Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


ASPECTE SEMNIFICATIVE PRIVIND EXPORTUL MONDIAL DE BUNURI SI SERVICII COMERCIALE IN PRIMII ANI AI SECOLULUI AL XXI-LEA

Comert



+ Font mai mare | - Font mai mic



ASPECTE SEMNIFICATIVE PRIVIND EXPORTUL MONDIAL DE BUNURI SI SERVICII COMERCIALE IN PRIMII ANI AI SECOLULUI AL XXI-LEA

Obiectivele temei :

. in aceasta tema sunt prezentate evoluTiile exportului mondial de bunuri, in mod sintetic, din punct de vedere valoric, al principalilor exportatori din lume, precum si ponderea exportului de inalta tehnologie pe Tari ;



. totodata, este realizata o incursiune privind stadiul exporturilor mondiale de servicii comerciale, repartizarea lor pe regiuni, principalele Tari exportatoare si structura pe servicii comerciale in exportul acestora.

Concepte cheie :

- dinamismul exportului mondial de bunuri la inceput de secol XXI ;

- UE 25, principalul exportator mondial de bunuri si servicii ;

- mutaTii in ierarhia principalelor Tari exportatoare de bunuri si servicii ;

- exportul de inalta tehnologie in totalul exporturilor de produse manufacturate.

3.1. Exportul mondial de bunuri la inceputul secolului al XXI-lea

3.1.1. Dupa depasirea recesiunii economice la nivel global din anii 2001 si 2002, exportul mondial de bunuri in anii 2003-2005 a avut o evoluTie puternic ascendenta, cresterile anuale depasind 1000 miliarde $. In 2004 faTa de 2003 exportul mondial de bunuri a fost mai mare cu peste 1500 miliarde $ asa cum rezulta din tabelul nr. 7.

Analizand datele din acest tabel pot fi desprinse cateva concluzii semnificative :

in primul rand, pentru prima data in istoria exportului mondial de bunuri este depasita valoarea de 10000 miliarde $, cifra realizata in anul 2005 ;

in al doilea rand, se remarca faptul ca, in anul 2005 faTa de 2001, exportul mondial de bunuri a crescut in medie cu aproape 60% (59,6%), diferenTiat insa pe grupe mari de Tari.

Astfel, pentru Tarile cu economie de piaTa dezvoltata cresterea a fost de numai 51,3%, deci sub medie, in timp ce pentru Tarile cu economie in curs de dezvoltare cresterea s-a ridicat la 91,8%, iar pentru Tarile din estul Europei, inclusiv din fosta Uniune Sovietica, a fost deosebit de dinamica, atingand 233,4%. Aceste niveluri de cresteri diferite au determinat modificari in ponderea deTinuta in exportul mondial. In anul 2005 ea a fost in scadere evidenta la Tarile cu economie de piaTa dezvoltata, respectiv de 57,7% faTa de 63,9% in anul 2000. Pentru Tarile cu economie in curs de dezvoltare ponderea a sporit sensibil la 36,2% in 2005 faTa de 2001, iar pentru Tarile din estul Europei, inclusiv din fosta Uniune Sovietica, cresterea ponderii a fost modesta de la 4,0% in 2000 la 6,1% in 2005.

in al treilea rand, se poate observa ca din aproape 4,112 miliarde $ crestere a exporturilor mondiale de bunuri, in anul 2005 faTa de anul 2001, exista sporuri valorice apropiate pentru doua grupe, respectiv Tarile cu economie de piaTa dezvoltata (1,993 miliarde $) si Tarile cu economie in curs de dezvoltare (1,765 miliarde $), la ultima grupa R.P. Chineza avand o contribuTie majora.

3.1.2. Avand in vedere ca Uniunea Europeana (25) - export intra si extra - este cel mai mare exportator mondial de bunuri, pe baza calculelor efectuate in tabelul nr. 2, a rezultat ca :

a) in anul 2005, faTa de anul 2001, exportul UE 25 a crescut cu 65,3%, deci mai mult decat media exportului mondial de bunuri care a fost de 59,6%. La acest fapt a contribuit,

desigur, marirea numarului de membri ai UE de la 15 la 25, incepand cu 1 mai 2004 ;

b) in perioada anilor 2001-2005 asistam la o permanenta constanTa a ponderii UE 25 in exportul mondial de bunuri intre 38,2% si 40%, ceea ce situeaza UE 25 distanTat pe primul loc in lume. CeilalTi principali exportatori de bunuri pe glob, cum sunt SUA, R. P. Chineza sau Japonia, deTin, spre exemplu in anul 2005, ponderi mult mai reduse, respectiv de 8,9%, 7,5% si 5,9%. De asemenea, o pondere mai mica, respectiv de 7,2%, in acelasi an 2005, o au cei Patru tigri asiatici (Taiwanul chinezesc ; Hong Kong, China ; Republica Korea si Singapore).

O privire de ansamblu asupra repartizarii geografice a exportului mondial de bunuri pe continente si regiuni in anii 2004 si 2005, permite, pe de o parte, sa analizam ponderea acestor continente si regiuni privind exportul lor in lume, iar pe de alta parte, ritmurile anuale de crestere deosebit de inalte, dar si cu modificari sensibile de scadere, dupa cum rezulta din tabelul urmator.

Din studierea datelor din tabelul nr. 3 pot fi facute aprecieri din mai multe unghiuri de vedere :

- in primul rand se releva faptul ca principalul exportator mondial de bunuri este Europa cu ponderi intre 43 si 45,4%, urmata de Asia si Oceania cu 26,8 si 27,4% si America de Nord cu 14,6% si 14,9% ;

- in al doilea rand, daca pentru Europa si America de Nord ponderea a scazut in 2005 faTa de 2004, in schimb, pentru Asia si Oceania asistam la o usoara crestere a acestei ponderi ;

- in al treilea rand, este de remarcat ca toate celelalte continente si regiuni cu ponderi in exportul mondial de bunuri intre 2,6% si 5,2% (America de Sud si Centrala, Africa, Orientul

Mijlociu si CSI) au crescut in procente in anul 2005 faTa de 2004 ;

- in al patrulea rand, ritmurile inalte de crestere a exportului de bunuri pe continente si regiuni s-au datorat in buna parte preTurilor ridicate ale petrolului, efectul cel mai mare iesind in evidenTa in regiunea Orientului Mijlociu unde ritmul anual de crestere a exportului de bunuri a fost in 2004 de 30%, iar in 2005 de 36% ;

- in al cincilea rand, este de subliniat faptul ca daca in perioada anilor 2000-2005 ritmul mediu anual al exportului mondial a fost de 10%, in anul 2004 el a fost de 21%, iar in 2005 de 13%.

3.1.4. Aprofundand mai departe analiza evoluTiei exportului de bunuri in Tarile cu cea mai dinamica crestere din 1990 pana in anul 2004, prin calcule efectuate pe baza datelor din publicaTia World Development Indicators, 2006, World Bank, pag. 206-208, remarcam urmatoarele :

a) in cadrul Tarilor cu economie dezvoltata, Irlanda si-a sporit exportul de bunuri intro perioada de 15 ani de 4,4 ori, in contextul integrarii in Uniunea Europeana. Alte doua Tari , care au devenit si ele membre ale Uniunii Europene, Spania in 1986 si Austria in 1995, au crescut exportul lor de bunuri, intre 1990 si 2004 de 3,2 ori, respectiv de 2,8 ori. Remarcabila a fost si cresterea exportului de bunuri, in aceiasi perioada, realizata de Olanda (2,7 ori) si Belgia (2,6 ori) ;

b) in ceea ce priveste Tarile cu economie in curs de dezvoltare, o crestere a exporturilor de bunuri care a depasit toate Tarile lumii a fost realizata de R. P. Chineza, unde in aceiasi perioada de 15 ani (1990-2004) valoarea livrarilor in strainatate a sporit de 9,9 ori. Alte cresteri importante le-au realizat Turcia (4,9 ori), un numar de 5 Tari din Asia (intre 4,1 si 4,9 ori : Filipine, Malaysia, India, Tailanda si Kuweit), precum si cea mai nordica Tara latino americana, Mexic, unde cresterea exporturilor de bunuri a fost de 4,6 ori ;

Cresteri ale exporturilor de bunuri peste media mondiala, care in perioada de 15 ani analizata a fost de 2,6 ori, au mai avut loc in 8 Tari asiatice (R. Koreea, Emiratele Arabe Unite, Singapore, Hong Kong,China, Israel, Arabia Saudita, Taiwanul Chinezesc si Indonezia) precum si in 2 Tari, cele mai importante din America de Sud, respectiv Brazilia cu o crestere de 3,1 ori si Argentina de 2,7 ori.

c) referitor la Tarile din Europa de Est, inclusiv din fosta Uniune Sovietica, in perioada analizata exporturile de bunuri de peste 5 ori au crescut in R. Ceha, Ungaria si Polonia, iar de peste 4 ori in Romania, FederaTia Rusa si R. Slovaca, cele mai multe din Tarile menTionate efectuand importuri care au contribuit la cresterile de exporturi menTionate.

3.1.5. In analiza exportului mondial de bunuri un aspect important este si prezentarea principalelor Tari exportatoare de bunuri pe plan mondial si a locurilor in ierarhia pe glob. Deoarece anul 2004 a marcat cel mai important ritm mondial de crestere a exporturilor de bunuri din perioada 2001-2005, respectiv 21%, a fost ales pentru prezentarea principalelor Tari exportatoare de bunuri din lume. Semnificativ este faptul ca pe primul loc se afla Germania, care a devansat SUA inca din anul 2003 si continua si in anul 2005 sa-si pastreze supremaTia mondiala in exportul de bunuri. Pe locul doi se situeaza SUA, care si in 2004 si, ulterior in anul 2005, a exportat la valori apropiate de cele ale Germaniei. Locul trei in exportul mondial de bunuri a ajuns sa fie deTinut de R.P. Chineza in anul 2004, pastrandu-si aceasta poziTie si in anul 2005, cand ritmul de crestere a fost de 28%. Este de menTionat ca in anul 2003 R.P. Chineza era pe locul patru, devansand atunci FranTa si Marea Britanie. Japonia a ajuns in anul 2004 sa ocupe locul patru in exportul mondial de bunuri, poziTie pe care se afla si in anul 2005. pe locul cinci in exporturile mondiale de bunuri in anul 2004 se situeaza FranTa, care si in 2005 isi pastreaza aceiasi poziTie. Este de reTinut ca primele 5 Tari menTionate ca principale exportatoare de bunuri pe glob: Germania, SUA, R.P. Chineza, Japonia si FranTa, efectueaza livrari de marfuri de valori intre 400 si peste 900 miliarde $, respectiv mult superioare celorlalte Tari care desi se afla in primele 23 de exportatori din lume volumul valoric al livrarilor lor in strainatate a fost intre 100 si 300 miliarde $ in anul 2004. Remarcabil este faptul ca in categoria de Tari peste 300 miliarde $ exporturi de bunuri sunt numai Tari dezvoltate. Incepand cu categoria de peste 200 miliarde $ si de peste 100 miliarde $ exporturi de bunuri, regasim atat Tari dezvoltate (in numar de 5, printre care si Spania si Irlanda), cat si Tari in curs de dezvoltare (in numar de 7, din care Hong Kong, China si Singapore, includ in valoarea exporturilor de bunuri si pe cea a valorii reexporturilor).

3.1.6. Promovarea inaltei tehnologii in toate activitaTile societaTii a devenit in ultimul deceniu o preocupare constanta globala si naTionala (atat la nivelul organizaTiilor guvernamentale ale statelor , cat si al sectorului privat). A crescut mult, totodata, in acest

domeniu, rolul societaTilor transnaTionale. In acest context, utilizand datele din publicaTia World Development Report, 2006, editata de World Bank and Oxford University Press, pag. 298-299, consideram util sa scoatem in evidenTa ponderea cea mai ridicata pe Tari a exportului de inalta tehnologie in totalul exporturilor de produse manufacturate. Cunoscut fiind ca exportul reprezinta gradul ridicat de competitivitate a producTiei interne a unei Tari, marimea ponderii exportului de inalta tehnologie in totalul exporturilor de produse manufacturate exprima nivelul deosebit al performanTei realizate. Pe baza datelor din publicaTia menTionata, care se refera la situaTia din anul 2003, putem sa evidenTiem urmatoarele aspecte :

- media mondiala a ponderii exportului de inalta tehnologie in totalul exporturilor de produse manufacturate a fost de 18% ;

- nivelul cel mai ridicat al ponderii exportului de inalta tehnologie in totalul exporturilor de produse manufacturate il intalnim in trei Tari asiatice : Filipine 74%, Singapore 59% si Malaysia 58%, precum si la o Tara din America Centrala, respectiv Costa Rica 45%. Acest lucru demonstreaza mutaTiile importante ce au avut loc in structura fizica a livrarilor in strainatate a acestor Tari, caracterizate de obicei ca exportatoare, in principal, de materii prime ;

- la nivelul de 31-34% a ponderii exportului de inalta tehnologie in totalul exporturilor produselor manufacturate s-au situat in Europa : Irlanda 34% si Olanda 31%, in America de Nord : SUA 31%, iar in Africa Sierra Leone 31% ;

- o pondere intre 20-30% a exportului de inalta tehnologie in totalul produselor manufacturate a fost realizata pe Tari din continente diferite, astfel :

- Asia : Tailanda 30%, R. P. Chineza 27%, Georgia 24%, Japonia 24% ;

- Europa : Marea Britanuie 26%, Ungaria 26% Finlanda 24%, ElveTia 22%, Danemarca 20% ;

- Africa : Rwanda 25%, Burundi 22% ;

- America de Nord : Mexic 21%.

Este de menTionat ca in acelasi an 2003, in Romania ponderea exportului de inalta tehnologie in totalul exporturilor manufacturate, pe baza datelor din aceiasi publicaTie, a fost de numai 4%.

3.2. Exportul mondial de servicii comerciale in primii ani ai secolului al XXI-lea

In Raportul anual pe anul 2006 al OrganizaTiei Mondiale a ComerTului se arata ca, in anii 2000-2005, media anuala a ritmului de crestere a exportului a fost de 10%, deci similar cu ritmurile de crestere a exportului mondial de bunuri. Totodata, se menTioneaza faptul ca ritmul anual de crestere a exportului mondial de servicii comerciale a fost in anul 2003 de 17%, pentru ca in 2004 sa atinga 21%, iar in 2005 sa se diminueze la 13%, ritm de crestere totusi superior exportului mondial de bunuri care a fost de 11%.

3.2.1. Tabelul nr. 10 prezinta stadiul de dezvoltare a exportului mondial de servicii

comerciale si repartiTia sa pe continente si regiuni in anii 2004-2005. Daca facem o comparaTie intre modul cum a evoluat exportul mondial de servicii comerciale, in anul 2005 faTa de anul 2004, rezulta o crestere de aproape 300 de miliarde $, in timp ce la exportul mondial de bunuri sporul a fost de aproape 1000 de miliarde $ (in anul 2005 faTa de 2004).

Studiind datele din tabelul de mai sus sintetizam concluziile pe doua planuri :

a) valoarea exporturilor mondiale de servicii comerciale a crescut in anul 2005 faTa de anul 2004 pe toate continentele si regiunile. Pe primul loc se menTine detasat Europa, contribuTia decisiva la aceasta poziTie aducand-o Uniunea Europeana prin circa 90%. Pe locul doi se situeaza Asia si Oceania, iar pe locul trei America de Nord ;

b) ponderea deTinuta de continente si regiuni in exportul mondial cu servicii comerciale arata marimea participarii acestora in procente, locul intai fiind ocupat de Europa cu peste 50%, din care Uniunea Europeana peste 45% atat in anul 2004, cat si in anul 2005. Asia si Oceania se afla pe locul doi cu o pondere de 21-22%, iar pe locul trei se afla, in cei doi ani analizaTi, America de Nord cu aproximativ 17%. Restul continentelor si regiunilor nu ating impreuna nici nivelul de 10%.

3.2.2. Analizand mutaTiile care au avut loc in ierarhia principalilor 10 exportatori participanTi la exportul mondial de servicii comerciale in anul 2004, comparativ cu poziTia acestora in anul 1999, datele din tabelul de mai jos permit concluzii demne de reTinut.

O prima concluzie este aceea ca pe primele doua locuri in lume la exportul de servicii comerciale se situeaza SUA si Marea Britanie. Este de reTinut ca aceasta ierarhie se pastreaza si in anul 2005.

O a doua concluzie se refera la mutaTiile care au avut loc intre anul 1999 si anul 2004 privind ocuparea poziTiilor de la 3 la 9 de alte Tari in comerTul mondial cu servicii comerciale.

Astfe, Germania devanseaza FranTa si ocupa locul 3, iar Japonia trece pe locul 5, in locul Italiei, care in 2004 a coborat pe locul 7, fiind intrecuta si de Spania ajunsa pe locul 6. Pierderi de poziTii au mai inregistrat Olanda de pe locul 7 pe locul 8, precum si Belgia-Luxemburg care de pe locul 9 este inlocuita in 2004 de R. P. Chineza. Pe locul 10 regasim Hong Kong, China atat in 1999, cat si in 2004.

O a treia concluzie priveste modificarile ponderii Tarilor in totalul exportului mondial de servicii comerciale din perioada analizata. Astfel, desi SUA deTin ponderea cea mai mare din lume intre 1999 si 2004, totusi a avut loc o scadere de 3,8% a acesteia. Cresterea ponderii a fost inregistrata in perioada analizata de catre Marea Britanie (0,6%) si Germania (1,2%), iar diminuari de catre Italia si Olanda cate 0,6%. Si-au menTinut ponderea FranTa, Japonia si Spania. Relevant este faptul ca R. P. Chineza a ajuns pe locul 9 ca pondere in anul 2004.

3.2.3. In ceea ce priveste structura pe categorii de servicii comerciale a exportului primelor 10 Tari aflate in ierarhia mondiala in anul 2004, analiza datelor din tabelul nr. 12 permite cateva concluzii relevante :

a) din cele 10 Tari cu excepTia Spaniei, R. P. Chineze, Italiei, FranTei, categoria de servicii incluzand calculator, informaTie, comunicaTii si alte servicii comerciale ocupa cea mai mare pondere in exportul de servicii comerciale, detasandu-se ca nivel de procente Olanda cu 56,9%, Japonia cu 48,5% si Germania cu 47,8% ;

b) a doua categorie cu ponderi importante in o parte din primele 10 Tari exportatoare de servicii comerciale ale lumii sunt calatoriile (turismul). Astfel de ponderi sunt in Spania 53,5%, in Italia 42,9% ; in R. P. Chineza 41,5% si in FranTa 37,2% ;

c) in categoria de servicii comerciale privind transportul, din primele 10 Tari lidere in exportul mondial luate in analiza, cele mai ridicate ponderi le deTin Japonia 33,9%, Hong Kong, China 29,8% ; Olanda 27% ; Germania 24,8% si FranTa 23,4% ;

d) la categoria de servicii comerciale : asigurari si servicii financiare, pe locul 1 ca pondere se afla detasat Marea Britanie cu 22,5% din exportul ei de servicii comerciale. Restul Tarilor din cei 10 lideri analizaTi neatingand nici ponderea de 10% (exemplele de Tari cele mai apropiate de aceasta cifra in anul 2004 au fost Hong Kong, China cu 8,9% si SUA cu 8,7%).

Ponderea serviciilor comerciale in totalul exporturilor de bunuri si servicii ale unei Tari demonstreaza gradul de importanTa al acestor servicii comerciale in totalul exportului unei Tari. Analizand datele din anul 2004, prezentate in Raportul anual al OrganizaTiei Mondiale a ComerTului 2005 pag.27 rezulta urmatoarele:

- faTa de ponderea medie anuala de 19,1% a exporturilor de servicii comerciale in totalul exporturilor mondiale de bunuri si servicii aceasta pondere a fost mult depasita de cea realizata in Egipt, respectiv 53,3%, turismul avand cea mai mare contribuTie ;

- cu ponderi intre 30 si 40% se afla Tarile Maroc 39,7%, India 33,7%, Marea Britanie 33%, Danemarca 32,6%, Irlanda 32,2%, Spania 31,4%, Austria 30,3% ;

- peste media anuala mondiala de 19,1% in anul 2004 s-au mai aflat Tari cu ponderi intre

20 si 30% ale serviciilor comerciale in totalul exporturilor de bunuri si servicii comerciale, respectiv SUA 28,2%, Noua Zeelanda 27,7%, Tunisia 26,7%, Turcia 26,2%, Norvegia 23,8%, Suedia 23,5%, R. P. Chineza 22,2% si ElveTia 21,0%.

Intrebari pentru autoevaluare

Adevarat/Fals

1. In anul 2005, pentru prima data in istoria exportului mondial, valoarea acestuia a

depasit 10.000 miliarde $

Raspuns A

AlegeTi varianta corecta

2. Din punct de vedere al ponderii in exportul mondial de bunuri in anii 2004 si 2005,

continentele s-au situat in urmatoarea ordine :

a. Asia si Oceania, America de Nord, Europa ;

b. Europa, America de Nord, Asia si Oceania ;

c. Europa, Asia si Oceania, America de Nord.

Raspuns : c

3. Care sunt primele doua Tari din lume la exportul de servicii comerciale inclusiv in

anul 2004 ?

a. SUA, Germania ;

b. Germania , Marea Britanie ;

c. Japonia, FranTa ;

d. SUA, Marea Britanie

Raspuns : d

CompletaTi spaTiile libere

4. In anii 2004 si 2005 continentul. Europa a fost liderul mondial la

exportul de servicii comerciale.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1475
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved