CONSERVAREA SI PROTECTIA MEDIULUI

1. Nota introductiva

Standardele de pregatire profesionala pentru calificarile din domeniul Agricultura au fost stabilite in concordanta cu Planul National de Dezvoltare 2006-2008 si au ca obiectiv principal promovarea unei forte de munca calificate, bine pregatita si adaptabila la piata muncii, care sa raspunda schimbarilor din economie.

Agricultura reprezinta un domeniu de importanta majora in cadrul economiei nationale, produsele agricole fiind cautate atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Aceasta impune formarea unei forte de munca calificate in acest domeniu.

Parcurgerea acestui nivel permite elevilor sa dobandeasca suficiente abilitati si cunostinte de specialitate care sa le permita sa continue pregatirea la nivelul 3, desi unii dintre acestia pot intra pe piata muncii.

Agricultura este o ramura care in anumite conditii poate fi poluanta. Cunoscand importanta care se acorda in etapa actuala, pe plan national si international protejarii mediului, am considerat necesar sa introducem acest modul, astfel incat elevii sa ia cunostinta de pericolul poluarii mediului, limitand pe cat posibil efectele nocive ale acestuia.

La elaborarea curriculumu-lui pentru acest modul s-au avut in vedere urmatoarele:

Standardul de Pregatire Profesionala,

Planul cadru de invatamant pentru clasa a XI-a,

Structura si formatul noilor Curriculum-uri

2. Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului

Modulul reprezinta unitatea de competente tehnice generale " Conservarea si protectia mediului "

In programa scolara a fiecarei unitati de competente ii corespund rezultatele invatarii formulate in Standardul de Pregatire Profesionala. Atingerea rezultatelor invatarii (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se realizeaza cu ajutorul continuturilor asociate.

Profesorul poate opta pentru folosirea activitatilor de invatare recomandate prin programa in vederea realizarii continuturilor sau isi alege alte activitati adecvate conditiilor concrete din clasa.

Intrucat programa scolara reprezinta elementul central in realizarea proiectarii didactice, trebuie lecturat cu atentie sporita modul de parcurgere, in ordine cronologica al continutului prezentat incapitolul 4 - Sugestii metodologice.

Programa se utilizeaza in stransa corelatie cu Standardul de Pregatire Profesionala, in care sunt precizate criteriile de realizare, exprimate in cunostinte, abilitati, atitudini, pentru dobandirea competentelor individuale si probele de evaluare ale performantelor elevului.

Lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului:

Argumenteaza implicatiile ecosistemelor din zona pentru agricultura

2. Identifica comportamentul bioindicatorilor la actiunea factorilor poluanti

3. Monitorizeaza impactul ecosistemelor antropice asupra calitatii mediului

4. Respecta legislatia in vigoare privind protectia mediului

3. TABELUL DE CORELARE INTRE REZULTATELE INVǍTǍRII SI CONTINUTURILE FORMǍRII

4. Sugestii metodologice

4.1. Explicarea corelatiilor intre rezultatele invatarii si continuturile formarii

Competentele pentru abilitatile cheie, competentele tehnice generale si competentele tehnice specializate se formeaza prin laborator tehnologic si instruire practica.

Continuturile corespunzatoare rezultatelor invatarii se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de

invatamant pentru tipurile de instruire.

Pentru pregatirea teoretica la modulul ,,Conservarea si protectia mediului" sunt

alocate .xx de ore.

Proiectarea curriculumului scolar pentru nivelul 3, s-a facut dupa un model nou, centrat pe competente tehnice specializate.

La baza elaborarii programei a stat standardul de pregatire profesionala, care are urmatoarea structura:

Unitatea de competenta

Nivelul

Valoarea creditului

Rezultatele invatarii

Criterii de realizare cu privire la abilitati, cunostinte, atitudini

Cerinte cu privire la evaluare

Prin calificarile de la nivelul 3 elevii trebuie sa dobandeasca abilitati si cunostinte generale despre domeniul de pregatire sau sa se integreze pe piata muncii.

Pentru aplicarea curriculumului procesul de predare - invatare trebuie sa fie focalizat pe formarea competentelor tehnice specializate, cerute de nivelul de formare si de calificare. Acest obiectiv se poate realiza numai prin folosirea celor mai adecvate metode, in care activitatea didactica este centrata pe elev.

Exista numeroase metode si procedee didactice care pot fi folosite, dar trebuie alese pentru fiecare unitate de continut, acelea care conduc la formarea competentei specifice continutului.

Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de rol, proiectul au eficienta maxima in procesul de invatare, stimuleaza gandirea logica, cauzala, analitica, ca si imaginatia si creativitatea elevilor.

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele tehnice specializate din standardul de pregatire profesionala. Se pot utiliza diferite metode de evaluare care sa confere caracterul formativ al evaluarii, folosind pe langa metodele clasice si metodele alternative ca : observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului. Autoevaluarea este una din metode care capata o extindere tot mai mare, datorita faptului ca elevii isi exprima liber opinii proprii, isi sustin si motiveaza propunerile.

Metodele de evaluare utilizate, beneficiaza de o serie de instrumente care trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare introduse in standardul de pregatire profesionala.

Ordonarea cronologica a continuturilor formative

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa faca distributia in functie de specificul zonei, resursele materiale ale scolii si ale agentului economic

4.2 Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare/invatare

Intregul demers didactic depus de profesor in procesul de predare-invatare, trebuie sa fie focalizat pe formarea abilitatilor cheie si a competentelor tehnice generale si specializate cerute de calificare. Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice, prin folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant.

Fiecare lectie beneficiaza de folosirea a doua, trei metode, in functie de ceea ce se doreste a se forma, precum si de mijloacele didactice adecvate.

Numai astfel, prin asigurarea resurselor materiale, elevii pot dobandi cunostintele si abilitatile cerute prin abilitatile cheie si competentele tehnice definite.

Activitatile din cadrul laboratorului tehnologic vor fi realizate prin vizite la institutiile implicate in monitorizarea calitatii mediului (Agentii de Protectia Mediului, Statii meteo si Statii hidrologice).

Tipurile de activitati de invatare listate mai jos sunt orientative; alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesul didactic la particularitatile elevilor. Profesorul are libertatea de a alege metodele si tehnicile didactice si de a propune noi activitati de invatare in masura sa asigure dobandirea rezultatelor invatarii prevazute de standardele de pregatire profesionala programa.

In vederea centrarii invatarii pe elev si pentru asigurarea formarii competentelor specifice prevazute de programa se recomanda:

utilizarea unor metode active / interactive (de exemplu, invatarea prin descoperire,

invatarea problematizata, invatarea prin cooperare);

realizarea de proiecte si portofolii;

utilizarea calculatorului;

desfasurarea unora dintre activitati cu participarea unor reprezentanti ai domeniului de pregatire.

5. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare

Evaluarea scoate in evidenta masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice generale din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea rezultatelor invatarii specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt:observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumente de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, abilitatile si atitudinile dupa criterii definite.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si in concordanta cu probele de evaluare formulate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Pentru evaluarea achizitiilor (in termeni cognitivi, afectivi si performativi) elevilor, a competentelor prevazute de programele scolare, la orele de tehnologii se recomanda utilizarea urmatoarelor metode si instrumente:

Observarea sistematica (pe baza unei fise de observare)

Tema de lucru (in clasa, acasa) conceputa in vederea evaluarii

Proba practica

Investigatia

Proiectul

Portofoliul

Autoevaluarea

Exemplu:

Elevii, in grupe de 4 -5, sa adune date legate de sursele de poluare, poluantii

din localitatea natala, pe o perioada data.

Sa intocmeasca o fisa in care sa urmareasca efectele nocive ale acestor

poluanti asupra aerului, apei, solului (mediului in general).

Alaturat sa enumere posibilitati de prevenire, limitare si chiar combatere a

acestor poluanti, fiind apreciate initiativele, ideile originale ale elevilor.

Fisa de urmarire a efectelor nocive a poluantilor asupra factorilor de mediu

Fisa de observare asupra posibilitatilor de prevenire, limitare, combatere a efectelor nocive ale poluantilor

Exemplu de fisa de observare:

FISA DE OBSERVARE

Numele si prenumele candidatului :

Clasa :

Data verificarii :

Numar de inregistrare :

Timp de lucru :

Numele si prenumele evaluatorului :

Semnatura evaluatorului :

Modul : Conservarea si protectia mediului

Criterii de realizare cu privire la abilitati

(a) Caracterizarea tipurilor de ecosisteme pentru fiecare zona

(b) Explicarea impactului poluarii asupra ecosistemelor

(c) Descrierea schimbarilor in ecosisteme

(d) Explicarea relatiilor dintre om si factorii care conditioneaza ecosistemele

Instructiuni pentru candidat :

• Cititi cu atentie sarcinile de lucru ;
• Solicitati lamuriri evaluatorului in cazul unor neclaritati la cerintele din sarcinile de lucru
• Deplasati-va pe teren la agentul ecomomic
• Asigurati-va de indeplinirea conditiilor de protectia si securitatea muncii precum si de existenta echipamentului specific de protectia muncii

Sarcini de lucru : Intocmiti un proiect cu tema: Agentul economic X, sursa de poluare a raului Prahova, urmarind etapele :

Identificarea agentilor poluanti

Interpretarea modului de dispersie a poluantilor

Evaluarea impactului poluarii apei asupra mediului

Nota :

Pentru fiecare criteriu de performanta s-au elaborat sarcini de lucru. Realizarea acestora de catre elevi se marcheaza prin bifarea casutelor respective

Bibliografie

Negulescu, N., si colab. Protectia mediului inconjurator, Ed. Tehnica

Bucuresti, 1995

Pumnea, C., Grigoriu, G., -Protectia mediului ambiant, Ed. Didactica si

Pedagogica, Bucuresti, 1994

Ciarnau, R., si colab. - Ecologie si protectia mediului, Ed. Economica

Preuniversitaria, Bucuresti, 2000

Teodorescu, i., Risnoveanu, G., Negut, C.M., - Ecologie si protectia

mediului, Ed. Constelatii, , Bucuresti, 2001