mm lungime si 0,6mm latime incluse intre paleele tari si acoperite de glumele spiculetului. O planta produce 600-12000 seminte, care se raspandesc foarte usor cu ajutorul vantului (de unde si denumirea). Maturarea semintelor si raspandirea acestora pe sol are loc cu putin timp inainte de recoltat. Germineaza numai semintele care se gasesc in stratul superficial de sol de 0-0,5cm adancime si numai daca acesta are umiditate suficienta. Temperatura minima de germinatie este de 2⁰C. Semintele isi pastreaza viabilitatea in sol 1-2 ani.

Capsella bursa-pastoris - traista ciobanului. Este planta cu radacina privotanta subtire, care ajunge la 90cm adancime. Tulpina este erecta, simpla sau ramificata, de 20-60cm, glabra sau acoperita cu peri ramificati, mai ales spre baza. Frunzele sunt dispuse in rozeta la baza, mai mult sau mai putin lanceolate, petiolate, dintate, iar cele de pe tulpina sunt sesile, amplexicaule si cu baza sagitata. Florile sunt albe, grupate intr-un racem terminal, alungit dupa inflorire. Inflorirea poate avea loc in aprilie-iulie sau in octombrie-noiembrie. Fructul este o silicula triunghiular obcordata, cu lungimea medie de 6-9mm si latimea de 4-6mm, la varf retezata sau emarginata, glabra. Semintele sunt numeroase, alungit eliptice, de 0,8-1,1mm lungime, brune galbui si cu doua dungi longitudinale. O planta poate produce intre 2000 si 4000 seminte. Longevitatea semintelor din sol este de 5-6 ani . Semintele germineaza de la mica adancime, 0,1-1,5cm, toamna sau primavara foarte devreme.

Este frecventa in culturile de cereale paioase, lucernierele de 2-3 ani, culturi prasitoare, vii si livezi, in toate zonele tarii.

Centaurea cyanus - albastrita. Planta are radacina pivotanta si tulpina dreapta, de 50-80cm inaltime, slab ramificata. Frunzele sunt liniar-lanceolate, cele inferioare penat divizate, cele superioare intregi. Toata planta este acoperita cu peri alipiti, lanosi. Inflorescenta este un calatidiu cilindric-ovoidal. Florile sunt de culoare albastru-deschis. Infloreste din luna iunie pana in august. Fructele sunt achene aproape cilindrice, de 3-4mm lungime, cenusii, slab paroase, cu regiunea hilului evident paroasa. Papusul este putin mai scurt decat lungimea achenei. O planta produce 700-1600 achene, dupa alti autori 250-25000. Viabilitatea semintelor dureaza 6-10 ani. Sub 5cm adancime, gerninatia nu are loc.

Apare in culturile de cereale de toamna, dar si in cele de primavara, lucerniere, culturi prasitoare.

Este o planta gazda pentru multi daunatori. Florile sunt folosite in medicina, ca diuretic, antidiareic si astringent, precum si in cosmetica, pentru tonifierea tenului si comprese pentru pleoape.

Consolida regalis - nemtisor de camp. I se mai spune si pintenas. Planta are radacina pivotanta, subtire si ramificata. Tulpina este puternic ramificata, de 20-40cm inaltime, cu frunze scurt petiolate, de 2-3 ori sectate, cu segmente liniar-filiforme. Florile se dispun intr-un racem terminal si au tepalele albastru-violacee, cea superioara avand un pinten de 2cm. Infloreste din mai pana in august. Fructul este o folicula glabra ce contine mai multe seminte ovoidal-cilindrice, brun-inchis sau negre, de 1,4-2,7mm lungime si 1-1,3mm latime. Tegumentul seminal este prevazut cu solzi proeminenti dispusi circular. O planta produce 200-1600 seminte. Acestea germineaza la temperaturi relativ scazute, fie toamna, fie primavara devreme, din stratul superificial de sol de 0,5-2cm. Creste pe toate tipurile de sol si se dezvolta, in special, in cerealele paioase si in lucerniere.

Florile contin alcaloizi care sunt folositi in medicina pentru tratarea gutei, astmului, precum si pentru vopsirea diferitelor tesaturi in nuante de verde, gri, galben. Este o specie melifera.

Conyza canadensis - batranis. Planta are radacina pivotanta, tulpina erecta foarte ramificata in partea superioara, paroasa. Frunzele sunt liniar-lanceolate, glabre sau cu peri rari pe fete, dar ciliate pe margini. Antodiile sunt foarte numeroase, mici, de 3-5mm lungime, cu flori marginale slab ligulate si florile centrale tubuloase. Corola este alburie. Inflorirea are loc in perioada iunie-septembrie. Achenele sunt aproape cilindrice, de 1-1,5mm lungime si 0,2-0,3mm grosime, brune-galbui, slab paroase, cu papus alb-murdar. O planta produce 2500-20.000 achene. Semintele germineaza toamna sau primavara, de la adancime de maximum 0,5cm. Longevitatea semintelor in sol este de 3-5 ani.

Se intalneste in culturile de cereale, prasitoare, leguminoase perene, in livezi si plantatii viticole si pe terenurile virane. Prefera solurile nisipoase si nisipo-lutoase.

Matricaria perforata - romanita nemirositoare. Planta este glabra, cu radacina pivotanta, puternic ramificata. Tulpina este de 40-80cm inaltime, cu frunze numeroase, sesile, de 2-3 ori penat sectate, cu lacinii liniare. Antodiile sunt lung pedunculate, cu flori radiare femeiesti, cu corola ligulata, alba si flori centrale hermafrodite, cu corola tubuloasa, galbena. Florile nu au bractee. Receptaculul comun este semiglobulos, plin. Infloreste din iunie pana in septembrie. Achenele sunt fara papus, de circa 2mm lungime, cu fata interna prevazuta cu 3 dungi, separate prin doua santuri, iar pe fata externa exista o zona mediana, longitudinala, larga, brun-negricioasa, cu 2 glande la varf. Viabilitatea semintelor este de circa 6 ani. O planta poate produce pana la 5000 de achene care pot fi raspandite de vant, apa, animale, dar si cu ajutorul combinelor de recoltat. Semintele germineaza cel mai bine in prezenta luminii de la suprafata solului, la maximum 0,5cm adancime. La intuneric sau ingropate la peste 1-2 cm adancime, semintele nu germineza.

Daca planta este taiata deasupra solului, se reface formand noi lastari, flori si seminte. Este prezenta in culturile de cereale paioase, lucerniere, pajisti, terenuri nelucrate, ruderale. Este considerata buruiana problema.

Papaver rhoeas - mac rosu de camp. Planta are o radacina pivotanta profunda. Tulpina este dreapta, de 20-70cm inaltime si este acoperita de peri perpendiculari. Frunzele sunt foarte puternic divizate, paroase. Florile sunt solitare, mari. Ele au 2 sepale ce cad in momentul infloririi, 4 petale rosii, numeroase stamine si 8-18 carpele concrescute. Inflorirea se desfasoara in intervalul mai-iulie. Fructul este o capsula poricida, globuloasa, neparoasa, cu un stigmat disciform persistent, cu 8-12 radii. O planta produce 1400-50.000 seminte. Acestea sunt foarte mici (0,6-0,8mm), cu tegumentul reticulat, brun-cenusiu . . Germineaza toamna sau primavara, din straturile de sol superficiale de 0,1-1cm. Longevitatea semintelor este de pana la 10 ani.

Este raspandita in zona de ses si de deal. Infesteaza cerealele paioase de toamna sau primavara, lucernierele din anul I si, rareori, culturile prasitoare. Se intalneste si pe terenurile necultivate, locuri ruderale etc.

Pagubele provocate sunt mari cand apare in masa, ceea ce se intampla in lanurile rau cultivate, cu pamant sarac, intr-un asolament primitiv. Consumat de animale, produce dereglari digestive, diaree, tulburari in miscare, inflamatia mucoaselor si a rinichilor, oprirea respiratiei si uneori chiar moartea.

Thlaspi arvense - pungulita. Are radacina pivotanta, tulpina erecta, inalta de 15-40cm, simpla sau ramificata. Frunzele sunt ovate sau lanceolate, cele de la baza petiolate, iar cele de pe tulpina sesile. Inreaga planta este glabra. Florile sunt albe, grupate terminal intr-un racem dens la inceput si foarte alungit dupa inflorire. Inflorirea are loc din aprilie pana in iunie, sau din septembrie pana in octombrie, in functie de perioada de germinatie (primavara sau toamna). Fructul este o silicula mare, lunga de 12-15-17mm, lat eliptica sau aproape orbiculata, lat aripata. Semintele, de obicei cate 5-6 intr-o loja, ovoide, lungi de 1,5-2mm, negre-brunii, cu ormamentatii concentrice care converg catre regiunea hilului. Pe o planta se pot produce pana la 900 seminte. Isi pastreaza puterea de germinatie intre 5 si 7ani.

Este o buruiana conmuna de la campie pana la munte. Imburuieneaza toate culturile agricole si plantatiile de pomi si vie, mai ales culturile de cereale paioase si pasunile.

De regula, nu este consumata de animale. Daca ajunge in hrana animalelor ca fan, imprima laptelui un miros de usturoi. Semintele macinate imprima fainii de grau un miros de usturoi.

Vicia hirsuta - cosita. Are radacina lunga si subtire. Tulpina de 20-60cm lungime, culcata, ascendenta sau agatatoare. Intreaga planta este slab paroasa. Frunzele au 4-8 perechi de foliole liniare, de 5-20mm lungime si 1-3mm latime. Inflorescentele sunt raceme axilare, cu 2-8 flori, egale cu frunzele bracteante; axa inflorescentei se termina cu un varf aristiform. Florile sunt mici, de 3-4 mm lungime. Corola este alburiu-violacee. Infloreste din luna mai pana in august. Pastaile sunt mici de 6-10mm lungime si 3-4mm diametru. Tegumentul seminal este neted, lucios, brun. Hilul liniar, de circa 2mm lugime, este insotit de un cordon persistent. O planta produce 200-500 seminte.

Este o specie segetala si ruderala, intalnita prin fanete, paduri, raspandita in toata tara.

Viola arvensis - viorele de ogoare, trei frati patati. Radacina este pivotanta, subtire si ramificata. Tulpina este erecta, inalta de 5-30cm, simpla sau ramificata, glabra sau scurt pubescenta. Frunzele sunt petiolate, stripele variabile ca forma, lanceolate, eliptice, lat ovate. Florile sunt mici, grupate axilar cate una, cu petalele diferit colorate una este galbena si pintenata, cele superioare sunt albe-galbui. Inflorirea are loc in aprilie-septembrie. Fuctul este capsula ce se deschide in 3 valve. Semintele sunt elipsoidale, de 1,5-1,8mm lungime, cu tegument galben-brun, neted si cu caruncula carnoasa in zona hilului, caruncula fiind cautata de furnici, care raspandesc semitele. O planta produce circa 2500 seminte. Acestea germineaza toamna sau primavara devreme, de la adancimi de 0,5-1cm.

Este raspandita, cu precadere, pe podzoluri, infestand culturile de cereale de toamna, insa si culturile prasitoare. Creste si pe terenurile necultivate. Este si o planta medicinala.

Daucus carota - morcov salbatic. Planta are radacina pivotanta, putin ingrosata, simpla sau putin ramificata, de culoare alba-galbuie, tare, necomestibila. Tulpina este inalta de 30-100 cm, de obicei ramificata, dispers sau des aspru paroasa, mai rar glabrescenta sau glabra. Frunzele de 2-4 ori penat-sectate, cele bazale petiolate, cele superioare sesile, cu vagine alungite, pe margini alb-membranoase. Florile albe, galbui, roze purpurii in centru , grupate in umbelule lung pedunculate. Acestea alcatuiesc umbele compuse, cu radii inegale, fin aspru paroase, rareori glabre. In mijlocul umbelei se afla o floare sterila, de culoare rosie inchis. Intreaga inflorescenta are aspect morfologic de floare. Inflorirea are loc in perioada iunie-septembrie. Polenizarea se realizeaza mai ales prin muste. Fructul este o dicariopsa, fiecare mericarp (semifruct) cu cinci coaste principale, cu peri setiformi si patru coaste secundare cu ghimpi alungiti cu varful in forma de ancora. Sub coastele principale se afla fascicule conducatoare mici, iar in dreptul santuletelor dintre coaste se afla canale secretoare de uleiuri eterice. O planta produce circa 5000 de seminte. Creste in toate zonele din tara, mai frecvent in lucerniere, fanete si pepiniere, terenuri nelucreate.

Articum lapa - brusture. Planta bienala, are radacina pivotanta, puternica, carnoasa. Tulpina este erecta, inalta de 80-150cm culcata, ramificata, are ramuri lanunginos pubescente. Frunzele bazale foarte mari, cu limb lung pana la 50cm, lung petiolate, marginea limbului fiind distantat denticulata. Frunzele pe fata glabre, verzui inchis, pe dos suriu paienjeniu tomentoase. Florile purpurii, au corola alungit campanulata, ingustata brusc in tub. Florile sunt grupate in inflorescente antodii lung pedunculate, globuloase, de 3,5-4cm in diametru, asezate in corimb larg. Infloreste in iulie-august. Achenele sunt lungi de 6-7mm, negre, putin comprimate in partea superioara, costate, cu papus format din sete rigide, fragile, mai scurte decat achena.

Intalnita in zona de campie, in cea de dealuri si in cea montana inferioara. Ruderala si segetala (leguminoase furajere perene, locuri gunoite). Intalnita pe soluri slab acide pana la alcaline. Este o specie nitrofila.

Carduus nutans - ciulin (fig.3.43.). Planta cu radacina pivotanta, tulpina erecta, inalta de 30-100cm, solitara sau ramificata, foliata, spinos aripata. Rozetele bazale din primul an mari, cu frunze numeroase, culcate, oblanceolate, glabre, uneori pe ambele fete sau cel putin pe dos cu peri crispuli, rasfirati , penat partite cu segmente ovate, de obicei trilobate, cu lobii terminati in spini galbeni, intre ei cu spinisori mai marunti; rozeta de frunze dispare pana la inflorire. Frunzele tulpinale conforme, decrescente, decurente pe tulpina, formand aripi lobate si spinoase. Ramuri cu un singur antodiu, pe un peduncul lung, paienjeniu tomentos, nud sau aripat pana aproape de antodiu. Antodiu mare, de obicei nutant, de 3,5-6cm in diametru. Florile rosii, lungi de 23mm, cu corola lunga de 1cm, adanc fidata, cu tub lung, ingust si stil lung. Inflorirea are loc din iunie pana in august. Papus des, alb, lung aproape cat florile. Achene lungi de 3-4mm, fin transversal rugoase.

Raspandita in regiunea de campie si coline. Ruderala si segetala (livezi, lucerniere, trifoisti). Planta nitrofila, prefera solurile calcaroase.

Hyosciamus niger - maselarita. Planta are radacina pivotanta, groasa de 2-3cm, tulpina de 30-60cm inaltime, frunze ovat-eliptice, sinuat-penat-lobate. Intreaga planta este glandulos pubescenta si are un miros neplacut. Florile sunt sesile, grupate terminal, avand corola galben murdar si cu vinisoare violaceu-rosietice. Infloreste in iunie-august. Fructul este o capsula, cu baza dilatata, ventricoasa, mult mai scurta decat caliciul, cu dehiscenta transversala (pixida), polisperma. Semintele sunt reniforme sau rotunde, comprimate, lungi de 1-1,3mm, late de 1mm, foveolate, de culoare brun cenusie.

Se intalneste frecvent pe terenurile ruderale si ruderalizate, in jurul gospodariilor rurale, daramaturi, maidane, santuri, margini de drumuri, uneori ca buruiana pe ogoare, pasuni gunoite sau locuri necultivate, din regiunea de campie pana in cea subalpina, pe linga stane.

Maselarita este una dintre importantele plante medicinale, fiind cunoscuta si intrebuintata inca din antichitate. Toate organele ei, dar mai cu seamaa radacina si semintele, contin alcaloizi toxici ca : hiosciamina, scopolamina, atropina, iar in seminte, glicozizi ca hioscipicrina si colina.

Melilotus officinalis - sulfina galbena. Este o buruiana dicotiledonata, cu radacina pivotanta ramificata. Tulpina este erecta sau ascendenta, inalta de 50-100-200cm, ramificata, cu ramuri prismatice, in partea superioara slab pubescenta. Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole obovate, dintate pe margini, pe fata glabre, pe dos slab pubescente. Florile glabre, mirositoare, nutante, lungi de 6mm, sunt grupate in raceme simple, laxe, lungi de 5-10cm, din 30-70 flori. Inflorirea are loc in perioada iunie-septembrie. Fructele sunt pastai brune-negricioase cu o singrura samanta. Semintele sunt ovoidale, de aproximativ 2mm lungime, galbene-verzui.

Se intalneste in tara nostra in fanete, locuri cultivate si ruderale. Creste bine pe soluri usoare, nisipoase. Serveste ca planta pentru extragerea cumarinei, folosita in industria parfumurilor si la aromatizarea tutunului.

Nu este consumata cu placere de animale. Nu produce meteorizatii, dar consumata in cantitati mari, provoaca intoxicatii. Este si o planta medicinala, florile fiind folosite pentru ceaiuri cu actiune carminativa, la spalarea ochilor si a ranilor. Este si o buna planta melifera.

Verbascum phlomoides - lumanarica. Popular se mai numeste coada vacii. Planta bienala cu radacina puterinic pivotanta, tulpina viguroasa, dreapta, neramificata, care ajunge pana la 2m, frunze mari pasloase, flori galbene asezate pe un ax scurt, ramificat, formand un spic. Infloreste in iunie-august. Fructul este o capsula lat elipsoidal ovoidala, lunga de 5-8,5mm, obtuza, foarte scurt mucronata, dens si scurt stelat tomentoasa, cu putin mai lunga decat caliciul. Semintele obconic prismatice, lungi de cca 0,8mm.

Este raspandita in toata tara. Prefera terenurile insorite, uscate, pietroase, necultivate, de-a lungul drumurilor. Infesteaza culturile perene, pajistile naturale, ogoarele, taieturile de padure. Buruiana este toxica si este evitata de animale.