RAPITA FURAJERA DE TOAMNA - Soiuri de rapita furajera

RAPITA FURAJERA DE TOAMNA

(Brassica napus var. oleifera)

Importanta economica

Rapita furajera de toamna este o cultura timpurie care produce un furaj suculent, valoros calitativ. Are o rezistenta la iernare cu ceva inferioara orzului de toamna, motiv pentru care se poate extinde in productie in zonele in care pe parcursul iernii temperatura minima nu coboara mai jos de -18 -20C si acolo unde zapada este prezenta si protejeaza plantele de temperaturi si mai scazute. S-a extins in productie mai ales in conditiile "economiei dirijate' unde nivelul preturilor semintei erau fixate centralizat. In conditiile economiei de piata, pretul semintei se regleaza in mod natural, dupa legea cererii si ofertei si in acelasi timp rapita intra in competitie cu alte culturi care sunt mai valoroase si mai productive.

Rapita furajera de toamna are o importanta economica inferioara altor culturi furajere timpurii. Cu toate acestea, ea ramane o alternativa, motiv pentru care in anumite situatii este acceptata de producatorii de furaje. La noi in tara, rapita furajera de toamna poate ajuta unele gospodarii taranesti care au o baza materiala modesta, sa produca un nutret timpuriu care se poate exploata o perioada de 15-18 zile, dupa care poate urma o cultura succesiva, de preferinta meiul pentru furaj; in faza experimentala, productia de substanta uscata a oscilat intre 5 si 6 t/ha, iar cultura succesiva a mai produs inca 7-8 t/ha.

Rapita furajera produce usor samanta, si progresele realizate in domeniul ameliorarii si tehnologiei de cultura au condus la obtinerea unor nivele de productie atractive pentru producatorii de samanta.

Soiuri de rapita furajera de toamna

Lucrarile de ameliorare la rapita furajera de toamna s-au desfasurat la S.C.D.A. Lovrin si au fost materializate prin inregistrarea a doua soiuri: Ratona si Rafina.

Soiurile Ratona (D. Macesanu si Marina Macesanu) si Rafina (D. Macesanu si V. Hodorog) au fost inregistrate in anul 1981 si, respectiv, 1992. Realizeaza productii cuprinse intre 30,0 si 52,1 t/ha masa verde (3,2-5,3 t/ha substanta uscata), soiul Rafina fiind superior soiului Ratona. Soiul Rafina este mai precoce cu 3-4 zile decat soiul Ratona, este mijlociu rezistent la cadere si boli. Atat soiul Ratona, cat si soiul Rafina realizeaza productii mari de samanta, de peste 1800 kg/ha.

In tabelele 99 si 100 se prezinta conditiile de valoare culturala pentru certificarea diferitelor categorii biologice de samanta. La rapita furajera, distanta de izolare in camp este de 400 m la samanta Prebaza si Baza si 200 m la samanta Certificata.

Tabelul 99

Conditii de valoare culturala la rapita furajera, la loturile semincere de Prebaza si Baza

Tabelul 100

Conditii de valoare culturala la rapita furajera, samanta Certificata

Exigentele plantelor de rapita furajera de toamna fata de conditiile ecologice

Rapita furajera valorifica eficient conditiile de temperatura intalnite pe parcursul toamnei; rezistenta optima la ger se evidentiaza cand de la semanat la intrarea in iarna se insumeaza 600-650C, plantele dezvoltand 5-6 frunze. In aceste conditii, plantele rezista usor peste iarna la temperaturi de pana la -18 .... - 20C. La desprimavarare, plantele pornesc in vegetatie cand temperatura din stratul superior al solului depaseste 7C, cand sistemul vegetativ aerian inregistreaza cresteri direct proportionale cu ridicarea ulterioara a temperaturii; concomitent se dezvolta si sistemul radicular care coboara destul de repede in profunzime, fara sa depaseasca nivelul de 100-110 cm; asa se explica rezistenta mai slaba a plantelor la seceta. Temperaturile cele mai favorabile pentru cresterea lastarilor sunt de 18-22C. Plantele valorifica eficient rezerva de apa existenta in sol la desprimavarare si precipitatiile cazute pe parcursul primaverii. in primaverile secetoase, apa existenta in stratul biologic activ este epuizata destul de repede si datorita sistemului radicular relativ superficial rezerva de apa din straturile mai profunde ale solului nefiind accesibila, plantele intra in stres hidric.

Rapita furajera de toamna prefera solurile profunde cu fertilitate ridicata sau medie, al caror pH depaseste 6,5; intervalul optim de pH se inscrie intre 6,5 si 7,5. Plantele produc cantitati mari de samanta in zonele in care precipitatiile anuale depasesc 600 mm si temperaturile multianuale sunt mai ridicate de 9,0C.

Biologia formarii lastarilor generativi si polenizarea

Semanata in primavara, rapita furajera de toamna nu produce lastari generativi, decat in proportie nesemnificativa. Pentru a produce lastari generativi, prin semanatul la inceputul toamnei, plantele intalnesc conditii optime de vernalizare, care se gaseste in relatia directa cu termoperioada; conditii optime de vernalizare se inregistreaza la temperaturi medii zilnice de 14-15C in prima parte a toamnei, iar in continuare cele mai favorabile sunt temperaturile de 8-10C, cu variatii semnificative intre zi si noapte; aceste temperaturi avantajeaza si procesul de calire a plantelor, cand se acumuleaza in plante cantitati semnificative de zaharuri reducatoare. In aceste conditii la desprimavarare, plantele dezvolta in exclusivitate lastari generativi; alungirea acestora are loc in primele zile ale lunii aprilie. La inceputul infloritului plantele ating inaltimea de 80-100 cm, iar la sfarsitul infloritului, 130-160 cm. Pe jumatatea superioara a lastarilor, frunzele sunt lungi si inconjoara tulpina numai pe jumatate. Florile sunt grupate in raceme, cu pedunculi lungi si petale de culoare galbena-aurie. Polenizarea este alogama, entomofila. Fructul este o silicva lunga de 4-8 cm, care este putin curbata si este compusa din doua carpele separate de un perete median membranos, de care sunt prinse semintele.

Progrese tehnologice realizate in domeniul producerii semintei

S-au obtinut o seama de informatii utile cu privire la efectul factorilor tehnologici asupra conditiilor de vernalizare si de imbunatatire a rezistentei plantelor la ger, la stabilirea spatiului optim de nutritie, la reactia plantelor fata de ingrasaminte si la modul de lupta cu buruienile. Cercetarile fiind realizate intr-o retea larga de unitati de cercetare, au putut fi stabilite zonele ecologice cele mai favorabile pentru obtinerea unor cantitati mari de samanta.

Zonarea ecologica pentru samanta

Conditiile cele mai favorabile se intalnesc in zonele colinare, pe soluri profunde, fertile sau cu fertilitate medie, situate in partea de vest si de est a tarii, cat si in Podisul Transilvaniei, unde la sfarsitul verii si pe parcursul primei parti a toamnei cad de regula precipitatii suficiente.

In zonele din sudul tarii, semanatul rapitei furajere de toamna este posibil mai ales in unitati cu posibilitati de irigare; si aici cand se respecta integral masurile tehnologice, interventia cu apa din irigatii este necesara in 3-5 ani din 10.

Conditii acceptabile pentru producerea semintei de rapita furajera de toamna se intalnesc si pe soluri acide, amendate, unde temperatura medie multianuala este mai mare de 9,0C si precipitatiile medii depasesc 600 mm.

Locul rapitei furajere pentru samanta in cadrul asolamentului

Cerintele privind semanatul timpuriu impun ca rapita furajera de toamna sa urmeze in rotatie dupa leguminoase timpurii pentru boabe (mazare pentru boabe si pastai), cereale de toamna si plante anuale furajere, care elibereaza terenul pana la mijlocul verii.

Se impune evitarea monoculturii de rapita cat si amplasarea ei dupa soia si floarea-soarelui, pentru preintampinarea atacului de Sclerotinia sclerotiorum si a unor daunatori comuni. Sunt excluse din rotatie premergatoarele tratate in ultimii trei ani cu erbicide triazinice.

Prin eliberarea terenului relativ timpuriu si prin sistemul radicular pivotant, rapita furajera pentru samanta este o buna premergatoare pentru majoritatea culturilor anuale de primavara, cat si pentru cerealele de toamna.

Utilizarea ingrasamintelor

Rapita da productii mari de samanta la continuturi minime de 6 mg/100 g fosfor mobil si 16 mg/100 g potasiu schimbabil; calculul necesarului de ingrasaminte fosfatice si potasice se face dupa formula mentionata la lucerna, iar in lipsa datelor de cartare agrochimica se administreaza sub aratura sau la pregatirea patului germinativ, P_50-60 iar pe solurile acide amendate, K _60-70.

Ingrasamantul azotat se administreaza in exclusivitate la desprimavarare pe sol inghetat, in doza de N₇₀.₈₀, iar cand rapita urmeaza in rotatie dupa leguminoase anuale, se renunta la aplicarea acestui ingrasamant, pe solurile fertile, iar pe solurile mai putin fertile, doza nu va depasi N₄₀. Mentionam ca aplicarea ingrasamatului azotat in toamna micsoreaza rezistenta plantelor de rapita la iernare si favorizeaza aparitia unor boli foliare.

Lucrarile solului

Dupa premergatoarele mentionate, prima lucrare a solului este dezmiristirea, prin care se reduc pierderile de apa si se creeaza conditii favorabile pentru incoltirea semintelor de buruieni.

Aratura de vara se executa la cateva zile dupa dezmiristit, iar cand stratul arabil este lipsit de apa, aratura se amana dupa caderea unor precipitatii semnificative; adancimea optima de arat este la 20-22 cm, realizata cu plugul in agregat cu grapa stelata; in aceste conditii, pregatirea patului germinativ se face in preajma semanatului cu combinatorul.

Cand rapita urmeaza in rotatie dupa cereale de toamna, prin desmiristire se creeaza conditii optime pentru pregatirea solului in exclusivitate prin lucrari superficiale cu grapa cu discuri; in aceste conditii, primele doua lucrari se fac in cruce, cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti. Ultima lucrare cu grapa cu discuri se face in preajma semanatului, in agregat cu tavalugul.

Samanta si semanatul

Samanta de rapita furajera are MMB de 4,5-5,0 g si pentru a rasari are nevoie de 130-140C; ea isi pastreaza germinatia cel putin doi ani.

Pentru incadrarea plantelor in intervalul termic optim, semanatul se face in intervalul 10-20 septembrie, in zonele de campie si intre 1 si 15 septembrie in zonele colinare.

Norma de samanta utila este de 10-12 kg/ha, cand semanatul se face in randuri la 25 cm si 6-7 kg/ha, cand se semana in randuri distantate la 50 cm.

Adancimea optima de incorporare a semintei in sol se face la 2,0-2,5 cm; pentru incadrarea in aceste limite, ultima lucrare de pregatire a patului germinativ se face in agregat cu tavalugul.

Lucrarile de intretinere

Prin talia ei robusta, rapita lupta eficient cu buruienile. De regula, buruienile monocotiledonate anuale sunt eliminate prin fenomenul de competitivitate, iar cele perene sunt si ele stanjenite; cand buruienile monocotiledonate se gasesc in cultura de rapita intr-un numar mare, combaterea lor se face cu Fusilade forte (1,0-1,3 l/ha), Targa super sau Gallant super (1,0 l/ha), aplicate in faze timpurii de dezvoltare a buruienilor.

Buruienile dicotiledonate sunt eliminate in parte peste iarna, cat si prin dezvoltarea rapida a plantelor de rapita; in cazul in care unele specii de buruieni dicotiledonate sunt prezente intr-o proportie relativ mare, este indicat erbicidul Lontrel 300 (0,3-0,5 l/ha) care se aplica in faza de rozeta a buruienilor.

Combaterea bolilor si daunatorilor

Dintre patogenii care ataca rapita mentionam: Sclerotinia sclerotiorum, Erysiphe communis, Alternaria spp. in zonele in care aceste boli pot fi prezente se recomanda tratarea semintei cu Ronilan 50 WP(1,0 kg/t).

Incepand din fazele timpurii de vegetatie, plantele de rapita pot fi afectate de unii daunatori, dintre care mentionam: puricii de pamant (Phylotreta spp.) gandacul lucios al rapitei Meligethes spp.), paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae). Cand plantele sunt afectate de unul din daunatorii mentionati se face un tratament cu unul din piretroizii cunoscuti (Fastac 10 CE-150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate -300 ml/ha).

Irigarea culturii

In zonele din sudul tarii, in anii secetosi, dupa semanat, se aplica o irigare de rasarire cu o norma de 35-40 mm; daca seceta se mentine, la 6-7 zile dupa rasaritul plantelor se aplica cea de a doua udare cu o norma de 40-45 mm. Pe parcursul perioadei de vegetatie, interventia cu apa de irigare se face numai cand rezerva de apa la desprimavarare este mica si primavara este secetoasa; in aceste conditii, la inceputul fazei de imbobocire, se aplica o udare stimulativa cu o norma de 40-45 mm.

Recoltarea si conditionarea semintei

Existand pericolul pierderii unei parti din recolta prin scuturare, se cere ca momentul recoltarii sa fie ales cu grija. Cand plantele au inceput sa capete culoare galbena si samanta s-a brunificat, avand umiditatea de 16-17%, se trece la treieratul direct din lan. Pentru evitarea la maximum a pierderilor prin scuturare se iau cateva masuri utile:

se inlatura rabatorul sau se reduce viteza lui de rotatie, in corelatie cu viteza de inaintare;

- viteza optima de inaintare a combinei in lan este de 3-5 km/ora;

- turatia tobei se regleaza cu 500-600 rotatii/minut si se regleaza corespunzator distanta dintre batator si contrabatator, pentru evitarea spargerii semintei.

Este de dorit ca inainte de procesare, samanta sa fie intinsa la soare, pe platforme betonate in straturi de 20-25 cm care se lopateaza; dupa 1-2 zile calde, samanta ajunge la umiditatea de 10-12%, care este optima pentru pastrare.