Rezultatele financiare si fondurile societatilor de asigurari

Rezultatele financiare si fondurile societatilor de asigurari

Dupa cum am vazut, diferenta dintre totalul veniturilor si cel al cheltuielilor societatii de asigurari formeaza profitul brut. De mentionat ca profitul se formeaza si se calculeaza ca atare numai la nivelul societatii de asigurari, deoarece practic acoperirea cheltuielilor din venituri, ca de altfel si realizarea prorpiu-zisa a gestiunii finaciare, nu este de conceput la nivelul sucursalelor. Acest lucru isi gaseste explicatia in caracterul aleatoriu al cheltuielilor cu plata despagubirilor si a sumelor asigurate. Existenta unor diferente mari, in ceea ce priveste nevelul cheltuielilor cu plata despagubirilor, de la o sucursala la alta si de la un an la altul, permite aplicarea gestiunii financiare numai la nivelul societatii de asigurari.

Din profitul brut se preleva in fiecare an cel putin 5% pentru constituirea fondului de rezerva, pana ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. Dupa deducerea din profitul brut a acestei cote de 5%, rezulta profitul impozabil. Profitul ramas dupa plata impozitului pe profit reprezinta profitul net, care capata urmatoarea destinatie:

50% se repartizeaza pentru fondul de dezvoltare;

10% pentru fondul de participare a salariatilor la profit;

Diferenta de 40% reprezinta dividende asupra carora se calculeaza si se plateste statului un anumit impozit.

Avand in vedere specificul activitatii unei societati de asigurari determinat, in primul rand, de caracterul aleatoriu al riscurilor, remarcam ca aceasta isi constituie, pe langa fondul de rezerva mentionat mai sus, si alte fonduri de rezerva sau rezerve tehnice. Este vorba mai intai de rezerva de prime pentru asigurarile de viata, care se stabileste pe baza calculelor actuariale si se administreaza separat de rezervele de prime pentru celelalte feluri de asigurari si reasigurari care se constituie din cotele-parti corespunzatoare riscurilor neexpirate in anul in care s-au incasat primele. De asemenea, societatile de asigurari isi constituie rezervele de daune in baza estimarilor, a datelor statistice sau a calculelor actuariale privind platile de efectuat in viitor. Conform legii, rezervele de daune nu pot fi mai mici de 40% din diferenta dintre primele incasate si daunele platite la asigurarile si reasigurarile cu valabiliatate in cursul anului.

Pe langa rezervele de prime si rezerve de daune, societatile de asigurari care practica asigurari generale isi constituie dupa caz, si urmatoarele categorii de rezerve tehnice:

rezerva pentru daune aparute, dar nenotificate, care este destinata acoperirii daunelor care s-au produs, insa nu au fost notificate asiguratorului pana la sfarsitul anului financiar;

rezerva pentru riscuri neexpirate, care se va utiliza pentru a acoperi consecintele oricarei subevaluari a rezervei de prima;

rezerva pentru catastrofe, la care se apeleaza ori de cate ori se inregistreaza daune cu caracter catastrofal;

rezerva pentru egalizarea daunelor, care se constituie pentru a permite egalizarea costului daunelor care se produc la intervale neregulate.

Sumele transferate pentru constituirea rezervelor tehnice se deduc din veniturile asiguratorului pentru determinarea profitului aderent anului financiar in care s-au efectuat aceste transferuri.

Fondul de rezerva al societatii de asigurari are menirea de a acoperi cheltuielile cu plata despagubirilor ori de cate ori volumul acestora depaseste fondurile stabilite in acest scop din incasarile curente. Cu alte cuvinte, la fondul de rezerva se apeleaza in situatiile in care frecventa si intensitatea pagubelor inregistreaza valori mai mari decat cele care au stat la baza stabilirii primei nete de asigurare. In aceste conditii, se poate afirma ca fondul de asigurare provenite din fondurile de asigurare aferente asigurarilor de bunuri, de raspundere civila si altor asigurari de risc are doua componente: fondul curent constituit din partea din primele de asigurare realizate in anul de gestiune si care serveste la achitarea despagubirilor din anul respectiv si fondul de rezerva ce se formeaza pe baza alocarii unei parti din profitul total.

Fondul de rezerva trebuie completat si cu alte rezerve tehnice ca urmare a actiuni mai multor factori.

In primul rand este vorba ca societatile de asigurari isi asuma raspunderi de dimensiuni mari, mai ales daca practica atat asigurari obligatorii cat si contractuale. Caracterul aleatoriu al pagubelor poate conduce la inregistrarea unor obligatii care sa depaseasca fondul de asigurare curent.

In al doilea rand, este necesar sa fie luata in considerare si posibilitatea producerii unor riscuri asigurate pe zone mai largi decat cele avute in vedere la fundamentarea primelor de asigurare, cat si a unor riscuri cu frecventa mai redusa, dar care odata declansate provoaca pagube imense bunurilor asigurate.

In al treilea rand, aceasta necesitate este determinata de faptul ca unele societati de asigurari si-au asumat importante angajamente si pe piata externa. Aceasta inseamna ca in asemenea cazuri fondul de rezerva se constituie atat in lei cat si in valuta, avand o marime care trebuie sa permita onorarea obligatiilor asumate fata de partenerii din strainatate.