SURSELE DE IMBURUIENARE A CULTURILOR AGRICOLE

SURSELE DE IMBURUIENARE A CULTURILOR AGRICOLE

Principalele surse de imburuienare a culturilor agricole sunt: solul, terenurile necultivate, samanta folosita la semanat, gunoiul de grajd si transportul produselor agricole.

Solul. Cea mai importanta sursa de imburuienare a culturilor agricole o reprezinta solul cu rezerva sa imensa de seminte si organe vegetative de inmultire.

Numarul de seminte de buruieni din sol depinde de :

a) Natura plantelor cultivate. Predominarea in cultura a paioaselor favorizeaza imburuienarea.

b) Agrotehnica folosita. Acolo unde se foloseste o rotatie rationala , samanta conditionata, lucrari de baza si de ingrijire a culturilor corespunzatoare etc., numarul de seminte de buruieni din sol este redus.

c) Tipul de sol. In solurile lutoase si luto-nisipoase, unde conditiile de aeratie si de pastrare a seminteleor sunt mai bune, numarul acestora este mai mare decat in solurile argiloase.

d) Conditiile climatice. Umiditatea ridicata, in special atunci cand este insotita si de temperatura mai ridicata, favorizeaza putrezirea semintelor si ca urmare, reducerea numarului acestora din sol.

e) Natura buruienilor. Structura buruienilor, in functie de prezenta unor specii care produc seminte multe sau seminte putine, influenteaza si ea rezerva de seminte din sol. Rezerva de seminte de buruieni din sol nu este constanta, ci cunoaste o continua dinamica.

Terenurile necultivate. Pe suprafetele ramase necultivate, marginile de drum, terasametele de cale ferata, canalele de desecare sau irigatii, zonele de la capetele parcelelor sau gresurile ramase nesemanate etc., cresc si ajung la maturitate un numar foarte mare de buruieni. Semintele lor dispersate de vant, animale, apa etc., ajung in parcelele invecinate, pe care apoi le infesteaza.

Samanta folosita la semanat. Un numar insemnat de seminte de buruieni pot ajunge in recolta. Daca se folosesc la semanat semintele ca atare, neconditionate (necertificate), odata cu ele se introduc in sol si se pun in conditii de germinare si semintele de buruieni.

Gunoiul de grajd. In gunoiul de grajd se regasec nu numar mare de seminte de buruieni provenite din furaje sau asternutul folosit la animale, din gozurile de la magazii aruncate pe platformele de gunoi, de la buruienile ce cresc in apropierea zonelor de depozitare a gunoiului etc. S-a constatat ca multe din semintele de buruieni (10-25%) pot tranzita tubul digestiv al animalelor fara a-si pierde facultatea germinativa. Gunoiul de grajd, in special nefermentat, transportat si imprastiat pe camp, poate duce la o crestere a imburuienarii culturilor agricole cu 20-25%. Prin fermentarea gunoiului de grajd in platforme bine organizate, semintele de buruieni isi pierd capacitatea de a germina ca urmare a temperaturii de 60-70⁰C care se degaja in timpul acestui proces.

Odata cu cu gunoiul de grajd se raspandesc semintele unor specii de buruieni ca: Chenopodium album (loboda), Amaaranthus sp. (stir), Solanum nigrum (zarna), Setaria sp. (mohor), Plantago media (patlagina) etc.

Transportul produselor agricole. Circulatia si transportul produselor agricole si semintelor comercializate din diferite tari, constituie surse de imburuienare, mai ales pentru buruienile de carantina (care nu se gasesc in tara respectiva). Mai multe specii de buruieni au fost aduse si apoi s-au adaptat si s-au aclamatizat la noi in tara. Astfel, stirul (Amaranthus sp.), busuiocul (Galinsoga parviflora), batranisul (Conyza canadensis) sunt de origine americana, pungulita (Thlaspi arvense), este de origine mediteraneeana, tataneasa (Symphitum officinale), este de origine asiatica etc.