CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPECIFICE FERMEI MONTANE

CONSTRUCTII SI AMENAJARI SPECIFICE FERMEI MONTANE

Nota introductiva

Modulul " Constructii si amenajari specifice fermei montane" este integrat in cultura de specialitate, clasa a ** a, liceu tehnologic, ruta directa, pentru calificarea ,,Tehnician agromontan", nivel trei. Modulul "Constructii si amenajari specifice fermei montane" se studiaza intr-un numar de ** de ore efectuate de catre profesorul inginer de specialitate, in cadrul stagiilor de pregatire practica.

Modulul "Constructii si amenajari specifice fermei montane" reprezinta unitatea de competente tehnice specializate "Constructii si amenajari specifice fermei montane

In programa sunt recomandate diverse activitati de invatare care se preteaza la modulul

" Constructii si amenajari specifice fermei montane" si in special la pregatirea de specialitate, insa, profesorul isi poate alege alte activitati metodice adecvate conditiilor concrete din clasa si care permit realizarea continuturilor.

2. Locul modulului in cadrul planului de invatamant, lista cu rezultatele invatarii care apartin modulului.

In planul de invatamant Constructii si amenajari specifice fermei montane" este modulul nr******

Lista cu rezultatele invatarii:

Precizeaza constructiile si amenajarile specifice fermei montane

Formuleaza solutii in vederea amplasarii constructiilor in zona montana

Propune solutii privind constructia sau modernizarea adaposturilor pentru animale

Supravegheaza executarea lucrarilor de constructie sau modernizare a adaposturilor pentru animale

Organizeaza amenajarea spatiilor verzi din ferma montana

2. Tabel de corelare intre rezultatele invatarii si continuturi:

Sugestii metodologice:

4.1. Explicarea corelatiilor intre rezultatele invatarii si continuturi

Curriculumul scolar pentru modulul ,,Constructii si amenajari specifice fermei montane se studiaza in clasa a * a intr-un numar total de * ore din care pregatire teoretica teoretica * ore si pregatire practica * ore.

Curriculum-ul a fost elaborate pe baza rezultatelor invatarii mentionate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Rezultatele invatarii se formeaza prin pregatire practica si instruire teoretica.

Continuturile corespunzatoare rezultatelor invatarii se coreleaza cu numarul de credite pentru unitatile de competente care corespund numarului de ore din planul de invatamant pentru cele trei tipuri de instruire. Pentru pregatirea practica la modulul Constructii si amenajari specifice fermei montane sunt alocate ***** ore care reprezinta Laborator tehnologic.

Orele de laborator tehnologic se efectueaza de catre profesorul de specialitate.

Prezentam in continuare modul de parcurgere, in ordine cronologica, a continutului, care de fapt reprezinta baza planificarii calendaristice.

Numarul de ore alocat pe teme este orientativ, ramanand la latitudinea profesorului sa decida asupra repartizarii orelor, repartitie ce se va realiza in functie de conditiile si cerintele concrete din scoala.

4.2. Sugestii cu privire la procesul si metodele de predare / invatare

Curriculum-ul scolar pentru modulul Constructii si amenajari specifice fermei montane se studiaza in clasa a **** -a, liceu tehnologic, intr-un numar total de **** ore din care ****** laborator tehnologic **** ore.

Pentru formarea rezultatelor invatarii definite in Standardul de Pregatire Profesionala, si in mod deosebit a abilitatilor, pregatirea practica se organizeaza pe grupe de minimum 10 elevi si se executa in laboratoarele scolii, in ferma sau pensiunea didactica, la agentii economici de profil , sub indrumarea profesorilor de specialitate.

La baza elaborarii curriculum-ului a stat Standardul de Pregatire Profesionala, respectiv unitatea de competente ,,Constructii si amenajari specifice fermei montane" cuantificata cu 2 credite.

Utilizarea unor metode cu activitatea didactica centrata pe elev cum sunt: studiul de caz, brainstormingul cu toate variantele sale (Philips 6.6, 3.5.6, turul galeriilor), jocul de rol, descoperirea, problematizarea, mozaicul, lucrul pe statiuni asigura eficientizarea procesului de invatare si permit contextualizarea si agregarea competentelor cheie cu cele tehnice generale. De asemenea ele dezvolta la elevi gandirea logica, cauzala, analitica, critica, imaginatia, creativitatea si ii deprind sa colaboreze si sa coopereze in cadrul echipei.

De aceea demersul didactic depus de profesorul de specialitate trebuie sa fie focalizat spre atingerea acestor rezultate ale invatarii cerute de calificarea ,,Tehnician agromontan".

Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasa a activitatii didactice si folosirea celor mai adecvate metode si mijloace de invatamant care sa raspunda stilurilor de invatare, care sa ofere posibilitatea de a opta pentru un procedeu sau altul, de a reflecta asupra lucrurilor nou invatate si care sa le dea sentimentul realizarii si succesului.

Pentru eficientizarea procesului de predare - invatare, profesorul trebuie sa-si proiecteze din timp activitatea didactica prin elaborarea de fise de lucru, fise de documentare, fise de observatie, probe de evaluare si autoevaluare, prin pregatirea materialelor, instrumentarului, aparaturii, echipamentelor necesare precum si a spatiului de lucru.

Exemplificam printr-o lectie in care se vizeaza formarea competentei de a ,,Organizeaza amenajarea spatiilor verzi din ferma montana", utilizand metoda lucrului pe statiuni.

Pentru aplicarea acestei metode, profesorul recurge la urmatorul scenariu didactic:

Organizeaza puncte de lucru (statiuni); fiecare punct de lucru reprezinta un spatiu ce urmeaza a fi amenajat (gradina de flori, spatii de agrement, cai de acces, loc de joaca pentru copii, foisor);

Doteaza statiunile de lucru cu: schitele spatiilor ce se vor amenaja, internet, fise de documentare privind resursele materiale

Formeaza grupele de lucru

Organizeaza statiunea de rezerva pentru grupele de elevi care rezolva mai repede sarcinile de lucru;

echipele de elevi se documenteaza si intocmesc schitele de plan de amenajare a spatiului respectiv;

la sfarsitul orei (orelor) fiecare echipa prezinta in plen solutia/solutiile alese. Se discuta solutiile gasite, se fac observatii si se stabileste solutia corecta.

Metoda lucrului pe statiuni este insotita in acest caz de: problematizare, studiu de caz, conversatie euristica, observare. Aceasta metoda faciliteaza atat dobandirea competentei tehnice specializate, cat si formarea abilitatilor cheie: lucrul in echipa, rezolvarea de probleme, igiena si securitatea muncii.

Intr-o astfel de lectie, in care activitatea didactica este centrata pe elev, profesorul are rolul de a supraveghea, a indruma, a dirija echipele de elevi, intervenind in corectarea solutiilor date de acestia.

Sugestii cu privire la evaluare:

Masura in care se formeaza competentele cheie si competentele tehnice specializate din Standardul de Pregatire Profesionala este scoasa in evidenta de evaluare.

Se pot utiliza metodele clasice de evaluare, dar si cele alternative cum sunt: observarea sistematica a elevului, investigarea, proiectul, portofoliul elevului, pentru care profesorul trebuie sa elaboreze instrumentele de evaluare.

Autoevaluarea este o metoda utilizata tot mai frecvent, pentru a stimula elevii sa-si formeze si sa-si exprime opinii proprii.

Evaluarea formativa este esentiala pentru procesul de predare - invatare eficient. Elevii si profesorii trebuie sa stie ce progrese se fac pentru atingerea competentelor.

Evaluarea sumativa asigura dovezi pentru elevi, angajatori si institutii educationale despre realizarile unui elev in ceea ce priveste cunostintele, intelegerea si abilitatile dupa criterii definite.

Instrumentele de evaluare trebuie elaborate in corelare cu criteriile de performanta si cu probele de evaluare din Standardul de Pregatire Profesionala.

Evaluarea elevilor se face numai pentru dobandirea competentelor specificate in Standardul de Pregatire Profesionala. Demonstrarea unei alte abilitati in afara celor din competentele specificate este lipsita de semnificatie in cadrul evaluarii.

Evaluarea implica si probe practice, de aceea instrumentul de evaluare cel mai recomandat este fisa de observatie. In aceasta fisa se bifeaza cate o casuta de fiecare data cand s-a demonstrat buna realizare a unei sarcini. In momentul in care s-au bifat toate casutele, evaluarea s-a incheiat cu succes.

Instrumentele de evaluare trebuie sa fie adecvate scopului urmarit si sa permita elevilor sa demonstreze ca au atins Standardele de Pregatire Profesionala pentru unitatea de competente definita.

Multitudinea instrumentelor de evaluare solicita din partea elevilor sa formuleze raspunsuri sau sa aleaga raspunsuri corecte.

Probele de evaluare pot fi orale, scrise si practice in functie de cerintele unitatii de competente si de probele specificate in Standardul de Pregatire Profesionala.

Instrumentele de evaluare se elaboreaza in corelatie cu criteriile de performanta si conditiile de aplicabilitate ale competentei individuale din Standardul de Pregatire Profesionala pentru calificarea ,, Tehnician agromontan", nivelul trei.

Exemplu:

Aceasta evaluare se refera larezultatul invatarii: .Precizeaza constructiile si amenajarile specifice fermei montane

Proba scrisa1. Enumerati trei tipuri de constructii anexe ale fermei agroturistice

......................

......................

2. Precizati 3 caracteristici ale adaposturilor pentru urmatoarele specii de animale:

22 C Precizarea particularitatilor constructive pe tipuri de constructii

a). Bifati in coloanele 2 si 3 elementele constructive specifice din coloana 1: