CONTRACTUL DE ASIGURARE DE PERSOANE

DEFINIREA SI TRASATURILE JURIDICE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE DE PERSOANE

CONDITIILE DE VALABILITATE ALE CONTRACTULUI DE ASIGURARE DE PERSOANE

PRINCIPIILE CARE STAU LA BAZA INCHEIERII SI DERULARII CONTRACTELOR DE ASIGURARE DE PERSOANE

FORMAREA SI CONTINUTUL CONTRACTULUI DE ASIGURARE DE PERSOANE

Definirea si trasaturile juridice ale contractului de asigurare

In Romania, activitatea de asigurare se desfasoara sub forma asigurarilor facultative si obligatorii, precum si a operatiunilor de reasigurare de societati comerciale de asigurare, de asigurare-reasigurare, denumite in continuare asiguratori, respectiv reasiguratori.

In asigurarea facultativa raporturile dintre asigurat si asigurator, precum si drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurare.

In asigurarea obligatorie raporturile dintre asigurat si asigurator, drepturile si obligatiile fiecarei parti sunt stabilite prin lege.

Este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagube produse prin accidente de autovehicule.

Asigurarea obligatorie se practica numai de asiguratori autorizati de Oficiul de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare. Asiguratorii care au primit autorizarea, au obigatia sa realizeze asigurarea, eliberand un inscris probator al asigurarii.

Operatiunile de reasigurare completeaza activitatea de asigurare prin cedarea si primirea unor riscuri pe piata interna si internationala de asigurari. Cedarea in reasigurare pe piata internationala se va face numai in masura in care riscurile care fac obiectul reasigurarii nu pot fi plasate pe piata interna. In operatiunile de reasigurare, raporturile dintre reasigurat si resaigurator, drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de reasigurare.

Persoanele fizice si juridice romane incheie contractelr de asigurare cu societati stabilite in Romania, cu exceptia cazurilor in care asigurarile solicitate nu se practica pe piata interna.

Oficiul de supraveghere a activitatii de asigurare si reasigurare face publica lista societatilor autorizate sa functioneze in Romania si felurile de asigurari practicate.

Constatarea producerii riscurilor asigurate, evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor si a sumelor asigurate se efectueaza in conditiile legii, pentru asigurarile obligatorii sau ale contractului de asigurare, in cazul asigurarilor facultative.

Art. 942 din Codul civil roman defineste contractul in felul urmator: "acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic".

Contractul de asigurare este un contract cu caracter civil si este strict bilateral si nu se poate incheia cu titlu gratuit.

Contractul de asigurare este actul juridic consensual, aleatoriu, sinalagmatic, cu titlu oneros si cu executare succesiva, prin care asiguratul se obliga sa plateasca o anumita suma in lei numita prima de asigurare, in schimbul careia asiguratorul isi asuma obligatia ca la producerea evenimentului (riscului asigurat) sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea de asigurare sau suma asigurata, in limitele convenite, precum si onorarea obligatiilor de raspundere civila ce revin asiguratilor fata de terti

Contractul de asigurare este reglementat de normele generale cuprinse in acte normative care se aplica oricarui contract de asigurare si prin norme speciale corespunzatoare fiecarei ramuri de asigurare (de persoane, de bunuri, de raspundere civila).

Din definitia de mai sus rezulta trasaturile juridice caracteristice ale contractului de asigurare:

a)      este un contract cu titlu personal intrucat obiectul asigurarii poate fi o proprietate, un bun sau un interes; prin contractul de asigurare se asigura persoanele si nu propietatea. Daca asiguratul vinde proprietatea asigurata, noul proprietar nu este asigurat in baza aceluiasi contract decat daca societatea de asigurari accepta acest fapt.

b)      este un contract consensual, adica se incheie valabil prin simplul consintamant al partilor, fara sa fie nevoie de o forma speciala de exprimare a vointei acestora.

c)      este un contract cu caracter aleatoriu- la incheierea contractului partile nu cunosc existenta sau intinderea avantajelor patrimoniale ce vor rezulta din contract, fiind vorba de un eveniment viitor si incert care poate duce la cistig sau la pierdere pentru fiecare parte.

d)      are un caracter sinalagmatic, adica partile isi asuma obligatii si drepturi reciproce si interdependente.

e)      este un contract cu titlu oneros, adica fiecare parte urmareste sa obtina un folos, un avantaj, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma.

f)        este un contract cu executare succesiva, adica se esaloneaza in timp si nu se executa dintr-o data, fiind valabil pe o perioada mai lunga de timp.

g)      contractul de asigurare este unic pentru intreaga sa durata, unicitatea sa mentinindu-se pe toata durata prevazuta in contract.

h)      este un contract de adeziune, ceea ce inseamna ca este redactat si imprimat de asigurator iar asiguratul adera la el.

i)        este un contract de buna-credinta, fapt ce presupune ca incheierea si executarea acestuia se realizeaza cu buna credinta intre parti.

Conditiile de valabilitate ale contractului de asigurare

Conform prevederilor Codului civil roman (art. 948), pentru a fi valabil, contractul de asigurare trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a)      capacitatea partilor de a contracta; Codul civil roman prevede la art. 949 ca orice persoana poate contracta, daca nu este declarata incapabila de lege. Sunt inapti de a contracta minorii, interzisii judecatoresti si, in general, toti cei carora legea le-a interzis anumite contracte, respectiv persoanele care nu au capacitate de exercitiu (art. 950).

b)      consintamantul valabil al partilor semnatare; Codul civil roman (art.953) stipuleaza: "consintamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol". Art. 954 prevede ca "eroarea nu produce nulitate decat cand cade asupra obiectului conventiei"

c)      un obiect determinat; determinarea obiectului se face in functie de specificul asigurarii, in conformitate cu conditiile de asigurare care fac parte integranta din contract.

d)      o cauza licita si morala; Codul civil roman (art. 968) prevede: "cauza este nelicita cand este prohibita de legi, cand este contrarie bunelor moravuri sau ordinii publice"

Principiile care stau la baza incheierii si derularii contractelor de asigurare:

Contractele de asigurare au la baza urmatoarele principii:

a)      interesul asigurabil. Contractantul sau asiguratul trebuie sa aiba o relatie particulara in legatura cu obiectul asigurat si acesta poate fi: proprietatea, viata sau raspunderea pe care voieste sa le asigure. Daca aceasta relatie lipseste, atunci este imposibila legalitatea contractului, ducand la anularea sau imposibilitatea aplicarii lui, in functie de natura asigurarii.

b)      principiul maximei bune credinte. Fundamentul asigurarii il constituie sinceritatea, increderea si cinstea. La contractarea asigurarii, asiguratul cunoaste cel mai bine toate aspectele bunului ce se asigura si riscul. Asiguratul are datoria sa-l informeze corect pe asigurator.

c)      principiul despagubirii. La asigurarile de viata, sanatate, accidente, contractele de asigurare nu sunt contracte de indemnizare deoarece viata, sanatatea si integritatea corporala nu se pot evalua in bani.

d)      subrogarea. Societatea de asigurari se subroga in toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurarii, contra celor raspunzatori de producerea pagubei, in limita despagubirilor platite.

e)      contributia. Aceasta consta in dreptul societatii de asigurari de a solicita altei societati de asigurari raspunzatoare in mod similar, o contributie, nu neaparat egala, pentru o dauna suferita de un asigurat, in vederea co-participarii la acoperirea despagubirii cuvenite asiguratului, inclusiv costurile aferente. Contributia apare atunci cand asiguratul are doua asigurari pentru acelasi bun.

Formarea si continutul contractului de asigurare

Contractul de asigurare se prezinta, de regula, in forma scrisa si va cuprinde:

numele sau denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante;

obiectul asigurarii: bunuri persoane si raspundere civila;

riscurile ce se asigura;

momentul inceperii si cel al incetarii raspunderii asiguratorului;

primele de asigurare;

sumele asigurate;

alte elemente care stabilesc drepturile si obligatiile partilor.

Vom analiza in continuare principalele elemente de continut ale contractului de asigurare si caracteristicile lor specifice.

Partile contractului de asigurare, ce trebuie sa se regaseasca in fiecare contract de asigurare, identificate prin nume, sediu/domiciliu, sunt:

asiguratorul, societatea de asigurare, persoana juridica, inregistrata legal in Romania sau intr-o alta tara, autorizate sa practice asigurari pe teritoriul Romaniei, in temeiul si in conditiile prevazute de Legea nr. 32/2000, privind societatile de asigurare si reasigurare si supravegherea asigurarilor aflate in prezent in vigoare;

asiguratul, persoana fizica sau juridica care are un interes asigurabil cu privire la obiectul asigurarii respective, cu capacitate de exercitiu deplina;

beneficiarul asigurarii, o persoana fizica indicata de asigurat pentru a primi beneficiul asigurarii daca s-a produl riscul asigurat. Beneficiarul asigurarii este intalnit cu precadere la asigurarole de persoane;

contractantul, persoana fizica care incheie o asigurare in beneficiul unei alte persoane pe care o numeste asigurat, pentru care plateste numai prima de asigurare.

Riscul, reprezinta consecinta materiala a producerii evenimentului asigurat apt de a fi masurat din punct de vedere financiar la producerea sa, si este un element fundamental al contractului de asigurare. El este consecimta producerii unui eveniment aleatoriu, constituie chiar obiectul contractului de asiguare su trebuie sa fie real si licit.

riscul trebuie sa fie real deoarece realizarea lui este posibila;

riscul asigurat trebuie sa fie licit si deci obiectul contractului de asigurare nu trebuie sa fie contrar orinii publice si bunelor moravuri.

In cadrul ordinii publice trebuie sa subliniem ca o condamnare penala, materializata mai ales in amneziile penale, nu este asigurabila. Numai consecintele civile ale proceselor penale sunt asigurabile.

Riscurile trebuie individualizate si descrise ca atare in fiecare contract. Riscurile neasigurabile sunt excluse prin lege fie prin contract. Intre riscurile neasigirabile prin lege sau prin contract mentionam riscul de razboi cu implicare internationala oprecum si riscul de razboi civil. Cu toate acestea, dupa cum se va vedea exista posibilitatea asigurarii riscului de razboi in anumite limite si cu importante valori ale primelor de asigurare.

Sunt de asemeneea riscuri neasigurabile, cele cauzate de actele dolosive intentionate ale asiguratului. Ne aflam in fata unui risc neasigurabil provocat de fapta intentionta sau dolosiva a asiguratului atunci cand acesta a dorit realizarea daunei prin provocarea intentionata a acesteia, fiind constient de consecintele faptelor sale.

Pentru a opera excluderea riscurilor neasigurabile, acestea trebuie declarate expres si explicit. Pentru a fi considerate riscuri neasigurabile, excluse expres, este necesar sa se foloseasca termenii clari, precisi si neechivoci in polita de asigurare.

Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile din Romania prevede ca contractul de asigurare nu poate fi probat cu martori. Lipsa formei scrise nu atrage nulitatea contractului, ci determina numai limitarea posibilitatii de a dovedi existenta si continutul lui

Forma scrisa a contractului dovedeste existenta certa a asigurarii, a continutului acesteia, a intrarii si a iesirii sale din vigoare, drepturile si obligatiile asiguratului si ale societatii de asigurari.

Contractul de asigurare este format din polita de asigurare, conditiile principale, aditionale si anexele, si, se formeaza prin acordul de vointa al partilor si se emite de catre societatea de asigurari.

Dovada incheierii contractului de asigurare rezulta si din emiterea si trimiterea unui document de asigurare, cum ar fi polita sau certificatul, cererea de plata a primei ori din inscrisul prin care se manifesta vointa asiguratorului de a incheia contractul.

Persoana care urmeaza sa incheie asigurarea este obligata sa raspunda in scris la intrebarile formulate de asigurator, cu privire la imprejurarile esentiale referitoare la risc, pe care le cunoaste. Daca imprejurarile esentiale privind riscul se modifica in cursul executarii contractului, asiguratul este obligat sa comunice in scris asiguratorului schimbarea.

Daca, inainte de a incepe obligatia asiguratorului, riscul asigurat s-a produs sau producerea lui a devenit imposibila, precum si in cazul in care, dupa inceperea obligatiei asiguratorului, producerea riscului asigurat a devenit imposibila, contractul se reziliaza de drept.

Plata primelor se face la sediul asiguratorului sau al imputernicitilor sai, in lipsa unei alte clauze inscrise in contractul de asigurare, stabilit intre parti. Dovada platii primelor de asigurare revine asiguratului, inscrisul constatator fiind polita de asigurare, chitanta, ordinul de plata sau alt document probator al platii.

Daca nu s-a convenit altfel, contractul de asigurare se reziliaza in cazul in care sumele datorate de asigurat, cu titlul de prima, nu sunt platite in termenul prevazut in contractul de asigurare.

Asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se datoreaza pana la sfarsitul anului de asigurar, in temeiul oricarui contract, cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului sau beneficiarului.

Asiguratul este obligat sa cominice asiguratorului producerea riscului asigurat, in termenul prevazut in contractul de asigurare.

In cazul de neandeplinire a obligatiei prevazute la aliniatul precedent, asiguratorul are dreptul sa refuze plata indemnizatiei, daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii evenimentului asigurat si intinderea pagubei.

In cazurile stabilite prin contractul de asigurare, in asigurarile de bunuri ti de raspundere civila, asiguratorul nu datoreaza indemnizatie, daca riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat sau catre beneficiar ori de catre un membru din conducerea persoanei juridice asigurate, care lucreaza in aceasta calitate.

Dispozitiile aliniatului precedent se aplica, daca partile convin, si in cazul in care riscul asigurat a fost produs de catre:

a)           persoanele fizice majore care, in mod statornic, locuiesc si gospodaresc impreuna cu asiguratul sau beneficiarul;

b)           presupusii asiguratului sau ai beneficiarului.

In cazul in care contractul de asigurare este modificat, prin acordul partilor, denuntat ori este reziliat, plata ori, dupa caz, restituirea primelor se va face conform contractului de asigurare sau hotararii judecatoresti.

Contractul de asigurare prezinta doua parti, si anume:

I-            prima parte, care contine clauzele imprimate, relevand extrase din conditiile generale care reglementeaza raporturile dintre asigurat si societatea de asigurari, scotand in evidenta drepturile si obligatiile asiguratului;

II-          partea a doua, care cuprinde clauzele neimprimate ale contractului, reprezentand elementele contractante, mentionarea riscurilor, prima de asigurare, suma asigurata, durata contractului.

De regula, contractul se incheie in doua exemplare.