Indici de calitate si solului

CALITATEA SOLULUI

Calitatea solului, prin atributele sale, determina, in larga masura, marea complexitate si diveritate, in spatiu si timp, a mediului inonjurator, a echilibrului ecologic. De altfel, acesata reflecta tocmai complexitatea si diveritatea rolului si functiei solului in multiplele lui ipostaze, cum sunt:

Solul: Un mediu complex si dinamic, caracterizat de o fauna si o flora specifice, de un ansamblu de elemente minerale si organice si de o ciculatie proprie a aerului si apei care, toate, intr-o strinsa interdependenta si corelatie cu climatul local, determina calitatea solului de care depind, de fapt, preabilitatea terenurilor pentru multiple folosinte, favorabilitatea solurilor pentru diferite plante si functia ecologica a acetora.

Solul: Resursa naturala strategica unica, reprezentata printr-o pelicula fina la suprafata uscatului si limitata ca intindere, constituind, de altfel suportul esential al peisajului; poate fi distrus rapid, fertilitatea lui putand fi refacuta prin masuri adecvate, intr-o perioada de ani intregi sau chiar decenii, iar reconstructia ecologica a solului, odata distrus, poate necesita chiar secole si milenii.

Utilizarea resurselor de sol. In diferite scopuri, mai ales in societatea industrializata, se impune cu necesitate ca orice politica de amenajare a teritoriului sa fie conceputa tinind seama de proprietatile si fertilitatea solului si serviciile social-economice pe care solul le poate oferii atat societasii prezente cat si cele viitoare, evitandu-se cu orice pret distrugerea solului, mai ales din ratiuni de ordin economic dictate de consideratiuni pe termen scurt.

Criza crescinda a starii calitatii solurilor agricole:

poluarea solurilor agricole sub toate ipostazele sale diminueaza in ritmuri alarmante, baza de resurse de soluri ale omenirii, modifica, uneori ireversibil, calitatea solurilor cu efecte dintre cele mai daunatoare. Multe tari, deja, se confrunta cu declinul general al productivitatii terenurilor agricole, declin reflectat prin:

lipsuri acute de alimente;

costuri crescute ale alimentelor produse.

Anii `80 - decada constientizarii omenirii cu privire la declinul general al productivitatii solurilor agricole in intreaga lume.

Cauze majore:

gospodarirea necorespunzatoare a solurilor;

practici agricole de tipul ''mineritului'';

extinderea si intensificarea eroziunii solului prin apa si vant, datorita careia :

pe plan mondial, se pierd 0,7% pe an din orizontul A, fara compensarea, cantitativa si calitativa, a elementelor nutritive pierdute;

aparitia de dezechilibre nutritive;

diminuarea recoltelor cu 20 - 65% pe solurile puternic erodate etc.

Conceptul de calitate a solului.

Expresia actiunii integrate a factorilor care favorizeaza cresterea plantelor, care fac un sol ''productiv'';

Atribut intrinsec al solului, dedus din caracteristicile lui sau din observatii indirecte, definitie bazata pe, si fiind echivalenta cu, ''productivitatea solului'';

Conceptul largit cu includerea atributelor securitatii si calitatii elementelor, sanatatii umane si animale, precum si ale calitatii mediului inconjurator respectiv :  capacitatea unui sol de a produce culturi asigurate si nutritive intr-un mod durabil pe termen lung si de a creste gradul de sanatate umana si animala fara deteriorarea bazei de resurse naturale sau efectuarea calitatii mediului inconjurator .

Indicatori ai calitatii solului

Fizici ;

- Chimici (pH ;continut de humus ;azot total ;fosfor mobil ;potasiu mobil ;saruri solubile ;metale grele ;reziduri de pesticide)

Biologici care, din cauza dificultatilor in cuantificarea si prognozarea comportarii biologice a solului, au fost neglijati.(numar de germeni/g sol ;numar de germeni coliformi/dm³ ;numar de bacili perifringens ;numar de oua geohelminti/g sol ;indice de colonizare)

Proprietatile biologice ale solului sunt inca slab intelese desi relatiile lor cu proprietile fiie si chimice ale solului, cu sanatatea plantelor si calitatea alimentelor sunt evident importante:

o      microoganismele si nevertebratele din sol joaca un rol vital in descompunerea materiei organice si in ciclul elementelor nutritive si ar putea constilui indicatori importanti ai calitatii solului ;

o      schimbarile in biodiversitatea organismelor din sol (microorganisme, insecte, rime etc.) pot furniza indicii ale deteriorarii sau reabilitarii solului.

Recoltarea culturilor (boabe, fructe, biomasa, etc.) vigorarea plantelor, dezvoltatrea sistemului radicular, ca si calitatea apei de suprafata si subterane pot constitui alti indiatori potentiali ai calitatii solului.

Cerintele majore fata de indicatorii de calitate a solului

sa poata fi masurabili si cuantificabili;

sa poata fi folositi cu siguranta la monitoringul calitatii solului si la predictia efectelor sistemelor de agricultura si practicilor gospodaresti asupra productivitatii terenului agricol, calitatii mediului inconjurator, securitaii si calitati alimentelor si sanatatii umane si animale;

sa semnalizeze din timp deteriorarea calitatii solului si cerintele de prevenire si remediere;

sa caracterizeze schimbarile in propietatile solului care ar refeleta amploarea masurilor de rebilitate sau regenerare a solului ;

sa permita eleborarea de relatii sau modele matematice care sa cuantifice diferitele atributii ale calitatii solului din care sa se deduca unul sau mai multi indici pentru simulare si predictie.

Indicele de calitate a solului: f (PS, P, FM, S, E, DB, CA, IG) in care :

PS - proprietatile solului

P - productivittea potentiala

FM - factorii mediului inconjurator

S - sanatatea umana/animala

E - erodabilitatea

DB - diversitatea biologica

CA - calitatea/securitatea alimentelor

IG - inputurile de productie

Ramine ca problma deschisa stabilirea interactiunii acestor indicatori si a ponderii relative a fiecaruia. Informatii foarte valoroase, in acest sens, pot fi obtinute de la cercetarile pe soluri reprezentative si de la experientele de lunga durata privind lucrarile si fertilitatea solurilor.

Calitatea solului in relatie cu agricultura alternativa si

agricultura durabila

Ca raspuns la intreaga suita de neajunsuri ale agriculturii conventi- onale, a aparut necesitatea presanta de a se trece la alte sisteme de agricultura.

Agricultura alternativa sistem de productie de alimente si textile care aplica tehnici si informatii pentru a reduce costurile, a imbunatatii eficienta si a mentiine nivelurile de productie prin aplicarea unor principii si practici:

rotatia culturilor in locul monoculturii;

sisteme integrate vegetale/animale;

cultivarea leguminoaselor fixatoare de azot;

gospodarirea integrata a elementelor nutritive;

combaterea integrala a bolilor si daunatorilor.   

Agricultura durabila o actiune cu scop pe termen lung prin care se cauta sa se depaseasca problemele si restrictiile cu care se confrunta agricultura conventionala, societatea, in general, pentru a se asigura, in principal:

viabilitatea economica;

starea buna a mediului inconjurator;

acceptarea din partea societatii a sistemelor de productie agricola.

Majoritatea caracteristicilor agriculturii durabile includ:

productivitatea;

rentabilitatea;

protectia si ameliorarea;

sanatatea;

siguranta;

mediul incunjurator.

In legea ''Food, Agriculture, Conservation and Trade Act of 1990'' Congresul U.S. (1990) defineste Agricultura durabila ca un sistem integrat de practice de productie animala si vegetala, cu plicare specific-locala care, pe termen lung, realizeaza:

satisfacerea cerintelor umane de alimente si textile;

imbunatatirea calitatii mediului inconjurator si a bazei de resurse naturale;

efectuarea cu eficienta maxima a utilizarii resurselor nereinnoibile;

imbunatatirea calitatii vietii si a intregii societati.