Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


EFICIENTA SI MANAGEMENTUL ACTIVITATII DE ASIGURARE

Asigurari

+ Font mai mare | - Font mai mic



eficienta si managementul activitatii de asigurare

1. Particularitati privind managementul in asigurarile de persoane

Managementul in asigurari, ca de altfel in toate domeniile de activitate, urmareste crearea unor conditii optime pentru desfasurarea activitatii si eficientizarea acesteia. Pe langa factorii comuni tuturor domeniilor de activitate, in asigurari intevin si factori specifici care determina modul de organizare si conducere a activitatii de asigurare, generand anumite particularitati.




Managementul in asigurari trebuie sa creeze conditii optime pentru constituirea la timp si in cuantumul prevazut a fondului de asigurare si pentru adaptarea continua a formelor de asigurari (facultative si prin efectul legii) de bunuri, persoane si raspundere civila la cerintele care apar pe piata de asigurari si reasigurari, nationala si internationala.

Managementul in asigurari este dependent de influenta anumitor factori, si anume:

Caracterul aleatoriu al daunelor

Forma juridica a asigurarii

Ramura de asigurare

Sfera de cuprindere in profil teritorial a asigurarii

Dimensiunea fondurilor pe care le poate constitui o societate de asigurare.

Caracterul aleatoriu al daunelor. Societatile de asigurari isi asuma raspunderi in legatura cu acoperirea unor daune care au un profund caracter aleatoriu. Volumul acestor daune nu se poate cunoaste, ci se poate doar aproxima, prin calcule bazate pe teoria probabilitatilor. De aici rezulta importanta deosebita a unui sistem informational complet, care sa cuprinda date privind frecventa si intensitatea riscului pe perioade de timp mai indelungate.

Forma juridica a asigurarii. Modul de organizare si conducere a activitatii de asigurare este diferit in cazul asigurarii prin efectul legii fata de asigurarea facultativa. Pentru asigurarile prin efectul legii nu se impun masuri petru perfectionarea activitatii de asigurare, ci doar pentru crearea conditiilor necesare incasarii primelor de asigurare la termenul prevazut de lege si pentru ca evaluarea pagubelor, stabilirea si plata despagubirilor sa se efectueze pe baze reale si cat mai rapid.

In cazul asigurarilor facultative, este necesar ca managementul sa permita:

maximizarea gradului de cuprindere in asigurare pentru realizarea unei dispersii optime a riscului

perfectionarea si eficientizarea activitatii de contractare a asigurarii si de incasare a primelor de asigurare

asigurarea promptitudinii si corectitudinii operatiunilor de constatare, evaluare a daunelor si stabilire a despagubirilor.

Pentru realizarea unui grad de cuprindere in asigurare cat mai ridicat, este necesar ca societatea de asigurari sa ia o serie de masuri organizatorice atat in perioada de dinaintea introducerii asigurarii respective, cat si ulterior, constand in:

studierea si analiza minutioasa a conditiilor economice, financiare si sociale existente pe plan intern si/sau international

dezvoltarea unei strategii de marketing adecvate

incheierea diferentiata a contractului de asigurare, in functie de situatia concreta pe care o prezinta fiecare perosana

imbunatatirea imaginii firmei prin dezvoltarea unor cazuri concrete deosebite si prin perfectionarea tehnicilor de vanzare

cunoasterea cat mai detaliata a situatiei economice si a specificului activitatii persoanei asigurabile

studiul evolutiei si intensitatii riscurilor.

Ramura de asigurare. Influenta ramurii de asigurare asupra managementului duce la impartirea asigurarilor in doua categorii: de bunuri si de persoane.

In cazul asigurarilor de persoane nu este nevoie de un departament care sa se ocupe cu problemele de constatare si evaluare a daunelor, ci de un sistem eficient de inregistrare a datelor privind situatia fiecarui asigurat.

Volumul mare de lucrari implicate necesita informatizarea acestor operatii. Societatile de asigurare care practica si asigurari de viata sunt nevoite sa tina conturi distincte pentru acestea, sa gestioneze separat fondurile aferente, iar rezultatele finale sa le evidentieze distinct de celelalte feluri de asigurari.

Sfera de cuprindere in profil teritorial. Acest factor imparte asigurarile in asigurari interne si externe.

In cazul asigurarilor interne, la adoptarea cadrului organizatoric si managerial este necesar sa se tina cont de specificul tarii si de cerintele de ordin economic, financiar si social ale posibililor asigurati.

Asigurarile externe au ca obiect bunuri sau persoane care ies in afara granitelor tarii, precum si bunuri apartinand unui stat aflate pe teritoriul altor state.

2. Caracteristicile eficientei asigurarilor de persoane in economia de piata

Eficienta oricarei activitati trebuie privita in stransa legatura cu utilitatea sociala a acesteia. Aavand in vedere ca asigurarile constituie un element important al complexului mecanism al economiei de piata, ele corespund unor nevoi reale, concrete ale persoanelor fizice si juridice.

Din punct de vedere economic, asigurarile reprezinta in esenta o prestare de servicii efectuata de o societate comerciala din domeniul asigurarilor in favoarea populatiei sau a unor persoane juridice.

Eficienta asigurarilor de persoane reprezinta o forma a eficientei economico-sociale care exprima raportul dintre rezultatele obtinute de activitatea de asigurare si cheltuielile determinate de plata sumelor asigurate, respectiv rezultatele financiare obtinute de asigurator.

In analiza eficientei asigurarilor este necesar sa avem in vedere faptul ca in acest domeniu se intalneste un fenomen original - unic in activitatea economica si anume inversarea ciclului de productie; asiguratorul „vinde” inainte de a fi „produs”, deci inainte de a cunoaste „costul produsului vandut”. De aici importanta deosebita a cunoasterii materiei asigurabile si stabilirea primelor de asigurare pe baza unor calcule riguros stiintifice, respectiv folosindu-se metode statistico-matematice.

Analiza eficientei economice a asigurarilor poate avea caracter stiintific daca se bazeaza pe datele oferite de sistemul informational existent in acest domeniu. Pornind de la aceste date pot fi cercetate, analizate, interpretate rezultate obtinute in activitatea de asigurare, pot fi identificati factorii care le-au determinat si apoi pot fi stabilite caile si masurile necesare pentru imbunatatirea lor.

In activitatea de asigurare intervine un factor specific, de a carui actiune trebuie sa tinem cont cand analizam eficienta economica a asigurarilor. Acest factor, care influenteaza volumul cheltuielilor efectuate de asigurator pentru plata sumelor asigurate, este caracterul aleator al fenomenelor care produc riscul asigurat.

Acest caracter impune analiza eficientei economice a asigurarilor sa se faca pe o perioada cat mai indelungata (min 5 ani) deoarece numai in acest mod pot fi desprinse concluzii cat mai realiste privind rezultatele finale obtinute.

Un alt factor, de natura subiectiva, care influenteaza in mare masura rezultatele obtinute de asigurator (in cazul asigurarilor de persoane facultative) se refera la calitatea si amploarea activitatii desfasurate de organele asiguratorului in legatura cu incheierea unui numar cat mai mare de asigurari, precum si la „gandul de intelegere” a diferitelor persone fizice sau juridice in ceea ce priveste necesitatea si utilitatea acestora. Obtinerea unui grad de cuprindere in asigurare cat mai ridicat creeaza in mare parte conditiile necesare pentru ca asiguratorul sa poata obtine rezultate financiare favorabile.

In concluzie, putem afirma ca activitatea de asigurare este eficienta din punct de vedere economic si social atunci cand sunt satisfacute atat nevoile generale ale societatii cat si nevoile fiecarui asigurat in parte.

In domeniul asigurarilor, ca in orice sector de activitate, pentru ca analiza eficientei economice sa-si atinga scopul propus este necesar sa se foloseasca un sistem adecvat de indicatori. Alegerea indicatorilor de apreciere a eficientei economice se face in functie de anumite criterii, dupa cum urmeaza:

a) obiectivele analizei ce urmeaza a se efectua

b) nivelul micro sau macroeconomic la care urmeaza sa fie efectuata analiza

c) modul de reglementare juridica a asigurarii care urmeaza sa fie analizata

d) ramura de asigurare care face obiectul analizei

Fiecare dintre indicatorii utilizati scoate in evidenta anumite laturi ale activitatii de asigurare. Nu se poate face o ierarhizare in utilizarea acestor indicatori si nici nu se poate afirma ca unul dintre ei ar avea o importanta mai mare decat altul.

Aprecierea activitatii si eficientei asigurarilor de persoane poate fi facuta cu ajutorul unor indicatori, cum sunt:

gradul de cuprindere in asigurare

numarul politelor de asigurare ce revin la 1000 de locuitori asigurabili

suma medie asigurata pe un contract

prima medie incasata pe un contract



numarul de asigurari contractate de un lucrator

productivitatea muncii

rata daunei (sumei asigurate)

costul relativ al societatii de asigurare

rata venitului net

cheltuieli la un leu venit net.

Cu cat numarul contractelor incheiate este mai mare decat numarul rascumparatorilor si cel al stornarilor din acelasi an, cu atat situatia se apreciaza ca fiind mai favorabila.

Gradul de cuprindere in asigurare

Nivelul de dezvoltare al asigurarilor facultative se poate aprecia calculandu-se gradul de cuprindere in asigurare, ca raport intre totalul persoanelor asigurate si totalul persoanelor asigurabile. Formula de calcul este:

unde:

ca = numarul persoanelor asigurate

ct = numarul persoanelsor asigurabile.

Cu cat gradul de cuprindere in asigurare este mai mare, cu atat sunt mai mari posibilitatile de crestere a eficientei economico-sociale, deoarece se realizeaza o dispersare mai uniforma a riscurilor diminuandu-se fenomenul de antiselectie.

Gradul de cuprindere la asigurarile facultative de viata este indicat sa se calculeze in mai multe variante, pentru a avea o imagine cat mai completa cu privire la posibilitatile de dezvoltare. Astfel, el se poate calcula atat prin formula prezentata anterior, cat si cu ajutorul altor formule, cum sunt: raportarea numarului de asigurari in stoc activ la sfarsitul anului la numarul total al salariatilor; raportarea portofoliului total de asigurari de viata la numarul populatiei asigurabile; raportarea portofoliului total de asigurari de viata la numarul total al salariatilor.

Suma medie asigurata pe un contract

Se calculeaza ca raport intre totalul sumelor asigurate si numarul total al contractelor de asigurare incheiate. Formula de calcul este urmatoarea:

in care:

Sma reprezinta suma medie asigurata

Sa reprezinta totalul sumelor asigurate

Nc – numarul total al contractelor de asigurare incheiate.

Suma medie asigurata se utilizeaza ca indicator pentru aprecierea rezultatelor numai in cadrul asigurarilor facultative de viata. Se poate afirma ca in cazul in care contractelor de asigurari de viata sunt incheiate pentru sume asigurate mai mari, personalul care se ocupa de contractari a desfasurat o activitate de calitate superioara. Acest indicator se calculeaza atat pentru intregul stoc de asigurari existent la un moment dat, cat si separat pentru asigurarile contractate intr-o anumita perioada de timp.

Prima medie incasata pe un contract

Se obtine raportand totalul incasarilor din prime la numarul contractelor de asigurare incheiate. Formula de calcul se prezinta astfel:

in care:

pm reprezinta prima medie incasata pe un contract

P – totalul incasarilor din primele de asigurare

Nc – numarul contractelor incheiate.

In cazul asigurarilor de viata, in conditiile in care contractele se incheie pe termen mai indelungat, ne arata nivelul de atragere de numerar de la populatie.

Numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator din domeniul muncii de achizitie

Se calculeaza ca un raport intre numarul total de asigurari facultative de persoane intr-o anumita perioada de timp (luna, trimestru, an) si numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

Formul de calcul este urmatoarea:

in care:

Nac reprezinta numarul mediu de asigurari contractate de un lucrator

Ac – numarul asigurarilor contractate intr-o anumita perioada

Lc - numarul lucratorilor care se ocupa cu incheierea de asigurari.

Productivitatea muncii unui lucrator din asigurari

Se obtine raportand incasarile din primele de asigurare la numarul total de lucratori. Formula de calcul este urmatoarea:

in care:

reprezinta productivitatea medie a muncii pe un lucrator

P - volumul primelor de asigurare incasate

- numarul total de lucratori.

Acest indicator se poate calcula atat la nivelul unui trimestru, cat si anual. Ultimii patru indicatori prezentati se pot calcula atat la nivelul unei sucursale, cat si la nivelul societatii de asigurare.

Rata daunei

Este unul din indicatorii utilizati pentru aprecierea rezultatelor financiare obtinute de un asigurator. El arata in ce raport se afla sumele asigurate platite de asigurator fata de primele de asigurare incasate. Formula de calcul este:



unde:

D reprezinta totalul despagubirilor sau al sumelor asigiurate platite de asigurator;

P – totalul primelor de asigurare incasate de asigurator.

Rata daunei se exprima in procente si poate fi mai mica, agla sau mai mare de suta la suta. Cu cat rata daunei inregistreaza valori mai mici, cu atat situatia financiara este mai favorabila pentru asigurator.

Costul relativ al activitatii de asigurare

Pentru aprecierea cit mai viguroasa a rezultatelor financiare obtinute de asigurator se utilizeaza si indicatorul denumit costul relativ al activitatii de asigurare. El se obtine prin raportarea totalului cheltuielilor ocazionate de activitatea de asigurare la totalul incasarilor obtinute din primele de asigurare. Formula este urmatoarea:

In care:

- reprezinta costul relativ al activitatii de asigurare;

C – totalul cheltuielilor efectuate de asigurator (plati de sume asigurate si cheltuieli privind constituirea si administrarea fondului de asigurare);

P – totalul primelor de asigurare si al altor venituri incasate de asigurator.

In mod normal,este mai mic decat suta la suta, insa pot aparea si cazuri cand este mai mare, aratand ca in perioada respectiva asiguratorul n-a reusit sa acopere, cu incasarile din primele de asigurare si din alte venituri, cheltuielile totale pe care le-a efectuat.

Intotdeauna > Rd    pentru ca si C > D

- Rd exprima, in procente, chelruielile ocazionale de constituire si administrarea fondului de asigurare.

Rata daunei si costul relativ al activitatii de asigurare se calculeaza atat pentru fiecare an in parte, cat si pentru o perioada mai lunga de timp. De asemenea, pot fi utilizati fie pentru aprecierea in ansamblu a rezultatelor obtinute de o societate de asigurari, fie pe sucursale.

Rata venitului net

Acest indicator este folosi pentru aprecierea nivelului rezultatelor financiare obtinute de societatea de asigurare. Se calculeaza raportand diferenta inre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor inregistrate intr-o anumita perioada (de obicei un an) la totalul veniturilor. Formula de calcul este urmatoarea:

in care:

P reprezinta totalul incasarilor din primele de asigurare si din alte venituri;

C- totalul cheltuielilor efectuate de asigurator.

Acest indicator arata, in procente, cat ii ramane asiguratorului din fiecare 100 de lei prime incasate.

Cheltuieli la un leu venit net

Este un alt indicator utilizat pentru apreierea rezultatelor financiare finale si se calculeaza raportand diferenta intre totalul cheltuielilor si totalul sumelor asigurate platite de asigurator pe percursul unui an, la diferenta intre toralul veniturilor si totalul cheltuielilor.

Formula de calcul este:

in care:

C reprezinta totalul cheltuielilor de asigurare;

D – totalul sumelor asigurate platite;

P – totalul primelor de asigurare si a altor venituri incasate.

Pentru aprecierea extinderii relatiilor de asigurare se foloseste indicatorul volumul primelor incasate. Primele de asigurare incasate servesc la constituirea fondului de asigurare a carui destinatie trebuie sa raspunda satisfacerii scopului pentru care a fost creata asigurarea, adica plata sumelor asigurate. De aici rezulta importanta deosebita a cunoasterii materiei asigurabile si stabilirea primelor de asigurare pe baza unor calcule riguros stiintifice.

De asemenea, pentru a avea o imagine despre capacitatea de absortie a pietei asigurarilor in raport cu PIB se poate folosi indicatorul prime de asigurare incasate, care surprinde dinamica primelor de asigurare si a PIB.

3. Functia de eficienta a activitatii de asigurare

In conditiile economiei de piata orice societate de asigurare trebuie sa-si desfasoare activitatea pe baza unor criterii de eficienta care sa conduca la posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor cu plata sumelor asigurate si a celorlalte cheltuieli de constituire si administrare a fondului si sa permita in final obtinerea unui profit necesar desfasurarii in continuarea a activitatii precum si pentru dezvoltarea acesteia. O societate de asigurare ce nu poate, prin activitatea desfaturata sa asigure plata sumelor asigurate si a cheltuielilor amintite mai sus ajunge in situatie de faliment. Deci, putem considera ca eficienta unei activitati de asigurare este caracterizata de marimea profituluii obtinut in urma acestei activitati.

In general, profitul se stabileste la sfarsitul anului calendaristic, ceea ce, in caz ca acesta are o valoare negativa, inseamna incheierea activitatii cu pierderi fapt ce poate conduce la sistarea activitatii.

Este necesar ca societatea de asigurare sa aiba in orice moment o situatie daca nu exacta, fapt imposibil in conditii aleatoare in care isi desfasoara activitatea, cel putin probabilitatea ca profitul obtinut la un moment dat are o anumita valoare. Este nevoie de determinarea unei exparesii analitice care sa exprime profitul in orice miment, in functie de parametrii ce intervin in fenomenul aleator ce caracterizeaza activitatea societatii. O asemenea expresie analitica se numeste „functie de eficienta a activitatii de asigurare”.

Pentru determinarea functiei de eficienta pe exemplul unei societati de asigurare vom considera urmatoarele caracteristici ale activitatii de asigurare si anume:

N – reprezinta numarul asiguratilor la un moment dat

S – suma platita in medie de asigurator pentru fiecare asigurat, in cazul producerii evenimentului asigurat

p- probabilitatea (frecventa relativa) de producere a evenimentului asigurat

P – prima de asigurare medie platita de fiecare asigurat

e - riscul de faliment

Re - capitalul social necesar desfaturarii activitatii de asigurare

Totalul sumelor platite S(t)de catre societatea de asigurare este dat de urmatoerea relatie:



Tinand cont de caracteristicile definite anterior se poate deduce usor relatia de calcul a profitului brut (Pb) ca diferenta intre totalul sumelor incasate de societate (N*P) si totalul cheltuielilor efectuate ( N*p*S), astfel:

Considerand un procent r reprezentand ponderea cheltuielilor pentru constituirea si administrarea fondului de asigurare, din total incasari, rezulta ca profitul efectiv realizat, notat cu Pe va fi:

Aceasta functie poate fi privita ca o functie de „p”, adica probabilitatea de prducere a evenimentului asigurat. Este necesar ca, in functie de acest parametru, sa se stabileasca in ce conditii profitul efectiv realizat este maxim la un moment dat.

Se constata ca functia Pe scade pe masura ce probabilitate „p” creste. Profitul efectiv realizat devine nul daca probabilitatea de producere a evenimentului asigurat in valoarea:

Este necesar ca atat la stabilirea primei de asigurare cat si in fiecare moment societatea de asigurare sa determine prin studii statistice aceasta probabilitate.

Daca „p” depaseste valoare data de formula (3) profitul efectiv realizat devine negativ, adica societatea incepe sa lucreze in pierdere pana la momentul in care probabilitatea revine la valori sub cea data de reltia (3).

Pentru evitarea acestei situatii, societatea de asigurare poate influenta micsorarea probabilitatii „p”, sub valoarea precizata, fie prin cresterea (indexarea) primei de asigurare datorate de asigurati, fie prin micsorarea sumelor platite asiguratilor sub forma sumelor asigurate.

Probabilitatea „p” poate fi considerata ca un prag de trecere spre faliment daca societatea de asigurare respectiva nu are alte surse de crestere a profitului efectiv. Se poate trage concluzia ca este bine pentru o societate de asigurare sa desfasoare si alte activitati din care sa obtina profit, pentru a putea acoperi eventualele pierderi din activitatea propriu-zisa de asigurare, pana cand probabilitatea „p” scade sub pragul amintit. De asemenea, este bine ca fondul de rezerva constituit sa fie suficient de mare ca sa poata acoperi pierderile generate in asemenea situatii.

Din relatia (2) se observa ca in cazul in care „p” nu depaseste valoarea din relatia (3), profitul efectiv creste proportionel cu numarul de asigurati. De aceea se impune ca pentru o cat mai mare eficienta a activitatii de asigurare, societatea respectiva sa depuna eforturi sustinute pentru ca numarul de asigurati sa creasca.

Tot din relatia (2) se observa influenta negativa pe care o are asupra profitului efectiv realizat. Deci o alta cale de crestere a profitului este micsorarea acestei ponderi. In concluzie putem afirma ca functia de eficienta (Pe) reprezinta un barometru al eficientei societatii respective.

Posibilitati de crestere a eficientei acivitatii de asigurare in tara noastra

Trecerea de la economia centralizata la economia de piata presupune nu numai institutii democratice noi, mecanisme si parghii financiare specifice, legislatie noua, ci si oameni cu o mentalitate noua, cu spirit si initiativa in promovarea unor activitati rentabile si eficiente, care sa constientizeze faptul ca intr-o economie concurentiala castiga cel mai bun.

Restructurarea economiei nationale a cuprins, cum era si firesc, si activitatea de asigurare din tara noatra. S-au facut pasi importanti in aceasta directie. Aparitia legii privind constituirea, organizarea si functionarea societatilor comerciale din domeniul asigurarilor a creat cadrul legal pentru a se manifesta o concurenta loiala in acest sector de activitate.

Cresterea eficientei activitatii constiutie un deziderat in economia fiecarei societati de asigurare-reasigurare. Intrucat platile privind despagubirile detin ponderea hotaratoare in structura cheltuielilor aferente asigurarilor, se poate aprecia ca identificarea cailor de reducere a despagubirilor constituie o prioritate. Desigur reducerea cheltuielilor cu despagubiri are o limita minima corelata cu valoarea pagubelor generate de imprevizibilitatea riscurilor.

Prin urmare, se impune analiza detaliata a despagubirilor pe categorii de asigurari, pe categorii de asigurati si in profil teritorial. Astfel se poate aprecia gradul in care unele pagube propuse a fi despagubite au cauze obiective sau implicatii subiective.

In ceea ce priveste asigurarile de persoane, pe linia cresterii eficientei economice, se impun masuri corelate privind: cresterea numarului de polite in cadrul fiecarei forme de asigurare, fundamentarea riguroasa a conditiilor de asigurare pe observatii statistice si calcule actuariale, evidentierea operatiunilor referitoare la derularea asigurarii (incasari de prime, rate restante, intreruperi la plata, reactivari, rascumparari ale sumei asigurate, realitatea conditiilor de ivire a riscului etc.).

Inspectia de risc constituie o parghie de evitare si reducere a cheltuielilor cu despagubiri sau a platilor de sume asigurate. In baza conditiilor de asiugrare, organele de inspectie ale societatilor de asigurare pot efectua inspectii de risc asupra modului de intretinere, utilizare si pastrare a bunurilor asigurate. Totodata au dreptul sa investigheze periodic evolutia starii de sanatate a persoanelor care au incheiat polite de asigurare. Concluziile si constatarile organelor inspectiei de risc pot fi operante, dupa caz, imediat sau, in eventualitatea riscului asigurat, ajungandu-se uneori la refuzul de plata a despagubirii solicitate de asigurat, la rezilierea contractului de asigurare sau la alte masuri.

In ideea cresterii eficientei activitatii de asigurare se inscrie intensificarea dotarii si folosirii echipamentelor si aplicatiilor informatice (prelucrarea observatiilor si datelor cu caracter statistic, efectuarea calculelor actuariale, evidenta, fundamentare si incasarea primelor de asigurare, evidenta contractelor si a derularii lor etc.).

Promovarea unor oferte declanseaza in randul societatilor comerciale de asigurare o activitate cu o complexitate ridicata, care reprezinta strategia produsului. Lansarea unor noi produse de asigurare se face in functie de cerintele pietei, utilizand in acest sens studii, informatii cu privire la conditiile pietei, prognoze privind evolutia acesteia, resursele interne ale asiguratorului, planul de implementare a produsului, determinarea si masurarea performantelor, reactia concurentilor. Noile produse, pentru asigurator sau pentru piata asigurarilor, pot fi urmate in scurt timp, de o cerere maxima daca produsul este necesar, daca el reprezinta o nevoie aparte, dar de larg interes.

Cresterea eficientei economice nu poate fi realizata de asigurator si reasigurator daca legea nu ofera un cadru juridic corespunzator desfasurarii activitatii de asigurare. Prin absenta unor reglementari, in ceea ce priveste infiintarea, functionarea si supravegherea societatilor de asigurare si printr-un spatiu de desfasurare a acestei activitati incoerent ce nu inspira incredere, nu se poate realiza o activitate eficienta. Un aspect negativ in domeniul legislativ este acela ca ritmul de adaptare a cadrului legal propice desfasurarii si dezvoltarii activitatii societatilor de asigurare este mult mai lent decat cel in care se dezvolta piata asigurarilor. Stabilirea unor jaloane flexibile ale cadrului legislativ, care sa dezvolte posibilitatea realizarii in conditii de garantare si siguranta a asigurarilor si, in paralel, schimbarea mentalitatii populatiei fata de conceptul de asigurare, ar constiuti la ora actuala principalul mod de actiune adoptat schimbarilor economice, sociale, politice ale Romaniei.

Un alt mod de actiune il reprezinta cooperarea intre societatile de asigurare existente, agreate si incluse in cadrul organizatoric si lucrativ al unor organisme existente sau in formare. In acest sens, agrearea unor societati de asigurari, cu o infrastructura puternica si cu un know-how adecvat, ar costitui cadrul realizarii competitivitatii in asigurari. Acest cadru, care teoretic ar raspunde problematicii actuale trebuie sa valorifice capacitatea de actiune si adaptare a tuturor asiguratorilor.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1484
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site