Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Notiunea de clauza abuziva. Aspecte de drept comparat.

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic




Notiunea de clauza abuziva. Aspecte de drept comparat.

Lupta impotriva clauzelor abuzive este un fenomen international. Notiunea de „Unconscionable clause”[1] este cunoscuta in Statele Unite ale Americii inca din 1962. Astfel, Uniform Comercial Code (UCC Sales-section 2-302) permite judecatorului sa:




anuleze orice clauza sau contract care ii apar ca abuzive,

restranga punerea in aplicare a contractului facand abstractie de acea clauza,

limiteze aplicarea unui contract astfel incat, sa evite orice efect abuziv asupra consumatorului.

Creatie a curtilor de equity, in sistemul de common law instantele isi fundamenteaza deciziile pe principiile de interpretare a contractelor, ale ofertei si acceptarii, dar mai ales pe teoria elementului consideration[2].

In tarile occidentale a demarat o adevarata „miscare legislativa” contra abuzurilor profesionistilor, iar Codul civil italian (intrat in vigoare in 1942) este considerat precursorul acesteia. In timp ce acesta s-a axat in principal pe problema consimtamantului exprimat de parti in raport cu conditiile generale ale contractului, primele reglementari privind „indreptarea” contractelor neechitabile au aparut in Suedia – in anul 1927, Norvegia – in 1930 si Finlanda – in    1933.

Potrivit legii germane (adoptata in 1976), clauza preredactata de catre una dintre parti si defavorabila celeilalte parti contractante este nula daca ea contravine principiului bunei-credinte. Legiuitorul german a intocmit, de asemenea, o lista „neagra” cuprinzand clauzele abuzive care trebuie declarate ca atare si o lista „gri” in care sunt inscrise clauzele care ar putea deveni abuzive. In mod asemanator, Luxemburgul in 1983 si Portugalia in 1985 au stabilit prin reglementari speciale liste cuprinzand clauze abuzive care creeaza un dezechilibru manifest intre drepturile si obligatiile partilor[3].

In Franta, notiunea de clauza abuziva exista in dreptul comun anterior legii din 1978[4], iar dupa aceasta lege a ocupat un loc important in dreptul consumatiei. Astfel, in art. 132-1 din Codul Consumului se arata ca: „In contractele incheiate intre profesionisti si ne-profesionisti sau consumatori, sunt abuzive acele clauze care au ca obiect sau ca efect de a crea, in detrimentul ne-profesionistilor sau consumatorilor, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor ce decurg din contract”.

In acest context, si la nivelul Uniunii Europene, pentru asigurarea exigentelor de functionare a pietei unice si pentru armonizarea dispozitiilor legale a statelor membre a fost adoptata Directiva 93/13/CEE privind clauzele abuzive in contractele incheiate cu consumatorii.

In art.3 din Directiva este explicat intelesul de clauza abuziva: „O clauza contractuala care nu s-a negociat individual se considera ca fiind abuziva in cazul in care, in contradictie cu cerinta de buna-credinta, provoaca un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor care decurg din contract, in detrimentul consumatorului.

Se considera intotdeauna ca o clauza nu s-a negociat individual atunci cand a fost redactata in prealabil, iar, din acest motiv, consumatorul nu a avut posibilitatea de a influenta continutul clauzei, in special in cazul unui contract de adeziune.”

Pe langa aceasta definitie a fost adoptata si o lista orientativa si neexhaustiva a clauzelor abuzive.

Potrivit art. 4, alin 1. din Legea romana nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori, legiuitorul roman a dat urmatoarea definitie notiunii de clauza abuziva: „O clauza contractuala care nu a fost negociata cu consumatorul va fi considerata abuziva daca, prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor”.

Astfel, se poate concluziona ca, in dreptul pozitiv, sunt considerate ca abuzive clauzele care au drept obiect sau ca efect crearea unui dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor contractante, intotdeauna in detrimentul neprofesionistului sau consumatorului[5].

In literatura franceza s-a afirmat ca pentru definirea notiunii de clauza abuziva si pentru a face o diferenta intre aceasta si alte notiuni similare, important este sa stabilim semnificatia elementului esential din definitie - „dezechilibru semnificativ”[6].

Acest dezechilibru contractual exista in numeroase contracte, dar fara ca aceasta sa se datoreze vreunei clauze abuzive. Acesta este, de exemplu, cazul contractelor cu titlu gratuit, unde se observa un dezechilibru intre drepturile si obligatiile partilor, astfel incat una dintre parti beneficiaza de toate drepturile, in timp ce cealalta parte este insarcinata doar cu obligatii. La fel este si cazul contractele aleatorii sau in cazul dezechilibrului ce rezulta din leziune sau starea de necesitate. Astfel, se poate observa ca dezechilibrul ce rezulta din aceste contracte nu se datoreaza clauzelor abuzive, ci daca mergem la originea acestora vom vedea ca in cazul contractelor cu titlu gratuit si a contractelor aleatorii dezechilibrul se trage din natura acestora, iar in cazul leziunii sau starii de necesitate dezechilibrul deriva din starea victimei.

Astfel, „dezechilibru semnificativ” este diferit de ceea ce noi cunoastem in dreptul clasic al obligatiilor, acesta are o sursa diferita: „abuzul unui fel de superioritate” . Un senator francez explica termenul de „dezechilibru semnificativ”: „Este recunoasterea, in dreptul nostru, a diferentei ce trebuie sa o facem intre cei ce sunt in oarecare masura initiati si cei care, avand mai putine cunostinte si nefiind profesionisti, sunt dezarmati si mai vulnerabili. Astfel am facut sa se dezvolte un principiu general de drept” .



In aceeasi ordine de idei, in literatura franceza s-a afirmat, ca este dificil de stabilit o limita de la care dezechilibrul trebuie considerat semnificativ, deoarece notiunea de clauza abuziva este una supla, un standard care raspunde unei nevoi de justitie, de echitate, de loialitate in raporturile contractuale, astfel incat, dezechilibrul va fi apreciat din punct de vedere al comportamentului abuziv al celui care detine situatia de suprematie la incheierea contractului, si mai putin din punct de vedere cantitativ (importanta dezechilibrului)[9].

In concluzie, chiar daca este dificila construirea unei definitii exacte si precise a clauzei abuzive, aceasta fara dubiu se va axa pe un elementul esential, si anume: o clauza abuziva intotdeauna va conferi uneia din partile contractante un avantaj excesiv si, in consecinta, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor ce decurg din contract[10].



Unconscionable provine din termenul englez conscience – constiinta. Astfel erau definite ca unconscionable acele clauze care „socheaza constiinta curtii”.

Catalin Ciubota, Clauzele abuzive in contractele comerciale, Revista romana de drept al afacerilor nr. 2/2004, pp. 27-28

Elena Maria Minea, op.cit.2, Revista de drept comercial Nr. 10/2004, pp. 123-124

Legea din 10 ianuarie 1978, numita Legea Scrivener, privind protectia si informarea consumatorilor de produse si servicii

Elena-Maria Minea, op. cit.1, p. 257

Abbas Karimi, Les clauses abusives et la théorie de l'abus de droit, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris 2001, p. 12

ibidem, pp.14-15

Senat, CR din 15 noiembrie1994, p. 5581 (citat dupa Abbas Karimi, op.cit., p.15)

Laurent Villegas, Les clauses abusives dans le contrat d'assurance, Ed. Presses Universitaires d'Aix-Marseille, Aix-Marseille 1998, p. 19 (citat de E.M. Minea, op.cit. 2, p. 125)

despre violenta economica a se vedea Serban Diaconescu, Violenta economica-mijloc de protectie a partii mai slabe in contractile comerciale, in „ Cosumerismul contractual. Repere pentru o teorie generala a contractelor de consum”, Editura Sfera Juridica, Cluj-Napoca 2006, pp. 102-115.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1790
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site