CONTRACTUL DE ASIGURARE

CONTRACTUL DE ASIGURARE

1. Conditii de validitate a contractului de asigurare

2. Incheierea contractului de asigurare

2.1. Cererea sau declaratia de asigurare

2.2. Obligatia asiguratorului de a incheia contractul

2.3. Momentul incheierii contractului

2. Continutul contractului de asigurare

2.5. Proba contractului de asigurare

2.6. Interpretarea contractului

3. Efectele contractului de asigurare

3.1. Drepturile si obligatiile partilor pana la ivirea evenimentului asigurat

3.2. Drepturile si obligatiile partilor dupa producerea evenimentului asigurat

3.3. Limitarea garantiei de asigurare

3. Subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului

Incetarea contractului de asigurare

5. Caracteristicile contractului de asigurare

1. Conditiile de validare a contractului de asigurare

Potrivit art. 948 din Codul Civil, un contract e valid daca:

1. - partile au capacitatea de a contracta;
2. - consimtamantul acestora e valabil;
3. - contractul are un obiect determinat sau determinabil;
4. - cauza contractului e licita.

Si contractul de asigurare e supus acelorasi conditii de validitate.

1) Potrivit art. 949 din Codul Civil, orice persoana poate contracta, daca nu e declarata incapabila de lege.

a) contractele de asigurare pot fi incheiate de p.j. in mod direct prin organele lor de conducere sau prin reprezentantii acestora deoarece spre deosebire de p.f. , p.j. dobandesc capacitatea de exercitiu concomitent cu cea de folosinta, din momentul infiintarii si alegerii organelor de conducere.

b) p.f. pot incheia contracte de asigurare daca au implinit varsta de 14 ani si nu sunt puse sub interdictie.

Cu toate acestea, contractele de asigurare incheiate de minorii sub 14 ani si de persoanele puse sub interdictie raman valabile atata timp cat cei in cauza sau reprezentantii lor nu cer anularea. In consecinta, o dauna reclamata de asigurat va trebui sa fie despagubita. Daca se cere anularea, primele de asigurare incasate se vor restitui.

2) Consimtamantul partilor e valabil daca:

a) nu a fost dat prin eroare;

b) nu a fost smuls prin violenta - violenta in materie de asigurari e greu de presupus ca poate fi intalnita. Oricum daca uneia dintre parti consimtamantul i-a fost smuls prin violenta, contractul de asigurare e nul.

c) nu a fost surprins prin dol = folosirea de mijloace viclene de catre una din parti pentru incheierea contractului a.i. sa apara in mod evident ca fara aceste manevre cealalta parte nu ar fi contractat. Cazurile de dol se pot intalni in practica asigurarilor prin prezentarea unor asigurari facultative ca fiind obligatorii sau cand asiguratul da raspunsuri incomplete sau inexacte cu privire la imprejurarile esentiale referitoare la risc.

3) Validitatea unui contract de asigurare se exprima si prin cauza sa licita. Un contract de asigurare va fi considerat ca avand o cauza ilicita atunci cand el s-a incheiat cu incalcarea ordinii publice si a bunelor moravuri ( ex.1) contrabanda reprezinta un risc dependent de o situatie contrara ordinii de drept si, drept urmare, nu poate forma obiectul unui contract de asigurare;

( ex.2) nu poate fi contractata o asigurare cu privire la bunurile rezultate din savarsirea unei actiuni sau bunuri a caror dobandire e ilicita sau susceptibila de a face obiectul unei actiuni in justitie.

2.6. Interpretarea contractului

Principiul care se aplica e cel al interpretarii stricte a conditiilor contractului. Un termen din polita, ca si expresiile curente, se vor interpreta in sensul lor de baza, natural, folosit de persoane obisnuite.

Cu predilectie, definirea riscului asigurat trebuie facuta in termeni cat mai precisi pentru a se avita interpretarile eronate:

Ex. - pe cale interpretativa s-a stabilit ca in asigurarea culturilor agricole riscul de ploi de durata nu e echivalent riscului de ploi torentiale, risc asigurat;

- deteriorarea marfurilor aflate in magazinul de la parterul unui bloc, din cauza neglijentei locatarilor de la etajul 1 care au lasat apa curgand, nu poate fi indiferent in nici unul din cazurile acoperite prin asigurare. Asiguratorul se obligase numai pentru caz de inundatii si sticaciuni accidentale la instalatiile de apa, canal sau incalzire centrala.

In situatia unor clauze ambigue, susceptibile de a avea doua intelesuri, se aplica dispozitiile dreptului civil, interpretandu-se in sensul de a produce efect si in acela de a nu produce nici unul.

Interpretari privind clauzele contractului pot avea loc si cu privire la clauzele imprimate si manuscrise. Ambele categorii de clauze au aceeasi valoare si problema prevalarii uneia dintre ele se pune numai atunci cand se constata o contradictie. Astfel, daca unele riscuri sunt excluse potrivit clauzelor generale imprimate, prin clauza manuscrisa ele pot fi acoperite deoarece aceste ultime clauze (manuscrise) sunt menite nu numai sa completeze, ci si sa deroge de la cele generale.

Efectele contractului de asigurare

Drepturile si obligatiile partilor pana la producerea evenimentelui asigurat

A)    Obligatiile asiguratului

sa plateasca primele de asigurare;

sa intretina obiectul asigurat in bune conditii;

sa comunice asiguratorului imprejurarile care agraveaza riscul.

Obligatiile privind plata primelor

Daca asigurarea a fost incheiata in beneficiul altei persoane, obligatia de plata nu incumba beneficiarului, ci altuia care a inchiriat contractul. Asiguratul are posibilitatea de a opune beneficiarului asigurarea doar exceptia rezultand din neplata primei, pe care de altfel o poate invoca si impotriva titularului contractului.

Atunci cand riscul se produce, asiguratorul are dreptul de a compensa primele ce i se mai datoreaza pana la sfarsitul perioadei de asigurare cu orice indemnizatie cuvenita asiguratului sau beneficiarului.

In cursul executarii contractului, pot interveni si unele modificari cu privire la obligatia de plata a primei:

a)      daca titularul contractului decedeaza, iar bunul asigurat e cuprins in masa succesorala, obligatia de plata a primei revine mostenitorilor, care sunt tinuti solidar la plata primei atata timp cat bunul e in indiviziune.

Daca bunul a fost atribuit unuia dintre succesori, al va deveni singurul obligat la onorarea primei.

b)      in cazul instrainarii bunului asigurat, art. 30 din legea 136 / 1995 prevede: "in lipsa unei stipulatii contrare, in caz de instainare a bunului asigurat, contractul de asigurare se reziliaza." In baza stipulatiei contractuale exprese, contractul isi produce efectele fata de dobanditorul bunului, iar obligatia de plata a primei ii revine in masura in care nu a fost achitata in intregime de titularul contractului.

Pentru ratele de prima datorate inainte de instrainare, obligatia de plata ramane in sarcina instrainatorului.

Plata e cherabila potrivit dispozitiile din Dreptul Comun, dar in domeniul asigurarilor, regula cherabilitatii platii a fost inlocuita cu cea a portabilitatii (art. 15 din legea 136 / 1995).

Plata primei se poate face:

in numerar la casieria asiguratorului;

prin compensare cu orice indemnizatie datorata de asigurator asiguratului;

prin mandat postal;

prin dispozitie de plata;

prin dispozitie de incasare.   

Aceste plati se considera efectuate numai cand s-a operat de catre banca virarea primei.

Obligatia de intretinere a bunurilor si luarea masurilor pentru prevenirea pagubelor

se gaseste expres stipulata in legislatia in materie (art. 26, legea 136 / 1995)

In caz de neindeplinire a acestei obligatii, asiguratorul are dreptul:

a.       de a denunta asigurarea;

b.      la ivirea cazului asigurat - de a refuza:

i.- data despagubirii daca din acest motiv nu a putut determina cauza producerii si intinderii pagubei;

ii.- de a reduce despagubirea cu partea de dauna care s-a marit.

Obligatia de comunicare asiguratorului a imprejurarilor care agraveaza riscul.

In masura in care, pe parcursul executarii contractului se ivesc imprejurari care modifica avizarea initiala a riscului de asigurat, acesta trebuie sa le comunice asiguratorului; agravarea riscului determina modificari corespunzatoare asupra cuantumului primei sau, in caz extrem, imposibilitatea de a mai continua contractul.

Modificarile cu privire la imprejurarile legate de risc pot avea loc:

a)      datorita asiguratului fie prin acte pozitive (mutarea bunurilor asigurate contra - furtului din locurile specificate in contract in alte locuri mai putin expuse riscului), fie prin acte negative (obtinerea asiguratului de a lua masuri corespunzatoare in cadrul obligatiilor sale de a intretine bunul si de a preveni producerea evenimentelor asigurate);

b)      datorita activitatii unui tert;

c)      datorita unor evenimente independente de vointa unei persoane (fenomene social - politice: greve, conflicte sociale, tulburari civile, etc.)

Asiguratul nu poate comunica decat imprejurari pe care le cunoaste. Acestea pot servi prin fapta sa sau fara fapta sa. In acest caz, asiguratul nu poate invoca in apararea sa necunoasterea schimbarii intrucat el e autorul agravarii, avand obligatia de a-l informa imediat pe asigurator. In al doilea caz, agravarea riscului fiind realizata fara fapta sa, asiguratul e obligat ca imediat ce a cunoscut-o sa comunice asiguratorului.

B)     Drepturile asiguratului

dreptul de a modifica contractul (de ex. posibilitatea de a schimba numele beneficiarului asigurarii / modul de plata a primelor sau dreptul de a creste sau scade S_a);

dreptul de a incheia asigurari suplimentare sau complementare;

dreptul de rascumparare la asigurarile la care se constituie rezerva de prima (asigurari de viata);

dreptul de a obtine imprumuturi asupra politelor de asigurare;

dreptul de a participa la tragerile anuale / lunare de amortizare;

C)    Drepturile asiguratorului

dreptul de a face inspectii de risc in orice moment din perioada de valabilitate a politei;

dreptul de a face recomandari asiguratului;

dreptul de a aplica sanctiuni cand asiguratul a incalcat obligatiile privind intretinerea, folosirea si paza bunurilor asigurate.

D)    Obligatiile asiguratorului

de a elibera, la cerere, duplicatul documentului de asigurare daca asiguratul l-a pierdut pe cel initial;

de a elibera, la cerere asiguratului, certificate de confirmare a asigurarii.

3.2. Drepturile si obligatiile partilor dupa evenimentul asigurat

Obligatiile asiguratului:

sa limiteze paguba, sa salveze bunurile asigurate, sa asigure paza bunurilor ramase pentru prevenirea degradarilor ulterioare;

sa avizeze asiguratorul in termenele prevazute in conditiile de asigurare cu privire la producerea evenimentului asigurat (48 h sau 2 zile lucratoare);

sa participe la constatarea evenimentului asigurat produs si a pagubei rezultate;

sa furnizeze date si acte.

Obligatiile asiguratorului dupa producerea evenumentului asigurat. Principala obligatie consta in plata indemnizatiei cuvenita asiguratului. Pentru ca aceasta indemnizatie sa fie datorata trebuie stabilita situatia, de fapt, din care sa rezulte dreptul asiguratului la indemnizatie si obligatia corelata a asiguratorului de a o plati. Pentru aceasta e necesar sa se verifice daca:

primele de asigurare au fost platite si perioadele de timp pentru care au fost achitate;

asigurarea era in vigoare la data producerii evenimentului asigurat;

bunurile erau cuprinse in asigurare;

evenimentul producator de daune e unic impotriva consecintelor carora s-a incheiat asigurarea.

In situatia in care o dauna a fost produsa ca urmare a actiunii simultane sau succesive a mai multor cauze, se efectueaza verificarile necesare pentru a se stabili cuantumul daunelor produse de fiecare in parte. Daca acest lucru nu e posibil, dauna se considera a fi produsa in egala masura pentru fiecare din aceste cauze.

3.3.Limitarea garantiei de asigurare

Stipulatiile legale prevad ca asiguratorul nu datoreaza despagubiri daca evenimentul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat si / sau beneficiar ori de catre un menbru din conducerea p.j. asigurate (art. 20 / L 136 /1995).

Daca nu se prevede astfel in conditiile de asigurare, aceasta regula se aplica si in cazul in care evenimentul asigurat a fost produs cu intentie de catre persoanele fizice.

In materia asigurarilor, spre deosebire de dreptul comun, culpa atrage decaderea asiguratului din beneficiul indemnizatiei numai daca e expres precizata in conditiile de asigurare.

Ex. - conditiile de asigurare contra incendiului considera cazul de culpa care atrage exanerarea asiguratului de la plata despagubirii: " folosirea focului deschis, inclusiv a unei lumini cu flacara deschisa, chiar protejata cu sita sau sticla, in incaperi in care sunt depozitate sau manipulate produse inflamabile sau usor inflamabile."

- la asigurarea bunurilor in timpul transportului (CARGO) se considera culpa asiguratului de a fi incarcat in acelasi mijloc de transport, impreuna cu bunurile asigurate, unele materiale inflamabile, lichide, acide sau materiale toxice, daca pagubele produse bunurilor au provenit din cauza acestui mod de incarcare.

- in asigurarea auto, pentru furt, asiguratul se afla in culpa daca in timpul cat autovehiculul nu e folosit, conducatorul il paraseste, lasand cheia in contact si portierele neincuiate.

CONCLUZIE!

Exanerarea asiguratorului are loc atunci cand exista o legatura cauzala intre fapta asiguratului si producerea riscului asigurat si fara intentia asiguratului, intrucat, acesta poate si trebuie sa prevada consecintele conduitei sale si chiar sa le preintampine.

3.Subrogarea asiguratorului in drepturile asiguratului

Ca regula generala, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau beneficiarului asigurarii contra celor raspunzatori de producerea daunei in limita despagubirii platite (art. 22 / L 136 / 1995).

Explicatia subrogarii este dubla:

e necesara mentinerea unui echivalent financiar intre primele incasate si despagubirile platite;

ea se justifica d.p.v. social: cel care a pricinuit o paguba trebuie sa fie obligat sa o repare.

Conditiile executarii subrogarii:

plata indemnizatiei de catre asigurat;

rezistenta unei actiuni in raspundere apartinand asiguratului contra tertilor responsabili, autori ai prejudiciului.

Chiar daca subrogarea opereaza deplin cand cele doua conditii sunt reunite, asiguratul e obligat sa conserve realizarea dreptului de subrogare. Cu alte cuvinte, trebuie sa se obtina de la savarsirea oricaror acte care ar putea micsora sau atinge dreptul de regres al asiguratorului. Mai mult, asiguratul are obligatia de a intocmi toate actele si de a face demersurile necesare pentru pastrarea si valorificarea acestui drept al asiguratorului.

Sanctiunea: pentru incalcarea acestei obligatii, se micsoreaza despagubirea proportional cu prejudiciul adus da asigurat dreptului de regres,mergand pana la refuzul despagibirii sau restituirea despagubirii daca aceasta a fost deja platita.

Derularea exercitarii subrogarii:

prin subrogare asiguratorul exercita actiunea in nume propriu ca titular al dreptului de creanta. Asiguratorul va putea opune tertilor mijloacele de aparare sau exceptiile ce ar fi fost invocate de asigurat.

sarcina probei culpei tertului in producerea evenimentului o are asiguratorul subrogat in drepturile asiguratului. Asiguratorul poate sa solicite investirea cu formula executorie a hotararii judecatoresti asupra actiunii contra tertului raspunzator de daune.

Asiguratorul se poate constitui ca si parte civila in procesul plural in care tertul ar fi urmarit pe aceasta cale sau se poate substitui asiguratului care s-a constituit parte civila.

De asemenea, asiguratorul e in drept sa exercite impotriva asiguratului actiunea de restituire a despagubirilor platite daca la actiunea sa impotriva tertului, acesta impiedica subrogarea, asiguratorul opunand exceptia platii de bunacredinta facuta asiguratului. Tertul se poate apara numai in masura calitatii sale juridice si a interesului sau legitim; astfel, daca asiguratorul a platit despagubirea pentru o dauna avizata tardiv sau pentru o pretentie de despagubire precisa (2 ani), aceasta nu da drept tertilui de a invoca tardivitatea sau prescriptia. Cu alte cuvinte, asiguratorul ia locul asiguratului fata de tert si nu tertul locul asiguratorului fata de asigurat.

Incetarea contractului de asigurare

Modul obisnuit de incetare a contractului de asigurat cu durata determinata il constituie ajungerea la termen, adica exprimarea perioadei pentru care a fost incheiat. Un alt mod uzual de incetare: producerea evenimentului asigurat (la asigurarile de persoane).

La asigurarile de bunuri, contractul inceteaza numai daca prin realizarea riscului, bunul a fost distrus total. Daca distrugerea e partiala, contractul continua sa-si produca efectele pentru S_a ramasa.

Solutia e aceeasi la asigurarile de raspundere civila. Daca S_a nu se epuizeaza prin achitarea despagubirii, tertului prejudiciat prin fapta asiguratului, asiguratorul va raspunde in continuare pana la concurenta sumei contractate. Modurile obisnuite de incetare a contractului sunt:denuntarea, rezilierea, anularea.

Specificul denuntarii consta in exercitarea acesteia in mod unilateral din cauze autorizate de lege. Astfel, asiguratorul poate denunta contractul:

daca se constata neindeplinirea de catre asigurat a obligatiilor de intretinere corespunzatoarea bunului;

daca asiguratul nu a comunicat in scris modificarile intervenite pe parcursul contractului in legatura cu date luate in considerare la incheierea asigurarii.

Denuntarea nu poate produce efecte retroactive,ci numai viitoare. Astfel, retinerea primelor pe perioada in care contractul a fost in vigoare e normala, dar nu se mai justifica incasarea de prime dupa ce contractul a fost denuntat.

Rezilierea contractului = desfacerea pentru viitor a acestuia datorita neexercitarii obligatiei uneia dintre parti din cauze care i se pot imputa. Efectele produse de contract pana la data rezilierii raman valabile.

Anularea (nulitatea) contractului e reglementata de normele de drept comun si conditiile de asigurare. Poate rezulta:

din declaratii inexacte sau incomplete facute de asigurat cu ocazia contractarii;

ca urmare a incetarii prevederilor cuprinse in conditiile de asigurare.

Spre deosebire de denuntare sau reziliere, anularea contractului de asigurare opereaza si pentru trecut, nu numai pentru viitor. Ea readuce pe contractanti in situatia juridica avuta la data incheierii asigurarii, procedandu-se la restituirea reciproca a prestatiilor efectuate. Asiguratorul va restitui primele incasate, iar asiguratul indemnizatia (daca aceasta a fost platita).

5. Caracteristicile contractului de asigurare

Contractul de asigurare este:

1) consensual - se formeaza prin simplul acord de vointa al partilor fara sa fie nevoie de vreo formula speciala de manifestare a vointei lor. Formula contractului e cea scrisa, dar ea nu e ceruta ad validatem, ci numai ad probationem, lipsa probei scrise nu va atrage nulitatea contractului, ci va determina numai limitarea posibilitatii de a dovedi continutul acestuia.

2) sinalagmatic - partile se obliga reciproc. Mai mult, obligatiile partilor nu sunt numai reciproce, ci si interdependente,ele conditonandu-se reciproc.

3) unicitate pe intreaga durata a contractului - unicitatea contractului se mentine chiar si atunci cand ar suferi o impartire pe termene periodice deoarece divizarea priveste modul de plata al primei si nu contractul.

4) cu executare succesiva, aceasta neavand loc intr-o singura prestatie. Asiguratorul e obligat sa plateasca primele la termenele stabilite, asiguratorul acordand continuu protectie asiguratului privind acoperirea riscului. Exercitarea succesiva are urmatoarele consecinte:

- partea care si-a indeplinit obligatia are drept la contraprestatia co-contractantului pana la desfiintarea contractului;

- neindeplinirea de asigurat a obligatiilor sale nu produce efecte viitoare si, ca urmare, primele platite pentru perioada anterioara rezilierii nu se restituie asiguratului;

- disparitia obiectului asigurat ca urmare a unui alt eveniment decat cel impotriva caruia s-a incheiat asigurarea, implica rezilierea contractului.

5) oneros - oricare dintre parti urmareste o contraprestatie in schimbul celei pe care o face sau se obliga sa o faca in favoarea celeilalte parti.

6) aleatoriu - efectele contractului depind de un eveniment incert. La incheierea contractului nu se poate sti daca si masura in care oricare parte va inregistra un venit / pierdere ca rezultat al contractarii.

7) cu cheltuieli de adeziune - caracteristice contractului sunt clauzele stabilite numai de una din parti, cealalta avand optiunea de a le accepta ca atare sau de a nu contracta. Limitarea modului de exprimare a vointei celor ce solicita asigurarea se compenseaza cu:

- posibilitatea acestuia de a alege intre ofertele societatilor de asigurare;

- o anumita flexibilitate in ceea ce priveste adaptarea ofertelor la nevoile specifice ale asiguratului.

De aceea e posibila completarea sau amendarea clauzelor standard propuse initial.