Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ANALIZA PLATILOR DE DESPAGUBIRI LA ASIGURARILE DE BUNURI APARTINAND PERSOANELOR JURIDICE

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic




ANALIZA PLATILOR DE DESPAGUBIRI LA ASIGURARILE DE BUNURI APARTINAND PERSOANELOR JURIDICE




1 Tehnica lichidarii daunelor la asigurarile de bunuri pentru persoanele juridice

Constatarea si evaluarea pagubei, precum si stabilirea despagubirii se fac de catre asigurator. Despagubirea ce se stabileste si plateste de asigurator este functie de starea bunului in momentul producerii evenimentului asigurat.

Procesul de solutionare a daunelor incepe cu repartizarea daunei respective unui inspector de dauna. In derularea procesului de despagubire se disting 4 etape:

v         Investitia;

v         Evaluarea acoperirii, raspunderii si pagubei;

v         Negocierea sau obtinerea unei rezolutii alternative in vederea stabilirii sumei de despagubire;

v         Depunerea contestatiei, daca este cazul.

In ansamblul acestui proces, aceste etape se suprapun. De exemplu, pentru evaluarea unei acoperiri, a raspunderii si pagubelor trebuie sa se stie ce se investigheaza. De asemenea, negocierea poate incepe chiar din timpul investigatiei, iar raspunderea si daunele trebuie evaluate in timpul negocierii si depunerii contestatiei. Inspectorii de dauna profesionisti vor continua sa negocieze pe tot parcursul rezolvarii contestatiei.

Investigatia. Cand apare o revendicare, inspectorul de dauna trebuie sa realizeze un cadru de

baza si o investitie faptica reala, obiectiva. Aceasta poate fi considerata simpla, sau complicata, daca investigatia respectiva se ocupa de o eventuala revendicare frauduloasa. Este important ca inspectorul de daune sa cerceteze fiecare revendicare. Desi rolul principal al inspectorului de dauna este sa plateasca prompt si corect, posibilitatea riscului etic, in caz de nerevendicare, poate creste costurile asigurate pentru toata lumea.

Principiul subinteles al bunei credinte si corectitudinea se aplica asiguratului si se asteapta ca el sa actioneze in mod corect, sa nu ascunda sau sa denatureze faptele si dovezile materiale relevante din punctul de vedere al asigurarii. Aceasta se refera si la evitarea depunerii de revendicari frauduloase, nejuste. Inspectorul de dauna trebuie sa cerceteze efectiv faptele pentru fiecare revendicare, pentru ca detinatorii de polite nu stiu exact ce este acoperit, ce circumstante sunt acoperite, sau ce suma trebuie sa primeasca.

Evaluarea acoperirii, raspunderii si daunelor Daca bunurile, afacerea sau persoana sunt acoperite printr-o polita, pasul urmator pe care trebuie sa-1 faca inspectorul de dauna este sa determine daca acoperirea prin polita se aplica pierderii in discutie. In cazul revendicarilor facute de asigurat in nume propriu, acesta revendica daunele. In acest context, termenii acoperire si raspundere sunt practic sinonimi.

Daca persoana, bunul sau cauza sunt acoperite, compania de asigurari este datoare sa plateasca despagubirea.

In cazul revendicarilor formulate de un tert, deci cand o alta persoana decat asiguratul, cere despagubiri pentru daune materiale sau vatamari corporale produse de asigurat, conceptele „acoperire” si „raspundere” sunt diferite. Acoperirea poate fi in regula, dar raspunderea, vina legala a asiguratului poate fi incerta si trebuie determinata separat.

Evaluarea daunelor in ambele situatii implica evaluarea bunului si determinarea costului reparatiilor in cazul in care bunul respectiv este numai partial deteriorat. Polita poate specifica cum trebuie sa fie evaluate aceste bunuri ale persoanelor particulare. Inspectorul de dauna trebuie intotdeauna sa incerce sa ajunga la o intelegere cu asiguratul sau cu cel care formuleaza revendicarea.

Negocierea sau stabilirea unor alternative de rezolvare. Chiar si in cazul in care bunele intentii se regasesc la ambele parti se pot ivi neintelegeri, privind acoperirea, raspunderea sau daunele, intre inspectorul de dauna si reclamant.

Desi politele de asigurare pentru bunuri contin metode de evaluare si optiuni pentru rezolvarea situatiilor contradictorii, acestea se rezolva de obicei prin negociere. De exemplu, detinatorul unui bun asigurat si inspectorul de risc pot negocia valoarea unui articol din bunul deteriorat si plata sa se bazeze pe valoarea negociata. Prin natura lor, revendicarile solicitate de un tert sunt de regula nefavorabile. In acest caz toate revendicarile formulate impotriva asiguratilor pot fi, si de regula sunt, rezolvate direct prin negocierea cu reclamantul.

Daca negocierile esueaza, exista alte mijloace de rezolvare a disputelor, ceva mai concise decat contestatiile. Aceste metode presupun stabilirea unei rezolutii alternative, ajungerea la un compromis.

Cele mai utilizate astfel de metode sunt:

- medierea;

- arbitrarea.

Medierea este un proces prin care o persoana impartiala (mediatorul) aduce fata in fata partile in conflict si incearca sa deschida si sa mentina linii de comunicare intre parti. Aceasta permite partilor implicate sa-si exprime si sa-si inteleaga reciproc punctele de vedere, un pas important in stabilirea oricarui aranjament.

Arbitrarea este un proces prin care partile supun conflictul analizei unei persoane sau unui juriu care asculta argumentele, reconsidera faptele si poate lua apoi o hotarare cu caracter obligatoriu sau nu.

Ambele metode sunt destinate sa evite costurile si timpul consumat cu contestatia.

Depunerea contestatiei. Daca disputa se mentine, in ciuda eforturilor ambelor parti de a rezolva revendicarea, conflictul poate fi rezolvat in instanta. Deoarece contestatia este un proces costisitor si care necesita mult timp, trebuie folosita doar ca ultima solutie. Desi contestatia nu este necesara in majoritatea cazurilor, exista situatii in care pozitiile partilor sunt atat de contradictorii si bine intemeiate, incat numai un complet de judecata le poate rezolva.

Contestatia incepe cu intensitatea unui proces, prin intocmirea plangerii si trimiterea citatiei. Partea care a intentat procesul se numeste reclamant, iar cea care a fost chemata in instanta - acuzat. Acuzatul trebuie sa intocmeasca un raspuns intr-o anumita perioada de timp. Daca reclamantul decide sa continue procesul, contestatia intra in faza de descoperire, in care ambele parti pot obtine dovezi si documente relevante unii de la altii.

Au existat numeroase discutii si pareri despre reducerea costurilor contestatiilor. Aceste costuri reduc resursele valoroase si maresc substantial costurile asigurarii in general si mai ales primele de asigurare pe care asiguratii trebuie sa le plateasca. Costurile contestatiei trebuie controlate, dar, in acelasi timp, asiguratul trebuie sa beneficieze de cea mai buna reprezentare legata de aparare.

Promisiunea de a apara asiguratul este una dintre promisiunile cheie din polita de asigurare. Cu toate acestea, asiguratul este ingrijorat de publicitatea negativa pe care o poate atrage dupa sine contestatia. Controlul corespunzator al contestatiilor este una din obligatiile esentiale ale personalului de la Despagubiri.

Desi cazurile de contestatii sunt destul de putine fata de numarul mare de revendicari, ele consuma cea mai mare parte din sumele cheltuite de Departamentul Despagubiri.

Compensatia pentru pierderile materiale este o componenta cheie a legii prejudiciilor, care se deosebeste de dreptul penal. Daunele sunt de asemenea unul dintre elementele esentiale ale unui proces, deoarece in absenta daunelor nu poate fi formulata o revendicare. Daunele sunt sumele de bani pe care o parte le plateste celeilalte parti pentru vatamarile sau pagubele provocate, ca urmare a raspunderii sale. Daunele pot fi clasificate in mai multe categorii, dintre care cele mai importante sunt:

daunele speciale;

daunele generale.

Daunele speciale constau in cheltuielile suportate de partea vatamata, cum ar fi facturile pentru reparatii, pentru spitalizare, medicamente sau pierderea venitului. Inspectorul de dauna trebuie sa verifice daca asiguratul este responsabil pentru aceste cheltuieli, sa verifice daca accidentul in cauza este cel care a generat cheltuielile respective si daca valoarea cheltuielilor este cea reala.

a) Daunele materiale. Daunele aduse proprietatii sunt daune fizice sau distrugerea proprietatii. Sunt determinate de cheltuielile, estimarile sau facturile de reparatii pentru repararea sau inlocuirea unui vehicul, cladire sau bun deteriorat printr-un accident. In revendicarile formulate de catre terti implicand o responsabilitate evidenta sau probabila, inspectorul de dauna va trata cazul ca si in situatia revendicarilor formulate de asigurat in nume propriu, ceea ce inseamna ca va intocmi o evaluare, va obtine un acord pentru efectuarea reparatiilor si va discuta direct cu reclamantul.

b) Pierderea posibilitatii de utilizare. Pierderea posibilitatii de utilizare constituie un alt element al daunelor materiale. Un exemplu il poate reprezenta cheltuiala pentru o masina inchiriata, pe care reclamantul trebuie sa o suporte pe durata reparatiilor propriului sau autovehicul. Intrucat reclamantul poate folosi propria masina atata timp cat aceasta se afla in reparatii, el pierde valoarea utilizarii ei. Valoarea la care se ridica despagubirile este reprezentata de costul zilnic de inchiriere a unui autovehicul pe perioada cat dureaza reparatiile. In cazul unei daune totale, baza de calcul este perioada de timp rezonabila necesara pentru a inlocui masina.

c) Cheltuielile medicale. Cheltuielile medicale includ costurile pentru diagnosticare, cum ar fi radiografiile si pretul analizelor, costul tratamentului cum ar fi spitalizarea, prescrierea medicamentelor si interventiilor chirurgicale.

Persoana vatamata este indreptatita sa revendice contravaloarea acestor servicii. Verificarea acestor note de plata necesita experienta in ce priveste terminologia medicala si cunoasterea faptului ca rapoartele medicale sunt confidentiale. Inspectorul de dauna trebuie sa obtina o autorizatie semnata de persoana vatamata pentru a avea acces la aceste informatii medicale. Este adeseori necesar sa se verifice costul tratamentului medical si corelarea acestor tratamente cu specificul accidentului. Procedura pentru realizarea acestei verificari variaza de la o companie la alta si se poate solicita o examinare medicala independenta a reclamantului. Ambele posibilitati sunt costisitoare si necesita o abordare atenta, realizandu-se intotdeauna numai dupa consultarea unui specialist.

d) Pierderea venitului. Cand leziunile sunt suficient de grave pentru a impiedica persoana vatamata sa lucreze, este de asteptat sa se formuleze o revendicare pentru pierderea venitului. Dovada acestei pierderi nu este, in general, greu de obtinut. Forma de verificare a pierderii salariului este autorizata de reclamant si trimisa de catre inspectorul de dauna catre patronul la care reclamantul este angajat.

Daunele generale nu se refera la exprimarea in bani a pierderii, ca in cazul daunelor speciale. Ele constau in recompense pentru suferinta, neplaceri, socuri provocate, sperieturi cu sau fara urmari permanente, pierderea serviciului si altele. Exista multe metode folosite de un inspector de dauna pentru evaluarea daunelor generate, incepand cu diferite formulare si terminand cu procesele verbale. Evaluarea corecta a daunelor generate depinde de experienta inspectorilor de daune si de fiecare revendicare. Valoarea daunelor generale poate varia considerabil

Efectuarea in bune conditii a lucrarilor ce privesc constatarea, evaluarea si plata daunelor, in scopul platii drepturilor cuvenite asigurarilor, are o importanta economica deosebita, deoarece contribuie la compensarea mai grabnica a pagubelor acoperite prin asigurarea si deci reluarea cat mai rapida a procesului de productie sau altor activitati economice, intrerupte temporar din cauza producerii pagubelor, realizandu-se prin aceasta una din functiile principale ale asigurarii - de compensare a pagubelor.

De modul cum se infaptuieste in practica plata despagubirilor depinde increderea asiguratilor in asigurare, cat si prestigiul asiguratorului, deoarece plata corecta si la timp a despagubirilor constituie cea mai buna reclama pentru a demonstra folosirea asigurarii.

Principiul general care sta la baza operatiunilor de evaluare si stabilire a despagubirilor este acela de a calcula cat mai exact cuantumul despagubirii, nefiind permisa subevaluarea, dar nici supraevaluarea pagubelor.

Plata unor despagubiri acordate pe nedrept asiguratilor ori cu o suma mai mare decat cea justa, ar avea o influenta negativa asupra dezvoltarii economiei, prin faptul ca asiguratii, vazand ca se acorda despagubiri si in cazul nerespectarii obligatiilor ce le revin, nu ar mai fi stimulati in buna intretinere a bunurilor asigurate, in respectarea regulilor de prevenire, combatere si limitare a pagubelor, astfel ca asigurarea nu ar mai exercita rolul ei la mentinerea integritatii bunurilor din economie.

Lucrarile de rezolvare a daunelor se realizeaza prin inspectorii de daune ai societatii ASIBAN S.A. ori prin intermediul unor specialisti (experti) angajati cu contracte de colaborare.

Stabilirea drepturilor de despagubire, a cauzelor si a imprejurarilor producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, se fac in mod diferit in functie de felul asigurarilor incheiate si de marimea pagubelor - prin examinarea bunurilor avariate, a resturilor distruse etc., in functie de documentatia necesara rezolvarii daunei.

La lucrarile de constatare a producerii riscurilor asigurate si stabilirea cuantumului pagubei, se vor avea in vedere urmatoarele:

verificarea existentei obligatiei de plata a asiguratului, in care scop se va stabili daca polita de asigurare era in vigoare la data producerii daunei;

determinarea cauzelor si imprejurimilor in care s-a produs dauna si daca paguba s-a produs din cauza unor riscuri asigurate prevazute in polita;

stabilirea volumului fizic al pagubelor si daca dauna este totala sau partiala.

Potrivit conditiilor de asigurare, in caz de dauna, asiguratul are obligatia sa instiinteze in scris pe asigurator sau pe reprezentantii acestuia, imediat ce a luat cunostinta despre dauna si sa depuna apoi cererea de despagubire pentru incasarea drepturilor cuvenite.

Cererea de despagubire se face in scris[1], la care trebuie sa fie anexate urmatoarele documente justificative:

q                   polita de asigurare in original;

q                   dovada efectuarii platii primei de asigurare;

q                   documentul care atesta producerea daunei;

q                   raportul expertului;

q                   dispasa, in cazurile de culpa comuna;

q                   orice alte acte relevante sustinute cererii de despagubire.

In ceea ce priveste valoarea pagubei, aceasta se stabileste in functie de preturile la care s-a incheiat asigurarea, respectiv de cost, productie, achizitie sau cu amanuntul, potrivit datelor din evidenta contabila a asiguratului.

In vederea stabilirii cauzelor si imprejurarilor in care s-a produs paguba, la constatarea daunei se examineaza:

cererea de despagubire (avizarea de dauna);

polita de asigurare si chestionarul completat la incheierea politei;

procesul-verbal de constatare a daunei intocmit de organele competente;

actele si documentele intocmite de organele in drept, in cazul daunelor de CARGO (organe vamale, de transport, pompieri, justitie, arbitraj sau alte organe de specialitate, dupa caz);

In cazul analizei actelor si documentelor, se verifica urmatoarele date:

daca cererea de despagubire s-a prezentat in timp util si in cadrul termenului de prescriptie;

la polita de asigurare se verifica: asiguratul, obiectul asigurarii suma asigurata, perioada de valabilitate a asigurarii si ruta asigurata sau aria geografica, riscurile cuprinse in asigurare, fransizele si clauzele asigurate;

la raportul sau procesul-verbal de constatare ori raportul de expertiza se verifica: imprejurimile, cauzele si efectele pagubei, bunurile distruse sau avariate, data si locul producerii pagubei si data constatarii, marimea pagubei, masurile luate de salvare, persoanele raspunzatoare de producerea sau de marimea pagubei, cheltuielile efectuate de asigurat pentru micsorarea pagubei;

la actele si documentele intocmite de organele in drept este necesar sa se verifice: imprejurimile, cauzele si efectele pagubei, bunurile distruse sau avariate, data si locul producerii pagubei si data constatarii, masurile luate pentru salvare, persoanele raspunzatoare de producerea pagubelor si posibilitatile de recuperare a despagubirii prin regres.

Daca documentele si actele justificative prezentate de asigurat nu sunt suficiente pentru stabilirea dreptului de despagubire si a cuantumului acestuia, precum si in ce priveste culpa in producerea sau marimea pagubei, in vederea subrogarii si executarii dreptului de regres, asiguratorul este in drept sa solicite orice alte acte sau documente in vederea stabilirii corecte a despagubirii.

Despagubirea se stabileste in functie de cuantumul pagubei (daca acesta este o pierdere totala sau partiala). In cazul pierderii totale, despagubirea este egala cu suma asigurata.



Daca suma asigurata a fost inferioara valorii bunurilor asigurate (a fost o subevaluare), despagubirea se reduce in mod proportional corespunzator cu primele platite si cele datorate.

In cazul pierderii partiale, despagubirea este egala cu gradul de avariere, exprimat in procente, aplicat la suma asigurata. Gradul de avariere se stabileste fie pe baza examinarii, masurarii, cantaririi etc. a bunurilor de catre persoanele care participa la constatarea pagubei sau, in cazurile necesare, de specialisti, fie prin compararea preturilor reduse ale bunurilor avariate cu preturile acestora in stare buna.

In cazul repararii, inlocuirii, reconditionarii sau restaurarii, despagubirea este egala cu cheltuielile efectuate, inclusiv costul materialelor, al demontarii si montarii, al manipularii, transportarii, depozitarii si altele asemanatoare.

La stabilirea despagubirii se tine seama si de: uzura bunurilor, valoarea resturilor ce se mai pot intrebuinta si de fransiza, daca asigurarea s-a incheiat cu aceasta clauza.

Cheltuielile de salvare, de indepartare a resturilor, de limitare a extinderii pagubei sau de micsorare a acesteia se despagubesc in masura in care au fost efectuate, fara a depasi limitele prevazute in polita de asigurare. Daca asemenea limite nu s-au stabilit la incheierea asigurarii, cheltuielile se despagubesc in masura in care acestea, impreuna cu despagubirea, nu depasesc suma asigurata a bunului.

La stabilirea despagubirii este necesar sa se mai verifice urmatoarele: daca asigurarea s-a facut la valoarea bunului, respectiv concordanta dintre suma asigurata si valoarea din factura .

In situatia in care in suma asigurata s-a inclus si un procent de profit mai mare de 20% din valoarea facturata a bunurilor, acesta se despagubeste in masura pierderii sau avarierii bunului, cu conditia prezentarii unor acte justificative.

Plata despagubirilor. Dupa examinarea documentatiei prezentate de asigurat in legatura cu producerea daunei, asa cum s-a aratat mai sus, se procedeaza la plata despagubirilor, care se face astfel:

limita sumei asigurate prevazute in polita de asigurare;

la daune partiale se plateste:

- parte din suma asigurata care reprezinta valoarea pierduta;

- parte din suma asigurata rezultata prin aplicarea procentului de avariere stabilit prin compararea valorii bunului avariat cu bunul neavariat.

Din despagubire se scade fransiza (partea din dauna suportata de asigurat), daca asigurarea s-a incheiat cu fransiza. Daca dupa plata despagubirii bunul pierdut a fost gasit, asiguratul va restitui despagubirea primita, iar daca acesta nu intentioneaza sa preia bunul gasit, va lua masuri pentru valorificarea cat mai avantajoasa a acestuia.

Despagubirea se plateste in valuta in care s-a incheiat polita de asigurare, prin ordin de plata - virandu-se suma in contul asiguratului.

In limita despagubirii platite, asiguratorul este subrogat in toate drepturile asiguratului contra celor raspunzatori de producerea daunei, dar nu va exercita dreptul de regres impotriva presupusilor asiguratului decat in cazul comiterii cu intentie a unor fapte penale grave.

Dreptul de a ridica pretentii de despagubiri fata de asigurator se stinge in termen de 2 ani de la data producerii evenimentului asigurat.

Dupa stabilirea obligatiei de plata a S.A.R. ASIBAN S.A. si a cuantumului acesteia, plata in fapt a despagubirii trebuie sa aiba loc in termen de doua saptamani. Despagubirile se acorda in valuta in care au fost achitate primele de asigurare.

Cursul prescriptiei se suspenda atata timp cat cuantumul despagubirilor nu poate fi stabilit sau platit din vina asiguratului.

S.A.R ASIBAN S.A. poate amana plata:

a) atata timp cat exista dubii cu privire la dreptul asiguratului de a obtine despagubiri;

b) daca impotriva asiguratului sau unuia dintre reprezentantii sai s-a intentat o procedura administrativa sau penala in legatura cu evenimentul asigurat, din motive care sunt edificatoare din punctul de vedere al dreptului la despagubire pana la incheierea definitiva a acestei proceduri.

Daca despagubirea sau o plata in contul acesteia nu este acordata/efectuata numai datorita faptului ca, independent de vointa asiguratului sau a angajatului intreprinderii asigurate, obligatia de despagubire rezultata din alt contract de asigurare nu este inca clarificata, integral sau partial, S.A.R. ASIBAN S.A. va acorda o suma cu titlul de avans, cu conditia regularizarii cuantumului despagubirilor la lichidarea dosarului de dauna.

Suma asigurata se diminueaza pentru restul perioadei de asigurare cu valoarea despagubirii. La cererea asiguratului suma asigurata se va intregi la valoarea initiala in schimbul platii unei prime suplimentare corespunzatoare.

Dupa producerea unui eveniment asigurat S.A.R. ASIBAN S.A. sau asiguratul pot rezilia contractul. Rezilierea devine efectiva in termen de o luna de la instiintare. Asiguratul poate pretinde ca rezilierea dorita de el sa devina efectiva imediat sau la o data ulterioara, insa cel tarziu la sfarsitul anului de asigurare curent.

Actele depuse la S.A.R. ASIBAN S.A. in vederea incasarii unor despagubiri de catre asigurati nu pot fi returnate nici asiguratului, nici altor persoane.

Exemplu de dosar de dauna despagubita – polita de incendiu si alte calamitati:

denumire asigurat si adresa: S.C. AVIVAS S.R.L. loc. Stefan cel Mare jud. Vaslui;

obiectul asigurarii, suma asigurata: hala pentru productie zootehnica, anul darii in folosinta 1992, 1552 mp, pereti din zidarie de grosime 40 cm, structura acoperis din metal si lemn, acoperis din materiale incombustibile (placi azbociment), suma asigurata 1.310.000.000 lei;

riscuri asigurate: toate riscurile;

perioada asigurata: 12.10.2001-11.10.2002;

prima achitata de asigurat la data incheierii politei: 3.668.000 lei.

In data de 08.03.2002 asiguratul face o instiintare catre asigurator (S.A.R. ASIBAN S.A. agentia Vaslui) prin care aduce la cunostinta faptul ca in data de 07.03.2002 in jurul orelor 2400 pe raza localitatii Stefan cel Mare jud. Vaslui a avut loc o furtuna foarte puternica care a cauzat distrugerea partiala a acoperisului bunului asigurat mai sus amintit.

In urma instiintarii primite de catre S.A.R. ASIBAN S.A., inspectorul de dauna al agentiei se deplaseaza la adresa bunului asigurat si in urma vizualizarii si a fotografierii pagubelor gasite intocmeste Raportul de constatare a daunelor la cladiri si bunuri dimpreuna cu reprezentantii legali ai asiguratului.

Din raportul intocmit mai sus amintit reies urmatoarele concluzii: in data de 07.03.2002 a avut loc o furtuna violenta pe raza localitatii Stefan cel Mare jud. Vaslui in jurul orelor 2400 avariind bunul asigurat hala de crestere a pasarilor care are urmatoarele caracteristici – pereti exteriori din zidarie, acoperis tip sarpanta pe capriori din ferme de metal, plasa metalica, carton bitumat, vata minerala si placi azbociment; starea de intretinere a cladirii este buna; mijloace de avertizare si stingere a incendiilor: alarma cu clopot, stingatoare, lada de nisip, pichet de incendiu, hidranti etc. Dauna constatata este partiala, solutia adoptata pentru acoperirea pagubelor este inlocuire partiala acoperis, evaluarea daunei fiind: placi azbociment 162,27 mp, vata minerala (saltele) 83 mp, carton bitumat 60 mp. Raportul a fost intocmit si semnat si in prezenta a doi martori de la fata locului.

De asemenea asiguratorul a solicitat unui organ abilitat (Centrul Meteorologic Regional Moldova Iasi) date cu privire la furtuna produsa in noaptea de 7-8 martie 2002, iar acesta a aviz favorabil declaratiei date de asigurat. Drept urmare asiguratul a intocmit o scrisoare de solicitare a despagubirii catre asigurator.

Asiguratorul in baza probelor culese si a documentelor primite a trecut la calculul despagubirii de dauna:

valoarea devizului de reparatie intocmit de o firma abilitata in domeniu: 48.829.457 lei;

suma asigurata inscrisa in polita de asigurare: 1.310.000.000 lei

valoarea bunului asigurat conform raportului de evaluare efectuat la data

intocmirii politei: 1.637.40442 lei

gradul de acoperire prin asigurare: 80%

valoarea despagubirii va fi valoarea de deviz x gradul de acoperire =

= 48.829.457 lei x 80% = 39.063.566 lei.

Dupa stabilirea cuantumului despagubirii inspectorul de dauna intocmeste referatul de plata prin care solicita aprobarea spre plata a daunei propuse superiorilor sai.

2 Analiza platilor reprezentand despagubiri privind asigurarile de bunuri apartinand persoanelor juridice

Societatile de asigurare functioneaza pe principiul potrivit caruia asiguratii platesc asiguratorului o prima de asigurare proportionala cu riscul asigurat, iar in cazul producerii riscului societatea este obligata sa plateasca asiguratului contravaloarea pagubelor conform politei incheiate.

In acest sens societatea trebuie sa realizeze o serie de cheltuieli care pot fi:

- cheltuieli pentru plata despagubirilor si a sumelor asigurate;

- cheltuieli privind constituirea rezervelor tehnice;

- cheltuieli privind constituirea si administrarea fondului de asigurare;

- cheltuieli financiare;

- cheltuieli exceptionale.

Cheltuielile societatii SAR ASIBAN SA in perioada 2000 - 2002

Tabelul 2.1

-mii lei-

Cheltuieli

Daune platite

Operatiuni reasigurare



Rezerve tehnice

Alte cheltuieli

Total cheltuieli

Tabelul ne arata ca nivelul daunelor platite in ultimii ani de S.A.R. ASIBAN S.A. ocupa ultimul loc, proportional cu celelalte cheltuieli, in totalul cheltuielilor efectuate.

In bugetul de venituri si cheltuieli se prevad in mod corespunzator la partea de cheltuieli platile privind despagubirile si a sumelor asigurate, precum si cheltuielile de administrare pentru activitatea de asigurare si cheltuielile privind constituirea rezervelor tehnice. In totalul cheltuielilor efectuate de o societate de asigurari ponderea o detin cheltuielile cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate.

Determinarea volumului cheltuielilor ce se inscrie in buget se realizeaza in mod diferit, dupa cum este vorba de cheltuieli pentru plata despagubirilor si a sumelor asigurate si de cheltuieli privind constituirea si administrarea fondului de asigurari. Propunerile privind cheltuielile cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate este ridicat si se determina tinandu-se cont de media volumului acestora in ultimii 5 ani, precum si de platile preliminate pentru anul care expira.

Despagubirile preliminate pentru anul care expira se stabilesc luand in calcul cheltuielile efective pana la sfarsitul lunii anterioare datei elaborarii bugetului, despagubirile estimate a se inregistra drept cheltuiala pentru daunele produse pana la aceeasi data, dar inca neachitate, despagubiri aferente daunelor ce probabil se vor mai produce pana la sfarsitul anului indiferent daca o parte din aceste despagubiri se vor plati efectiv anul urmator. La partea de cheltuieli se inregistreaza atat cheltuielile efective facute cu plata daunelor, cat si cheltuielile cu rezerva tehnica de daune si reasigurarile cu valabilitate in cursul anului. Rezervele de daune se constituie in baza estimarilor, a datelor statistice sau a calculelor privind platile de efectuat in viitor.

Categorii de cheltuieli si ponderea lor inregistrate la societatea

SAR ASIBAN SA in perioada 2000 – 2002

Tabel nr. 2.2

-mii lei-

CHELTUIELI

Total cheltuieli

Cheltuieli administrative

Cheltuieli financiare

Cheltuieli daune auto

Cheltuieli daune incendiu

Cheltuieli daune alte riscuri



Cedari in reasigurari

Cheltuieli rezerva de prima

Cheltuieli cu rezerva de dauna

Alte cheltuieli

Precum se observa din tabel cheltuielile cele mai mari sunt realizate la capitolul cheltuieli administrative si cedari in reasigurari. La capitolul daune cele mai multe daune s-au platit la politele auto, urmate de cheltuieli cu daune pentru alte riscuri si ne referim aici in special la riscurile financiare, iar pe ultimul loc la daune platite se afla cele de incendiu si alte pagube de bunuri.

Se observa ca cheltuielile cu daunele la asigurarile de bunuri au o pondere de 16,09% in total cheltuieli pe anul 2001 si de 16,33% in anul 2002 ceea ce reprezinta foarte putin, insa trebuie sa tinem cont ca si sumele asigurate pentru bunuri au crescut de la an la an, si implicit primele de asigurare incasate. Desi cheltuielile cu daunele la asigurarile de bunuri au o valoare mica in comparatie cu alte tipuri de cheltuieli, totusi trebuie sa constatam si din datele prezentate in tabelul anterior, ca ele sunt intr-o proportie mai mare fata de alte tipuri de daune, si in special cele provenite din asigurarea autovehiculelor care reprezinta 14,68% in totalul cheltuielilor pentru anul 2001 fata de 17,51% in anul precedent si de 14,73% in totalul cheltuielilor realizate in anul 2002.

Reprezentarea grafica a daunelor platite pentru asigurarile de bunuri in totalul daunelor platite de agentia Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A. in perioada 2000 – 2002 este prezentata in figura nr. 2.1:

Figura nr. 2.1

Situatia platilor din daune in perioada 01.01.2002 – 30.12.2002

Tabel nr. 2.3

-lei-

Tip de asigurare

Risc financiar

Deces pe termen limitat

Casco

Incendiu

TOTAL

Total din care:

Agentie

BCR

BRD

CEC

Asa cum se observa si din figura 2.1, la nivelul agentiei Vaslui a S.A.R. ASIBAN S.A, nivelul platilor din daune in anul 2002 are un total de 2.024.409.320 lei, din care 374.259.122 lei reprezinta daune platite pentru asigurari de bunuri (asigurari de incendii si asigurari de autovehicule – Casco), adica 18,48 % din totalul daunelor platite in anul 2002. Dintre acestea un volum de 149.703.649 lei reprezinta daune platite pentru asigurarile de bunuri destinate persoanelor juridice.



Normele ASIBAN privind politele de asigurari de bunuri, p.45

Normele ASIBAN cu privire la intocmirea dosarelor de dauna pe 2000, p.20






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1454
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site