| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
Romania este singura tara din rasaritul Europei in care functioneaza comertul electronic (online) prin intermediul cardului bancar. Nici Polonia, nici Cehia, Ungaria sau alte tari mai avansate nu au create conditiile pentru functionarea acestui sistem comod de plata a produselor si serviciilor, reprezentat prin comert electronic . Cei interesati, adica statul, bancile si comerciantii, nu fac publicitate sistemului, iar populatia nu este informata. Cu toate acestea, situatia poate evolua extrem de spectaculos in urmatorii trei ani, conform studiilor copyright.
Volumul tranzactiilor online intermediate de sistemul 3D Secure romanesc, unde plata se efectueaza prin card, a crescut continuu dupa lansarea sa, in martie 2004, ajungand la suma de patru milioane de dolari in aprilie 2005. Valoarea pentru comert electronic ar putea ajunge, la sfarsitul acestui an, la 80 milioane de euro, ponderea covarsitoare, de aproximativ 90%, fiind detinuta de tranzactiile operate de catre clientii din afara tarii.
In Romania exista mai mult de 500 de site-uri care deruleaza tranzactii in sistem electronic (din care numai 160 active - inregistrate in sistemele de plata online) . Comertul electronic inregistreaza o rata de crestere lunara foarte mare, de 17-20%. Romania este singura tara din Europa Centrala si de Est care are comert electronic.
Tendinta comertului electronic romanesc este ascendenta. Numarul magazinelor virtuale creste vertiginos ca si numarul clientilor care fac cumparaturi online. Potrivit RomCard, in primele cinci luni din 2005 s-au efectuat aproximativ 138.000 de tranzactii in sistem 3D Secure, valoarea cumparaturilor generate de aceste tranzactii ridicandu-se la 26 milioane USD. In 2004, posesorii de carduri VISA emise in Romania au efectuat 3742 de tranzactii in valoare totala de 4.565.440 dolari. Dintre acestea, valoarea tranzactiilor facute in Romania a fost sub 6%. Media tranzactiilor se invarte in jurul a 45.000 pe luna, ceea ce inseamna ca la sfarsitul anului ne vom apropia de jumatate de milion. Insa din valoarea totala a tranzactiilor procesate prin RomCard in sistem 3D Secure, cardurile romanesti genereaza sub 10%. Nu toate magazinele virtuale sunt inrolate, insa, in sistemul 3D Secure. La 4 milioane de utilizatori Internet si 6 milioane detinatori de carduri de debit (majoritatea) si credit in Romania, valoarea tranzactiilor cu cardurile emise in Romania a crescut de la 1,8 milioane de euro, in 2003, la 2,8 milioane in 2004.
In prezent, 160 de comercianti sunt inregistrati si se asteapta ca numarul acestora sa creasca la 300 pana la sfarsitul acestui an. De asemenea, nici numarul clientilor care prefera plata prin card nu este foarte mare, multi optand inca pentru tipul de plata 'cash on delivery' (sau ramburs, folosind termenul romanesc).
In 2001 s-au inregistrat 19413 pagini de comert electronic vizitate, vizualizate de 10.538 de persoane. In 2005, luna mai , s-au afisat 4.184.094 de pagini de comert electronic vizitate de 491.817 persoane In total, in fiecare saptamana, aproape 400.000 de utilizatori romani de Internet viziteaza site-urile de comert electronic din Romania.
Principalele legi care reglementeaza activitatea de comert electronic in Romania:
LEGEA nr. 365/2002 privind comertul electronic, publicata in Monitorul Oficial nr. 483 din data de 5 iulie 2002:
Legea prezinta urmatoarele definiti:
1.serviciu al societatii informationale - orice activitate de prestari de servicii sau care presupune constituirea, modificarea, transferul ori stingerea unui drept real asupra unui bun corporal sau necorporal, activitate efectuata prin mijloace electronice, ce prezinta urmatoarele caracteristici:
2. mijloace electronice - echipamente electronice si retele de cablu, fibra optica, radio, satelit si altele asemenea, utilizate pentru prelucrarea, stocarea sau transmiterea informatiei; furnizor de servicii - orice persoana fizica sau juridica ce pune la dispozitie unui numar determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societatii informationale;
4. furnizor de servicii stabilit intr-un stat - un furnizor de servicii avand un sediu stabil pe teritoriul unui stat si care desfasoara efectiv o activitate economica utilizand acel sediu stabil pe teritoriul unui stat, pentru o perioada nedeterminata; stabilirea unui furnizor de servicii intr-un stat nu este determinata in mod necesar de locul in care sunt amplasate mijloacele tehnice si tehnologice necesare furnizarii serviciului;
5. domeniu - o zona dintr-un sistem informatic, detinuta ca atare de o persoana fizica sau juridica ori de un grup de persoane fizice sau juridice in scopul prelucrarii, stocarii ori transferului de date;
6. destinatar al serviciului sau destinatar - orice persoana fizica sau juridica ce utilizeaza, in scopuri comerciale, profesionale sau de alta natura, un serviciu al societatii informationale, in special in scopul cautarii de informatii sau al furnizarii accesului la acestea;
7. consumator - orice persoana fizica ce actioneaza in alte scopuri decat cele ale activitatii sale comerciale sau profesionale;
8. comunicare comerciala - orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale; nu constituie prin ele insele comunicari comerciale urmatoarele: informatii permitand accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, in special un nume de domeniu sau o adresa de posta electronica, comunicari legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori marcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un tert independent fata de persoana in cauza, mai ales atunci cand sunt realizate cu titlu gratuit;
9. legislatie coordonata - prevederile in vigoare ale legilor nationale, aplicabile activitatilor ce fac obiectul serviciilor societatii informationale sau furnizorilor de servicii in privinta:
10. instrument de plata electronica - un instrument care permite titularului sau sa efectueze urmatoarele tipuri de operatiuni:
a) transferuri de fonduri, altele decat cele ordonate si executate de catre institutii financiare;
b) retrageri de numerar, precum si incarcarea si descarcarea unui instrument de moneda electronica;
11. instrument de plata cu acces la distanta - instrument de plata electronica prin intermediul caruia titularul sau poate sa isi acceseze fondurile detinute intr-un cont la o institutie financiara si sa autorizeze efectuarea unei plati, utilizand un cod personal de identificare sau un alt mijloc de identificare similar;
12. instrument de moneda electronica - instrument de plata electronica reincarcabil, altul decat instrumentul de plata cu acces la distanta, pe care unitatile de valoare sunt stocate electronic si care permite titularului sau sa efectueze tipurile de operatiuni mentionate la pct. 10;
1 titular - persoana care detine un instrument de plata electronica pe baza unui contract incheiat cu un emitent, in conditiile prevazute de lege;
14. date de identificare - orice informatii care pot permite sau facilita efectuarea tipurilor de operatiuni mentionate la pct. 10, precum un cod de identificare, numele sau denumirea, domiciliul ori sediul, numarul de telefon, fax, adresa de posta electronica, numarul de inmatriculare sau alte mijloace similare de identificare, codul de inregistrare fiscala, codul numeric personal si altele asemenea.
Aceasta lege are ca scop stabilirea conditiilor de furnizare a serviciilor societatii informationale, precum si prevederea ca infractiuni a unor fapte savarsite in legatura cu securitatea domeniilor utilizate in comertul electronic, emiterea si utilizarea instrumentelor de plata electronica si cu utilizarea datelor de identificare in vederea efectuarii de operatiuni financiare, pentru asigurarea unui cadru favorabil liberei circulatii si dezvoltarii in conditii de securitate a acestor servicii.
Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre persoanele fizice sau juridice nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare.
Furnizarea de servicii ale societatii informationale de catre furnizorii de servicii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.
Efectuarea de comunicari comerciale prin posta electronica este interzisa, cu exceptia cazului in care destinatarul si-a exprimat in prealabil consimtamantul expres pentru a primi asemenea comunicari.
Comunicarile comerciale care constituie un serviciu al societatii informationale sau o parte a acestuia, in masura in care sunt permise, trebuie sa respecte cel putin urmatoarele conditii:
a) sa fie clar identificabile ca atare;
b) persoana fizica sau juridica in numele careia sunt facute sa fie clar identificata;
c) ofertele promotionale, precum reducerile, premiile si cadourile, sa fie clar identificabile, iar conditiile care trebuie indeplinite pentru obtinerea lor sa fie usor accesibile si clar prezentate;
d) competitiile si jocurile promotionale sa fie clar identificabile ca atare, iar conditiile de participare sa fie usor accesibile si clar prezentate;
e) orice alte conditii impuse prin dispozitiile legale in vigoare.
Furnizorul de servicii este obligat sa puna la dispozitie destinatarului, inainte ca destinatarul sa trimita oferta de a contracta sau acceptarea ofertei ferme de a contracta facute de furnizorul de servicii, cel putin urmatoarele informatii care trebuie sa fie exprimate in mod clar, neechivoc si intr-un limbaj accesibil
Furnizorul de servicii are obligatia sa ofere destinatarului posibilitatea de a utiliza un procedeu tehnic adecvat, eficace si accesibil, care sa permita identificarea si corectarea erorilor survenite cu ocazia introducerii datelor, anterior trimiterii ofertei sau acceptarii acesteia.
Furnizorii de servicii sunt supusi dispozitiilor legale referitoare la raspunderea civila, penala si contraventionala, in masura in care prin prezenta lege nu se dispune altfel.
Furnizorul unui serviciu al societatii informationale care faciliteaza accesul la informatia furnizata de alti furnizori de servicii sau de destinatarii serviciilor oferite de alti furnizori, prin punerea la dispozitie destinatarilor serviciului sau a unor instrumente de cautare a informatiilor sau a unor legaturi cu alte pagini de web, nu raspunde pentru informatia in cauza, daca este indeplinita oricare dintre urmatoarele conditii:
a)furnizorul nu are cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia la care faciliteaza accesul este nelegala si, in ceea ce priveste actiunile in daune, nu are cunostinta despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea ori informatia in cauza ar putea prejudicia drepturile unui tert;
b) avand cunostinta despre faptul ca activitatea sau informatia respectiva este nelegala ori despre fapte sau circumstante din care sa rezulte ca activitatea sau informatia in cauza ar putea vatama drepturile unui tert, furnizorul actioneaza rapid in vederea eliminarii posibilitatii de acces oferite sau a blocarii utilizarii acesteia.
Furnizorii de servicii sunt obligati sa informeze de indata autoritatile publice competente despre activitatile cu aparenta nelegala desfasurate de destinatarii serviciilor lor sau despre informatiile cu aparenta nelegala furnizate de acestia.
Furnizorii de servicii sunt obligati sa intrerupa, temporar sau permanent, transmiterea intr-o retea de comunicatii sau stocarea informatiei furnizate de un destinatar al serviciului respectiv, in special prin eliminarea informatiei sau blocarea accesului la aceasta, accesul la o retea de comunicatii sau prestarea oricarui alt serviciu al societatii informationale, daca aceste masuri au fost dispuse de o autoritate publica, din oficiu sau la primirea unei plangeri ori sesizari din partea oricarei persoane.
Furnizorii de servicii si destinatarii pot supune litigiile nascute intre ei arbitrajului, in conditiile prevazute de lege, precum si celorlalte cai extrajudiciare de solutionare a litigiilor.
Constatarea contraventiei si aplicarea sanctiunii corespunzatoare se fac, la sesizarea oricarei persoane sau din oficiu, de catre reprezentantii imputerniciti ai Autoritatii de reglementare in comunicatii si tehnologia informatiei sau ai autoritatii de supraveghere prevazute de Legea nr. 677/2001 privind protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date.
Falsificarea unui instrument de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza punerea in circulatie, in orice mod, a instrumentelor de plata electronica falsificate sau detinerea lor in vederea punerii in circulatie.
Fabricarea ori detinerea de echipamente, inclusiv hardware sau software, cu scopul de a servi la falsificarea instrumentelor de plata electronica se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Transferul de fonduri sau retrageri de numerar prin utilizarea unui instrument de plata electronica, inclusiv a datelor de identificare care permit utilizarea acestuia, fara consimtamantul titularului instrumentului respectiv, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 12 ani.
Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza efectuarea retragerilor de numerar sau a transferurilor de fonduri, prin utilizarea neautorizata a oricaror date de identificare sau prin utilizarea de date de identificare fictive.
Infractiunile prevazute in prezenta lege se constata de catre autoritatile publice competente, care inainteaza actul de constatare la organul local de urmarire penala.
LEGEA nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date:
Prezenta lege are ca scop garantarea si protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor fizice, in special a dreptului la viata intima, familiala si privata, cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal.
Exercitarea drepturilor prevazute in prezenta lege nu poate fi restransa decat in cazuri expres si limitativ prevazute de lege.
Prezenta lege se aplica prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate, in tot sau in parte, prin mijloace automate, precum si prelucrarii prin alte mijloace decat cele automate a datelor cu caracter personal care fac parte dintr-un sistem de evidenta sau care sunt destinate sa fie incluse intr-un asemenea sistem.
Legea se aplica:
a) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori stabiliti in Romania;
b) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de misiunile diplomatice sau de oficiile consulare ale Romaniei;
c) prelucrarilor de date cu caracter personal, efectuate in cadrul activitatilor desfasurate de operatori care nu sunt stabiliti in Romania, prin utilizarea de mijloace de orice natura situate pe teritoriul Romaniei, cu exceptia cazului in care aceste mijloace nu sunt utilizate decat in scopul tranzitarii pe teritoriul Romaniei a datelor cu caracter personal care fac obiectul prelucrarilor respective.
Prezenta lege contine urmatoarele definitii:
a) date cu caracter personal - orice informatii referitoare la o persoana fizica identificata sau identificabila; o persoana identificabila este acea persoana care poate fi identificata, direct sau indirect, in mod particular prin referire la un numar de identificare ori la unul sau la mai multi factori specifici identitatii sale fizice, fiziologice, psihice, economice, culturale sau sociale;
b) prelucrarea datelor cu caracter personal - orice operatiune sau set de operatiuni care se efectueaza asupra datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi colectarea, inregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea, extragerea, consultarea, utilizarea, dezvaluirea catre terti prin transmitere, diseminare sau in orice alt mod, alaturarea ori combinarea, blocarea, stergerea sau distrugerea;
c) stocarea - pastrarea pe orice fel de suport a datelor cu caracter personal culese;
d) sistem de evidenta a datelor cu caracter personal - orice structura organizata de date cu caracter personal, accesibila potrivit unor criterii determinate, indiferent daca aceasta structura este organizata in mod centralizat ori descentralizat sau este repartizata dupa criterii functionale ori geografice;
e) operator - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care stabileste scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal;
daca scopul si mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal sunt determinate printr-un act normativ sau in baza unui act normativ, operator este persoana fizica sau juridica, de drept public ori de drept privat, care este desemnata ca operator prin acel act normativ sau in baza acelui act normativ;
f) persoana imputernicita de catre operator - o persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, care prelucreaza date cu caracter personal pe seama operatorului;
g) tert - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, alta decat persoana vizata, operatorul ori persoana imputernicita sau persoanele care, sub autoritatea directa a operatorului sau a persoanei imputernicite, sunt autorizate sa prelucreze date;
h) destinatar - orice persoana fizica sau juridica, de drept privat ori de drept public, inclusiv autoritatile publice, institutiile si structurile teritoriale ale acestora, careia ii sunt dezvaluite date, indiferent daca este sau nu tert; autoritatile publice carora li se comunica date in cadrul unei competente speciale de ancheta nu vor fi considerate destinatari;
i) date anonime - date care, datorita originii sau modalitatii specifice de prelucrare, nu pot fi asociate cu o persoana identificata sau identificabila.
Conditii de legitimitate privind prelucrarea datelor:
Consimtamantul persoanei vizate nu este cerut in urmatoarele cazuri:
a) cand prelucrarea este necesara in vederea executarii unui contract sau antecontract la care persoana vizata este parte ori in vederea luarii unor masuri, la cererea acesteia, inaintea incheierii unui contract sau antecontract;
b) cand prelucrarea este necesara in vederea protejarii vietii, integritatii fizice sau sanatatii persoanei vizate ori a unei alte persoane amenintate;
c) cand prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale a operatorului;
d) cand prelucrarea este necesara in vederea aducerii la indeplinire a unor masuri de interes public sau care vizeaza exercitarea prerogativelor de autoritate publica cu care este investit operatorul sau tertul caruia ii sunt dezvaluite datele;
e) cand prelucrarea este necesara in vederea realizarii unui interes legitim al operatorului sau al tertului caruia ii sunt dezvaluite datele, cu conditia ca acest interes sa nu prejudicieze interesul sau drepturile si libertatile fundamentale ale persoanei vizate;
f) cand prelucrarea priveste date obtinute din documente accesibile publicului, conform legii;
g) cand prelucrarea este facuta exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica, iar datele raman anonime pe toata durata prelucrarii.
La incheierea operatiunilor de prelucrare, daca persoana vizata nu si-a dat in mod expres si neechivoc consimtamantul pentru o alta destinatie sau pentru o prelucrare ulterioara, datele cu caracter personal vor fi:
a) distruse;
b) transferate unui alt operator, cu conditia ca operatorul initial sa garanteze faptul ca prelucrarile ulterioare au scopuri similare celor in care s-a facut prelucrarea initiala;
c) transformate in date anonime si stocate exclusiv in scopuri statistice, de cercetare istorica sau stiintifica.
Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal avand o functie de identificare de aplicabilitate generala poate fi efectuata numai daca:
a) persoana vizata si-a dat in mod expres consimtamantul; sau
b) prelucrarea este prevazuta in mod expres de o dispozitie legala.
Prelucrarea datelor cu caracter personal referitoare la savarsirea de infractiuni de catre persoana vizata ori la condamnari penale, masuri de siguranta sau sanctiuni administrative ori contraventionale, aplicate persoanei vizate, poate fi efectuata numai de catre sau sub controlul autoritatilor publice, in limitele puterilor ce le sunt conferite prin lege si in conditiile stabilite de legile speciale care reglementeaza aceste materii.
Un registru complet al condamnarilor penale poate fi tinut numai sub controlul unei autoritati publice, in limitele puterilor ce ii sunt conferite prin lege.
Orice persoana vizata are dreptul de a obtine de la operator, la cerere si in mod gratuit pentru o solicitare pe an, confirmarea faptului ca datele care o privesc sunt sau nu sunt prelucrate de acesta. Operatorul este obligat, in situatia in care prelucreaza date cu caracter personal care privesc solicitantul, sa comunice acestuia, impreuna cu confirmarea, cel putin urmatoarele:
a) informatii referitoare la scopurile prelucrarii, categoriile de date avute in vedere si destinatarii sau categoriile de destinatari carora le sunt dezvaluite datele;
b) comunicarea intr-o forma inteligibila a datelor care fac obiectul prelucrarii, precum si a oricarei informatii disponibile cu privire la originea datelor;
c) informatii asupra principiilor de functionare a mecanismului prin care se efectueaza orice prelucrare automata a datelor care vizeaza persoana respectiva;
d) informatii privind existenta dreptului de interventie asupra datelor si a dreptului de opozitie, precum si conditiile in care pot fi exercitate;
e) informatii asupra posibilitatii de a consulta registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal, prevazut la art. 24, de a inainta plangere catre autoritatea de supraveghere, precum si de a se adresa instantei pentru atacarea deciziilor operatorului, in conformitate cu dispozitiile prezentei legi.
(1) Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, din motive intemeiate si legitime legate de situatia sa particulara, ca date care o vizeaza sa faca obiectul unei prelucrari, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii legale contrare. In caz de opozitie justificata prelucrarea nu mai poate viza datele in cauza.
(2) Persoana vizata are dreptul de a se opune in orice moment, in mod gratuit si fara nici o justificare, ca datele care o vizeaza sa fie prelucrate in scop de marketing direct, in numele operatorului sau al unui tert, sau sa fie dezvaluite unor terti intr-un asemenea scop.
(3) In vederea exercitarii drepturilor prevazute la alin. (1) si (2) persoana vizata va inainta operatorului o cerere intocmita in forma scrisa, datata si semnata. In cerere solicitantul poate arata daca doreste ca informatiile sa ii fie comunicate la o anumita adresa, care poate fi si de posta electronica, sau printr-un serviciu de corespondenta care sa asigure ca predarea i se va face numai personal.
(4) Operatorul este obligat sa comunice persoanei vizate masurile luate in temeiul alin. (1) sau (2), precum si, daca este cazul, numele tertului caruia i-au fost dezvaluite datele cu caracter personal referitoare la persoana vizata, in termen de 15 zile de la data primirii cererii, cu respectarea eventualei optiuni a solicitantului exprimate potrivit alin. (3).
Orice persoana are dreptul de a cere si de a obtine:
a) retragerea sau anularea oricarei decizii care produce efecte juridice in privinta sa, adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date cu caracter personal, efectuata prin mijloace automate, destinata sa evalueze unele aspecte ale personalitatii sale, precum competenta profesionala, credibilitatea, comportamentul sau ori alte asemenea aspecte;
b) reevaluarea oricarei alte decizii luate in privinta sa, care o afecteaza in mod semnificativ, daca decizia a fost adoptata exclusiv pe baza unei prelucrari de date .
Autoritatea de supraveghere poate investiga, din oficiu sau la primirea unei plangeri, orice incalcare a drepturilor persoanelor vizate, respectiv a obligatiilor care revin operatorilor si, dupa caz, persoanelor imputernicite, in cadrul efectuarii prelucrarilor de date cu caracter personal, in scopul apararii drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanelor vizate.
Atributiile de investigare nu pot fi exercitate de catre autoritatea de supraveghere in cazul in care o cerere in justitie introdusa anterior are ca obiect savarsirea aceleiasi incalcari a drepturilor si opune aceleasi parti.
In exercitarea atributiilor de investigare autoritatea de supraveghere poate solicita operatorului orice informatii legate de prelucrarea datelor cu caracter personal si poate verifica orice document sau inregistrare referitoare la prelucrarea de date cu caracter personal.
Secretul de stat si secretul profesional nu pot fi invocate pentru a impiedica exercitarea atributiilor acordate prin prezenta lege autoritatii de supraveghere. Atunci cand este invocata protectia secretului de stat sau a secretului profesional, autoritatea de supraveghere are obligatia de a pastra secretul.
Transferul catre un alt stat de date cu caracter personal care fac obiectul unei prelucrari sau sunt destinate sa fie prelucrate dupa transfer poate avea loc numai in conditiile in care nu se incalca legea romana, iar statul catre care se intentioneaza transferul asigura un nivel de protectie adecvat. Nivelul de protectie va fi apreciat de catre autoritatea de supraveghere, tinand seama de totalitatea imprejurarilor in care se realizeaza transferul de date, in special avand in vedere natura datelor transmise, scopul prelucrarii si durata propusa pentru prelucrare, statul de origine si statul de destinatie finala, precum si legislatia statului solicitant. In cazul in care autoritatea de supraveghere constata ca nivelul de protectie oferit de statul de destinatie este nesatisfacator, poate dispune interzicerea transferului de date.In toate situatiile transferul de date cu caracter personal catre un alt stat va face obiectul unei notificari prealabile a autoritatii de supraveghere.
Autoritatea de supraveghere poate autoriza transferul de date cu caracter personal catre un stat a carui legislatie nu prevede un nivel de protectie cel putin egal cu cel oferit de legea romana atunci cand operatorul ofera garantii suficiente cu privire la protectia drepturilor fundamentale ale persoanelor. Aceste garantii trebuie sa fie stabilite prin contracte incheiate intre operatori si persoanele fizice sau juridice din dispozitia carora se efectueaza transferul. Toate acestea nu se aplica in cazul in care transferul datelor se face in baza prevederilor unei legi speciale sau ale unui acord international ratificat de Romania, in special daca transferul se face in scopul prevenirii, cercetarii sau reprimarii unei infractiuni. Prevederile legii nu se aplica atunci cand prelucrarea datelor se face exclusiv in scopuri jurnalistice, literare sau artistice, daca datele au fost facute publice in mod manifest de catre persoana vizata sau sunt strans legate de calitatea de persoana publica a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor in care este implicata.
Prelucrarea datelor cu caracter personal de catre un operator sau de o persoana imputernicita de acesta, cu incalcarea prevederilor legale constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 250.000.000 lei.
Refuzul de a furniza autoritatii de supraveghere informatiile sau documentele cerute de aceasta in exercitarea atributiilor de investigare prevazute in lege constituie contraventie, daca nu este savarsita in astfel de conditii incat sa constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la 150.000.000 lei
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se efectueaza de catre autoritatea de supraveghere, care poate delega aceste atributii unor persoane recrutate din randul personalului sau, precum si de reprezentanti imputerniciti ai organelor cu atributii de supraveghere si control, abilitate potrivit legii.
LEGEA nr. 455 /2001 privind semnatura electronica, publicata in Monitorul Oficial nr. 429 din 31 iulie 2001
Prezenta lege stabileste regimul juridic al semnaturii electronice si al inscrisurilor in forma electronica, precum si conditiile furnizarii de servicii de certificare a semnaturilor electronice.
Legea defineste urmatoarele:
1. date in forma electronica sunt reprezentari ale informatiei intr-o forma conventionala adecvata crearii, prelucrarii, trimiterii, primirii sau stocarii acesteia prin mijloace electronice;
2. inscris in forma electronica reprezinta o colectie de date in forma electronica intre care exista relatii logice si functionale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificatie inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar;
semnatura electronica reprezinta date in forma electronica, care sunt atasate sau logic asociate cu alte date in forma electronica si care servesc ca metoda de identificare;
4. semnatura electronica extinsa reprezinta acea semnatura electronica care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este legata in mod unic de semnatar;
b) asigura identificarea semnatarului;
c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar;
d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza in asa fel incat orice modificare ulterioara a acestora este identificabila;
5. semnatar reprezinta o persoana care detine un dispozitiv de creare a semnaturii electronice si care actioneaza fie in nume propriu, fie ca reprezentant al unui tert;
6. date de creare a semnaturii electronice reprezinta orice date in forma electronica cu caracter de unicitate, cum ar fi coduri sau chei criptografice private, care sunt folosite de semnatar pentru crearea unei semnaturi electronice;
7. dispozitiv de creare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de creare a semnaturii electronice;
8. dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice reprezinta acel dispozitiv de creare a semnaturii electronice care indeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa poata aparea numai o singura data si confidentialitatea acestora sa poata fi asigurata;
b) datele de creare a semnaturii, utilizate pentru generarea acesteia, sa nu poata fi deduse;
c) semnatura sa fie protejata impotriva falsificarii prin mijloacele tehnice disponibile la momentul generarii acesteia;
d) datele de creare a semnaturii sa poata fi protejate in mod efectiv de catre semnatar impotriva utilizarii acestora de catre persoane neautorizate;
e) sa nu modifice datele in forma electronica, care trebuie sa fie semnate, si nici sa nu impiedice ca acestea sa fie prezentate semnatarului inainte de finalizarea procesului de semnare;
9. date de verificare a semnaturii electronice reprezinta date in forma electronica, cum ar fi coduri sau chei criptografice publice, care sunt utilizate in scopul verificarii unei semnaturi electronice;
10. dispozitiv de verificare a semnaturii electronice reprezinta software si/sau hardware configurate, utilizat pentru a implementa datele de verificare a semnaturii electronice;
11. certificat reprezinta o colectie de date in forma electronica ce atesta legatura dintre datele de verificare a semnaturii electronice si o persoana, confirmand identitatea acelei persoane;
12. certificat calificat reprezinta un certificat care satisface conditiile legele si care este eliberat de un furnizor de servicii de certificare
1 furnizor de servicii de certificare reprezinta orice persoana, romana sau straina, care elibereaza certificate sau care presteaza alte servicii legate de semnatura electronica;
14. furnizor de servicii de certificare calificata este acel furnizor de servicii de certificare care elibereaza certificate calificate;
15. produs asociat semnaturii electronice reprezinta software sau hardware, destinat a fi utilizat de un furnizor de servicii de certificare pentru prestarea serviciilor legate de semnatura electronica sau destinat a fi utilizat pentru crearea ori verificarea semnaturii electronice.
Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificate, calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata
Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica, recunoscut de catre cel caruia i se opune, are acelasi efect ca actul autentic intre cei care l-au subscris si intre cei care le reprezinta drepturile.
In cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii.
Furnizarea serviciilor de certificare nu este supusa nici unei autorizari prealabile si se desfasoara in concordanta cu principiile concurentei libere si loiale, cu respectarea actelor normative in vigoare.
Furnizarea serviciilor de certificare de catre furnizorii stabiliti in statele membre ale Uniunii Europene se face in conditiile prevazute in Acordul european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte, Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.
Cu 30 de zile inainte de inceperea activitatilor legate de certificarea semnaturilor electronice persoanele care intentioneaza sa furnizeze servicii de certificare au obligatia de a notifica autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu cu privire la data inceperii acestor activitati.
Furnizorul de servicii de certificare va asigura accesul la toate informatiile necesare utilizarii corecte si in conditii de siguranta a serviciilor sale. Informatiile respective vor fi furnizate anterior nasterii oricarui raport contractual cu persoana care solicita un certificat sau, dupa caz, la cererea unui tert care se prevaleaza de un asemenea certificat.
Persoanele fizice care presteaza, conform legii, in nume propriu servicii de certificare, precum si personalul angajat al furnizorului de servicii de certificare, persoana fizica sau juridica, sunt obligate sa pastreze secretul informatiilor incredintate in cadrul activitatii lor profesionale, cu exceptia celor in legatura cu care titularul certificatului accepta sa fie publicate sau comunicate tertilor.
Autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu si furnizorii de servicii de certificare au obligatia sa respecte dispozitiile legale privitoare la prelucrarea datelor cu caracter personal
Furnizorii de servicii de certificare au obligatia de a crea si de a mentine un registru electronic de evidenta a certificatelor eliberate.
Responsabilitatea aplicarii dispozitiilor prezentei legi si a reglementarilor legate de aceasta revine autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu.
Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei poate delega, in tot sau in parte, atributiile sale de supraveghere, in sensul prezentei legi, unei alte autoritati publice aflate in coordonare.
La data intrarii in vigoare a prezentei legi se infiinteaza Registrul furnizorilor de servicii de certificare, denumit in continuare Registru, care se constituie si se actualizeaza de catre autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu. De la data infiintarii autoritatii publice specializate Registrul va fi preluat si actualizat de aceasta autoritate.
Registrul constituie evidenta oficiala:
a) a furnizorilor de servicii de certificare care au sediul in Romania;
b) a furnizorilor de servicii de certificare cu sediul sau domiciliul in alt stat ale caror certificate calificate sunt recunoscute conform legii
Registrul are rolul de a asigura, prin efectuarea inregistrarilor prevazute de prezenta lege, stocarea datelor de identificare si a unor informatii legate de activitatea furnizorilor de servicii de certificare, precum si informarea publicului cu privire la datele si informatiile stocate.Continutul si structura Registrului se stabilesc, prin reglementari, de catre autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu.Registrul este public si se actualizeaza permanent. Furnizorii de servicii de certificare au obligatia de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul anume imputernicit in acest sens.
Constituie contraventie, daca, potrivit legii, nu constituie infractiune, si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 100.000.000 lei fapta furnizorului de servicii de certificare care:
a) omite sa efectueze notificarea prevazuta in lege
b) omite sa informeze autoritatea de reglementare si supraveghere specializata in domeniu asupra procedurilor de securitate si de certificare utilizate, in conditiile si cu respectarea termenelor prevazute
c) nu isi indeplineste obligatia de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, anume imputernicit in acest sens;
Incalcarea de catre agentia de omologare a obligatiei de a facilita exercitarea atributiilor de control de catre personalul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu, anume imputernicit in acest sens, constituie contraventie si se sanctionaza cu amenda de la 15.000.000 lei la 250.000.000 lei.
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute, sunt de competenta personalului cu atributii de control din cadrul autoritatii de reglementare si supraveghere specializate in domeniu.
Pentru ca e-commerce-ul sa fie operational este nevoie de Internet. Internetul este o retea mondiala de zeci de mii de computere de mare capacitate, conectate intre ele. Persoane particulare si oameni de afaceri intra pe Internet prin intermediul unui furnizor local de servicii Internet, care ofera astfel accesul la posta electronica (e-mail) si la sistemul de informare ' www' (World Wide Web)[1]. Internetul ofera potentialilor clienti posibilitatea de a 'vizita' afacerea pe 'web' si sa analizeze ofertele online de produse si servicii ale firmelor. O multitudine de firme utilizeaza Internetul pentru publicitate.
Marketingul prin Internet este o oportunitate pentru a crea imaginea unei firme si pentru a atrage clienti. Firmele furnizeaza informatii tehnice si utilizeaza pagina de web ca o platforma pentru lansarea noutatilor firmei. Folosind propriul website ca pe un magazin, ele ofera produse si preiau comenzi Tranzactionarea electronica a marfurilor si serviciilor constituie o extensie a comertului actual. Se obtine astfel o eficienta sporita, in sensul reducerii costurilor si in ceea ce priveste efectul marketingului si se imbunatateste relatia beneficiar-client.
Comertul electronic faciliteaza si cooperarea intre firme. Reduce costurile de marketing si de livrare, sustine strategia de marketing a firmei si ofera acces pe noi piete. In viitorul apropiat, comertul electronic va avea un impact puternic asupra competitivitatii firmelor. Comertul electronic nu este restrictionat de frontierele statelor dar depinde de existenta sau inexistenta retelelor de computere. Comertul electronic permite chiar si celor mai mici furnizori, indiferent de provenienta lor geografica, sa fie omniprezenti si sa faca afaceri in intreaga lume. Comertul electronic influenteaza pozitiv nu numai activitatea intreprinderilor mici si mijlocii dar vine si in sprijinul clientilor, oferindu-le nenumarate optiuni.
Comertul electronic se afla inca in faza incipienta. Clientii manifesta temeri in ceea ce priveste furtul cardurilor de credit, a confidentialitatii datelor personale, etc. Multe firme nu au adoptat modelul electronic potrivit pentru derularea comertului lor electronic sau intampina dificultati in integrarea comenzilor si a informatiilor culese online, in activitatea curenta a firmei. Cu toate acestea, este o certitudine faptul ca numarul clientilor magazinelor electronice si a firmelor care adopta solutiile comertului electronic este in crestere. Multi furnizori de servicii Internet popularizeaza sistemul de cumparare online tocmai pentru a induce un plus de incredere si consideratie.
Pentru unele firme, comert electronic inseamna orice tranzactie financiara care utilizeaza tehnologia informatica. Pentru altele, notiunea de comert electronic acopera circuitul complet de vanzari - inclusiv marketingul si vanzarea propriu-zisa. Multi oameni considera comertul electronic ca fiind orice tranzactie comerciala condusa electronic pentru cumpararea unor produse cum ar fi carti, CD-uri, bilete de calatorie si altele. Dar, comertul electronic are, in sens larg, un impact mult mai profund asupra evolutiei afacerilor si cuprinde, in fapt, nu numai noile achizitii comerciale ci si totalitatea activitatilor care sustin obiectivele de marketing ale unei firme si care pot include, spre exemplu, publicitate, vanzari, plati, activitati post-vanzare, servicii catre clienti, etc.
Ca urmare, s-a largit gama de servicii care sprijina si acorda asistenta acestui nou domeniu al afacerilor. Aceste servicii se refera la furnizorii de Internet, la sistemele de securitate si semnaturile electronice, la tranzactiile online sau retelele de magazine, precum si la serviciile cu caracter general, cum ar fi consultanta, designul de pagini web, elaborarea site-urilor, s.a. Aceasta evolutie are un impact major asupra economiei, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor.
Datorita acestei diversitati a conditiilor de piata ce cuprinde un mare numar de furnizori, de servicii si care este intr-o permanenta schimbare, se impune ca o necesitate punerea la dispozitia intreprinderilor si in special a intreprinderilor mici si mijlocii, a unei 'surse' unde sa gaseasca sprijinul adecvat pentru aplicarea solutiilor comertului electronic in activitatea proprie.
Industria comertului electronic face, in general, distinctie intre tranzactiile Business-to-Business (B-2-B sau BTB) si tranzactiile Business-to-Consumer (B-2-C sau BTC):
O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.
Exista multe modele pentru derularea afacerilor pe Internet. Acestea pot fi clasificate in functie de numarul de furnizori, prestatori de servicii catre clienti, astfel: 1-catre-1 (e-shop), mai multi-catre-1 (e-mall), mai multi-catre-mai multi (e-licitatie). Se constituie astfel, un lant de servicii in cadrul caruia fiecare element poate fi dominant.
Magazinul electronic (e-shop)
Ideea de baza a comertului electronic este aceea de a transpune afacerea fizica, materiala, in pagina de Internet. Astfel, firma isi prezinta catalogul de produse precum si serviciile prin Internet.
Produsele sunt oferite, in general, la diferite categorii de pret, tinand seama de tendinta clientilor de a testa calitatea, viteza si eficienta livrarii inainte de a decide sa cumpere produse mai scumpe. Produsele adecvate comercializarii prin Internet sunt, de obicei, cele care pot fi descrise cu usurinta si nu necesita folosirea simtului tactil: bilete de avion sau de concert, CD-uri, carti, software, unelte, piese de schimb, anumite alimente sau chiar autoturisme. Pe de alta parte, produse care au fost considerate initial ca nefiind potrivite pentru comercializarea pe Internet - cravatele, spre exemplu, se vand acum foarte bine pe Internet.
Serviciile completeaza de obicei oferta de produse dar se circumscriu deseori unei sfere mai largi: spre exemplu, in cazul in care se comercializeaza cravate, site-ul poate prezenta si un desen/schita despre cum se face nodul de cravata. In plus, site-ul poate include si un ghid de culori si stiluri pentru oamenii de afaceri, un indrumar pentru succesul in afaceri sau, magazinul de cravate poate decide sa vanda si sosete, pantofi si palarii prin includerea pe site si a altor vanzatori.
Preturile produselor vandute prin Internet ar trebui sa fie mai mici decat cele practicate pentru comenzile clasice. Cartile, spre exemplu, sunt oferite pe Internet cu o reducere de 10-50% sau, cel putin, fara a se percepe taxe aditionale de livrare. Serviciile si in special serviciile de informare ar trebui sa fie in mare parte gratuite. Serviciile de informare prin publicatii periodice sunt oferite gratuit la inceput, prin acces liber sau abonamente gratuite; ulterior, ofertantii vor initia servicii suplimentare de tipul accesului la arhive si vor extinde posibilitatile de cautare, solicitand utilizatorului sa se aboneze si sa plateasca pentru a beneficia de acestea. S-a constatat ca impactul abonamentului online asupra utilizatorilor este foarte mic: majoritatea ramane fidela abonamentelor clasice si, in general, numai clientii noi apeleaza la acest nou sistem de abonament. Cu toate acestea, abonamentele contra cost online pentru accesul la stiri de ultima ora sau la dezbateri cu participare restrictiva de exemplu, suscita interesul doar daca serviciile oferite sunt de valoare exceptionala.
Magazinul universal electronic (e-mall)
Un e-mall ofera un front comun pentru mai multe e-shop-uri si poate fi realizat utilizand diverse modele de tranzactii, in functie de tipul de servicii pe care proprietarul mall-ului doreste sa le ofere. Tot proprietarul este cel care se ocupa si de marketingul aferent mall-ului, astfel incat alegerea mall-ului potrivit este o decizie esentiala pentru detinatorul unui magazin. Mall-ul potrivit se defineste ca fiind un mall cu o retea puternica, cu o strategie de marketing buna, cu un front de prezentare potrivit si din care sa se poata accesa direct si pe mai multe cai e-shop-ul; cu o structura adecvata de magazine si care sa ofere si servicii, cum ar fi furnizarea de informatii curente regionale sau sectoriale. Revenind la exemplul mentionat, al magazinului pentru cravate: in cazul in care proprietarul doreste sa-si prezinte magazinul in cadrul unui mall, el trebuie sa decida daca sa opteze pentru un mall destinat modei sau pentru unul specializat in accesorii.
Pentru unele domenii este benefica participarea in cadrul unui mall alaturi de produse competitive cum ar fi bijuteriile. Aceasta duce la cresterea traficului in mall si astfel la cresterea cifrei de afaceri a fiecarui magazin din structura acestuia. Pe de alta parte, detinatorul mall-ului poate obtine profit din reclama, taxe percepute membrilor si/sau taxe asupra tranzactiilor.
Achizitia publica electronica (e-procurement)
Achizitia publica prin modelul B-2-B este aplicabila in cazul in care organisme guvernamentale sau mari organizatii lanseaza apeluri pentru licitarea achizitionarii de bunuri sau servicii. Sfera de cuprindere a licitatiilor tipice include de la serviciile din constructii si bunurile pentru investitii pana la studii si alte lucrari ample. Achizitiile publice prin Internet pot include negocierea electronica, contractarea si licitarea in colaborare, spre exemplu. Pentru ca acest model sa poata fi si la indemana intreprinderilor mici, s-au infiintat platforme in cadrul carora vanzatorii actioneaza impreuna pentru a obtine oferte mai avantajoase de la producatori. Spre exemplu, industria modei este un important utilizator al acestor consortii.
Licitatia electronica (e-auction)
Licitarea produselor si obiectelor pe Internet s-a dovedit a fi un model de mare succes. Poate fi utilizat atat pentru comertul electronic B-2-B cat si pentru cel B-2-C si, datorita faptului ca este un domeniu de mare interes, poate fi de asemenea integrat si in e-shop-urile obisnuite. Produsele vandute prin licitatia electronica pot fi produse de ultima ora, de suprastoc sau cu stoc fluctuant sau obiecte de valoare pentru colectionari specializati si includ de la bunuri materiale, metale si materii prime agricole, la obiecte de arta unicat. Spre exemplu, firmele de hardware vand prin licitatii electronice specializate si deja bine cunoscute, atat modele noi cat si produse folosite.
Asemeni unui e-mall, o licitatie electronica include de obicei mai multi vanzatori. Operatorul licitatiei elaboreaza mecanismele pentru plasarea obiectului licitatiei, pentru licitare (de obicei prin e-mail) si poate oferi in plus servicii de plati si de livrare
Comunitatea virtuala (virtual community)
Pe Internet - exact ca si in realitate, oameni avand interese comune se intrunesc in comunitati pentru a discuta sau a asculta tematicile preferate. Aceste forumuri - cum sunt forumul de discutii, grupul de discutii interactiv (chat) sau lista de corespondenti (mailing list) - sunt utile atat pentru timpul liber cat si pentru comunicarile de afaceri si sunt denumite 'comunitati virtuale'. Instrumentele mentionate sunt adesea oferite ca servicii gratuite, in scopul sporirii traficului pe pagina de Internet si pentru stimularea atasamentului emotional fata de aceasta. Dar, comunicarile de afaceri se pot face si prin intermediul unui serviciu contra cost.
Canalul de comunicare directa sau video-conferintele sunt instrumente atractive care reduc costurile de calatorie si sunt utilizate de firmele mari atat pentru comunicari stiintifice cat si pentru cele comerciale. In functie de rolul organizatorului de conferinta (firma, prestator de servicii, asociatie) si obiectivele pe care si le propune (marketing, beneficii), taxele pot fi de participare sau specifice evenimentului, sau nu se percep deloc.
Platformele de colaborare ofera un set de instrumente si un mediu de informare pentru colaborarea intre intreprinderi, intre acestea si colaboratorii externi si intre experti, actionand ca o intreprindere virtuala fata de lumea exterioara. In cazul in care platforma nu apartine unei anume intreprinderi, operatorul trebuie sa acorde o atentie speciala statutului de neutralitate, protectiei datelor si sigurantei comunicarii, pentru a nu permite scurgeri de informatii de interes pentru concurenta. Viteza de transmisie are, de asemenea importanta majora mai ales in domeniul tehnic. In aceeasi masura, semnatura digitala devine un instrument indispensabil pentru derularea activitatii in general sau pentru domeniul contractual in special
Furnizare de servicii pentru comertul electronic (e-service providing)
Serviciile care sustin activitatea de comert electronic nu sunt oferite exclusiv de catre furnizorii de Internet, care se rezuma in general la gazduirea paginilor de web sau la asigurarea accesului pe Internet. De exemplu, exista magazine universale electronice (e-mall) conduse de producatori, vanzatori, furnizori de Internet, designeri de web sau asociatii. Exista si servicii electronice externe cum ar fi cele de management, de informatii, de prelucrare a datelor, de consultanta, de integrare a serviciilor de livrare, care pot fi prestate in diferitele variante de comert electronic. In mod evident, oricare dintre verigile acestui lant valoric poate oferi servicii electronice si poate deveni placa turnanta pe piata specifica. Activitatile se pot concentra spre atragerea a cat mai multi participanti in cadrul unei verigi a lantului, astfel incat sa se creeze o structura puternica de tipul B-2-C (e-mall) sau o platforma B-2-B.
Brokeraj de informatii
Informatiile competente sunt necesare pe tot parcursul lantului valoric de furnizori de servicii. Aceasta necesitate nu mai poate fi in prezent satisfacuta de cunoscutele motoare de cautare sau de cataloage, astfel incat detinatorii de baze de date consacrate au migrat catre web oferind arhive indexate pentru publicatii periodice, brevete si informatii de piata, dar si literatura stiintifica de specialitate. Unele dintre aceste servicii comerciale sunt prestate contra cost, fie in baza unui sistem de abonament, fie prin intermediul banilor electronici de tipul e-cash sau cybercash. Au fost infiintate unitati si agentii de cercetare care incearca sa creeze mecanisme de detectare semantica, dar serviciile de informare care au la baza experienta umana, respectiv experti in domeniu, raman in continuare servicii de importanta capitala pentru lumea afacerilor.
Siguranta,protectia informatiilor
Exista un protocol - SSL -, care protejaza informatiile transmise catre un server de Internet. Adresele paginilor de Internet care incep cu 'http' sunt protejate prin acest protocol. Sistemul este utilizat astazi efectiv in toate tranzactiile codificate, bazate pe carti de credit, din cadrul comertului electronic.
Functiile principale ale sistemului de protectie sunt:
SET este un nou sistem destinat asigurarii securitatii tranzactiilor pe Internet, efectuate prin carti de credit. De fapt, toate marile firme care au tangenta cu comertul electronic, ca Microsoft, Netscape, Visa si MasterCard si-au insusit sistemul SET.
Utilizand semnaturile digitale, SET va permite comerciantilor sa verifice identitatea cumparatorilor. Sistemul ofera protectie si cumparatorilor printr-un mecanism care transfera numarul cartilor de credit direct la emitentul acestora, pentru verificare si debitare. Astfel, comerciantul nu va vedea numarul cartii de credit a cumparatorului
Modalitati de plata
Carti de credit: Pana acum, cea mai utilizata modalitate de plata pentru produse si servicii oferite pe Internet este cea prin carti de credit Clientul completeaza 'online' un formular de comanda, specificand toate informatiile necesare despre cartea de credit. Cu cat aria de acoperire a comerciantului include mai multe tipuri de carti de credit, cu atat cresc sansele de sporire a vanzarilor prin largirea segmentului cumparatorilor potentiali.
O modalitate aparte de debitare a cartii de credit este asa-numitul 'PIN Virtual'. Serviciul 'PIN Virtual' ofera un plus de securitate pentru clientii care ezita sa furnizeze informatii confidentiale pe Internet. De fapt, se emite un nou cod PIN pentru cumparator, dupa ce acesta a furnizat numarul cartii sale de credit printr-un sistem de telefonie vocala. Astfel, cumparatorii vor utiliza PIN-ul Virtual in corelatie cu numarul cartii de credit. Pentru fiecare actiune de cumparare, se transmite posesorului de PIN Virtual un mesaj prin posta electronica, solicitandu-se confirmarea tranzactiei in vederea autorizarii comerciantului sa efectueze livrarea. Pentru tranzactiile de valoare mica insa, comisionul relativ mare ce trebuie platit de catre comerciant constituie o bariera in utilizarea cartilor de credit ca modalitate de plata in comertul electronic.
Carti ATM / Carti de debit: Aceste carti sunt foarte utilizate in Europa si sunt cunoscute sub numele de 'EC cards'. Avantajul major pe care il ofera comerciantului consta in costurile semnificativ mai mici aferente tranzactiilor, in comparatie cu cele efectuate prin intermediul cecurilor obisnuite.
Carti de cumparator: Acestea au acelasi rol ca si cartile de credit - firmele emit astfel de carti de cumparator pentru angajatii lor in vederea cumpararii de produse si servicii din anumite domenii de afaceri. Volumul tranzactiilor derulate prin cartile de cumparator (40 miliarde de Euro in SUA, in 1998) va determina transformarea acestui gen de tranzactii in tranzactii de tip B-2-B pe Internet.
Cecuri electronice: Cecurile electronice au aceleasi caracteristici ca si cecurile pe suport de hartie. In forma lui cea mai simpla, acest sistem necesita completarea de catre client a unui formular in cadrul magazinului electronic. Datele astfel furnizate vor fi transferate comerciantului, unde vor fi transpuse pe un cec obisnuit, prin listare la imprimanta pe formulare de cec necompletate. Dar, aceasta modalitate de plata se afla inca in faza incipienta.
Portofel digital: Acesta poate fi definit ca fiind o aplicatie electronica de codificare care actioneaza ca un portofel autentic in timpul tranzactiilor din comertul electronic. Un portofel poate pastra pentru utilizator o informatie aferenta unei plati, un certificat digital pentru identificarea utilizatorului, precum si informatii despre livrare pentru a mari viteza de tranzactie. Consumatorul beneficiaza de codificarea informatiei si, astfel, de protectia acesteia impotriva pirateriei; de asemenea, unele portofele vor insera automat conditii de livrare pe pagina comerciantului si vor oferi cumparatorului optiuni de plata prin cec sau numerar digital. Comerciantii beneficiaza, la randul lor, de protectie impotriva fraudei.
In general, portofelele sunt gazduite pe PC-ul utilizatorului, dar exista versiuni recente care plaseaza portofelele pe server-ul emitentului cartii de credit. (Netscape si Microsoft aplica in prezent tehnologia portofelelor). Portofelul digital este o alta solutie pentru asigurarea securitatii cartilor de credit. In procesul de initiere a portofelului, utilizatorul furnizeaza informatiile aferente cartii de credit si primeste in schimb un cod corelat cu cartea de credit. In timpul unei achizitii din cadrul unui magazin electronic, codul portofelului este decisiv pentru desfasurarea tranzactiei, care va fi verificata de catre firma emitenta a cartilor de credit.
'Debitarea electronica' (eCHARGE) este un sistem care permite utilizatorilor sa incarce factura proprie de plata a convorbirilor telefonice, cu contravaloarea achizitiei facute prin Internet. Acest sistem este, deocamdata, accesibil doar comerciantilor din SUA si Canada, dar se prevede si o extindere spre Europa a sistemului.
Numerar digital: Pentru utilizarea acestui sistem este necesar ca atat clientul cat si comerciantul sa detina un cont in banca emitenta. Asa-numita aplicatie electronica a portofelului, care coordoneaza si transfera numerarul digital, va fi furnizata de banca. Economiile acumulate in conturile curente sunt convertite in numerar digital si apoi transferate in 'portofel', unde vor fi pastrate.
Metode de plata traditionale: Sistemele electronice de plata sunt abia la inceput si multi clienti opteaza inca pentru utilizarea metodelor de plata traditionale, cum sunt cecurile pe suport de hartie, numerar la livrare sau numerar inainte de livrare, asa-numita comanda contra cost.
Variantele de comert electronic ofera avantaje punctuale, reciproce, care pot fi sintetizate astfel:
Avantaje pentru client:
Avantaje pentru comerciant
Pe langa vanzarile directe si sistemul abonamentelor, reclamele gazduite pe pagina de Internet respectiva sunt si ele, deseori, generatoare de profit pentru magazinele electronice si pentru paginile de Internet in general. Dar, reclama pe Internet nu este intotdeauna posibila sau adecvata: designul magazinului universal electronic permite sau nu, publicitatea in magazinele proprii, in functie de tipul de tranzactii practicate in cadrul e-mall.
In mod obisnuit, banerele publicitare - cea mai cunoscuta forma de publicitate - sunt plasate pe paginile de Internet cu un continut corespunzator, cum ar fi pagina-gazda, subpagini atractive, pagini rezultate in urma cautarilor prin cuvinte-cheie, s.a. Cu toate acestea, activitatea de reclama poate genera profit doar in cazul in care site-ul beneficiaza de un trafic intens. Agentiile de publicitate vor fi interesate de un anumit site, doar in cazul in care exista garantii in ceea ce priveste numarul mare de vizitatori lunar.
Avand in vedere faptul ca rata de accesare a banerelor publicitare este relativ scazuta si depinde in mare masura de design, preturile pentru publicitate se bazeaza in prezent mai mult pe vizibilitatea paginii de Internet (numarul de vizitatori). S-a constatat ca rata de accesare a banerelor publicitare gazduite pe o pagina de Internet se situeaza frecvent intre 0,05 - 0,3 %, uneori crescand pana la 3% sau mai mult. Dar, numarul de accesari al banerelor poate fi identificat direct de beneficiarul reclamei, pe site-ul propriu, spre deosebire de numarul de accesari al paginii de Internet care gazduieste reclama si care nu poate fi monitorizat decat de proprietarul acestei pagini.
Preturile pentru publicitate se diferentiaza foarte mult in functie de importanta contractului, valoarea specifica si specializarea paginii de Internet gazda (cu cat e mai specializata cu atat e mai scumpa) si de alte criterii (spre exemplu, intr-un motor de cautare, utilizarea in scop publicitar a cuvantului-cheie 'e-commerce' este cotata cu un pret mai mare decat alte astfel de cuvinte-cheie cum ar fi 'provider' sau 'business'). Preturile actuale sunt cuprinse intre 0,01 si 0,30 euro/accesare a paginii de Internet, gazda a reclamelor.
In practica se intalnesc si cazuri cand proprietarii de pagini de Internet accepta banere publicitare pe paginile lor, in schimbul gazduirii banerelor proprii pe alte pagini de Internet. Acest schimb de banere publicitare este organizat in cadrul 'inelelor de web' (cercuri pe domenii), create cu miile pe diferite tematici. In cadrul unui astfel de inel, paginile de Internet aferente unui anumit domeniu sunt legate prin link-uri, in baza dorintei exprimate de proprietarii paginilor si, evident, a intereselor lor comune
Ultimii ani au stat marturie unei adevarate explozii a atentiei acordate in plan international rolului crescand al noilor tehnologii din domeniul informatiei si comunicatiilor (TIC) , si mai ales al Internetului, in configurarea peisajului economic global. Exista dovezi tot mai multe ca expansiunea si difuziunea TIC si a aplicatiilor lor comerciale - indeosebi a comertului electronic - stimuleaza cresterea si dezvoltarea economica, in special prin accelerarea comertului inter-national si a procesului de integrare in economia mondiala.
Mai recent, in primplanul interesului cercurilor politice si de afaceri de pretutindeni s-au plasat oportunitatile pe care le ofera comertul electronic pentru tarile aflate pe trepte mai joase de dezvoltare. Conform unor pareri larg impartasite, noile TIC si in particular comertul electronic au potentialul de a atenua unele probleme traditionale de dezvoltare din aceste tari, ajutandu-le sa beneficieze de unele din avantajele actualului val de globalizare. Intrucat inlesnesc accesul la piete, la informatii si la alte resurse, Internetul si comertul electronic pot plasa aceste tari intr-o pozitie mai favorabila in vederea utilizarii comertului international si a celorlalte canale ale globalizarii drept instrumente ale dezvoltarii.
In termeni de dezvoltare, dimensiunile comertului electronic care par a preocupa la ora actuala in cel mai inalt grad factorii de decizie economica vizeaza noile oportunitati pentru cresterea productivitatii, pentru expansiunea rapida transfrontiera a tranzactiilor comerciale, pentru participarea sporita a intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) la comertul international, pentru cresterea competitivitatii firmelor si, nu in ultimul rand, oportunitatile de crestere generate prin facilitarea furnizarii serviciilor pe plan international. De aceea, elaborarea si implementarea unor planuri de actiune destinate accelerarii adoptarii si difuziunii comertului electronic figureaza printre subiectele prioritare ale agendelor politice curente deopotriva in tarile dezvoltate si in cele in curs de dezvoltare sau in tranzitie. Provocarile pe care le ridica pentru Romania adoptarea si aplicarea la scara larga a noilor strategii de afaceri axate pe comertul electronic raman apreciabile, numeroase probleme necesitand a fi rezolvate inainte ca tara noastra sa beneficieze intr-o masura sporita de avantajele inerente comertului electronic si noii economii[3].
In mediile economice internationale este tot mai larg impartasita opinia ca Internetul si comertul electronic au un potential ridicat pentru atenuarea unor probleme traditionale de dezvoltare cu care se confrunta tarile mai putin dezvoltate. Se argumenteaza ca, intr-un numar de domenii, TIC si Internetul pot influenta in mod decisiv procesul dezvoltarii prin intermediul globalizarii (Yusuf, 2001).
Intrucat determina o scadere rapida a barierelor de intrare pe pietele internationale in favoarea tarilor care sunt dispuse sa-si deschida pietele si sa investeasca in infrastructura fizica si in competentele tehnice necesare, Internetul este considerat a deschide noi oportunitati in termeni de crestere si dezvoltare economica. Inlesnind tarilor mai sarace accesul la piete, la informatii si la alte resurse, care nu ar fi altfel disponibile, noile TIC si Internetul au in acelasi timp un potential efect de nivelare (Goldstein si O'Connor, 2000). Ca atare, adoptarea comertului electronic poate plasa tarile cu venituri mai scazute, inclusiv tarile in tranzitie, intr-o pozitie mai favorabila pentru a utiliza, drept instrumente ale dezvoltarii, comertul international si celelalte canale ale globalizarii, cum ar fi fluxurile de capital, fluxurile de forta de munca sau transferul de tehnologie.
Datorita abilitatii de a crea sisteme de comunicatii globale publice si private, care pot fi operate in conditii de securitate si de ieftinatate, Internetul si comertul electronic dispun de un potential notabil pentru expansiunea transfrontiera a tranzactiilor. Comertul electronic faciliteaza tranzactiile internationale pe mai multe cai: prin diminuarea costurilor tranzactiilor la distanta si cresterea eficientei operatiunilor comerciale, extinderea scarii relatiilor comerciale internationale (eliminarea barierelor impuse de spatiu si de timp) si cresterea vitezei comertului. Prin reducerea semnificativa a costurilor de tranzactionare, comunicare si vanzare indiferent de granitele geografice si de dimensiunea firmelor, Internetul si comertul electronic permit companiilor limitate odinioara la pietele locale sa vanda bunuri si servicii pe pietele internationale. Oportunitatile deschise pentru noile forme de activitati comerciale nu sunt restranse la marile companii, de acestea putand beneficia deopotriva IMM (Hellerstein, 2002).
In fine, Internetul faciliteaza comertul in acele zone care in mod traditional au fost considerate necomercializabile. Astfel, serviciile, care pana nu demult au fost furnizate aproape exclusiv de furnizorii nationali, pot fi prestate in prezent oriunde in lume cu conditia ca furnizorii si cumparatorii sa aiba acces la comunicatii moderne. Noile TIC si retelele de telecomunicatii reprezinta acum pentru servicii ceea ce au reprezentat, in generatiile anterioare, transporturile pentru bunurile materiale: un suport sigur si eficient de transmisie-distributie (OECD, 2001). Inlesnind accesul la piete, la informatii si la alte resurse inaccesibile in trecut, comertul electronic ofera IMM un instrument pentru depasirea unor obstacole traditionale in calea participarii lor la comertul international, permitandu-le sa devina astfel mai competitive pe pietele internationale.
Pentru IMM, Internetul poate deveni o sursa ieftina si accesibila de informatii privind cererea de pe piete, un mecanism eficient pentru derularea contractelor, pentru deservirea clientilor, pentru achizitionarea de produse, pentru cresterea eficientei proceselor de vanzare si de plati; totodata, poate sa deschida calea pentru produse radical noi care pot fi livrate online (Yusuf, 2001).
Dimensiunile comertului electronic care concentreaza la ora actuala in cel mai inalt grad interesul factorilor de decizie politica si al cercurilor de afaceri din toata lumea sunt cele care vizeaza noile oportunitati deschise de acest comert pentru: cresterea productivitatii, expansiunea rapida a tranzactiilor comerciale transfrontiera (inclusiv oportunitatile de crestere pe care le genereaza prin facilitarea furnizarii serviciilor pe plan international), pentru participarea IMM la comertul international si pentru cresterea competitivitatii firmelor. Dintr-o asemenea perspectiva, adoptarea si utilizarea comertului electronic ca nou canal de desfasurare a tranzactiilor comerciale se configureaza tot mai mult ca o componenta esentiala a arsenalului de strategii la nivel de firma, indispensabile cresterii competitivitatii si integrarii in pietele globale. Experienta internationala arata ca pentru a beneficia de noile oportunitati pe care le deschid TIC si aplicatiile lor comerciale, o tara trebuie sa isi construiasca, inainte de toate, o infrastructura tehnologica si informationala care sa inlesneasca adoptarea si difuziunea la scara larga a comertului electronic.
In al doilea rand, alaturi de infrastructura fizica propriuzisa, o tara trebuie sa dispuna de o infrastructura dezvoltata de servicii. Aceasta intrucat exista o stransa corelatie intre capacitatea unei tari de a adopta si promova comertul electronic, pe de o parte, si gradul de dezvoltare a sectorului sau de servicii, pe de alta parte. In al treilea rand, experienta internationala furnizeaza numeroase exemple care confirma rolul reformelor in materie de politici economice generale si sectoriale in sustinerea capacitatii unei tari de a beneficia de potentialul comertului electronic. Analiza prin prisma acestor coordonate a realitatilor economice romanesti conduce la concluzii extrem de ingrijoratoare cu privire la gradul de pregatire a Romaniei in vederea adoptarii comertului electronic si, pe cale de consecinta, cu privire la capacitatea tarii noastre de a exploata potentialul acestuia.
"Pregatirea" sau "propensiunea" unei tari de a adopta comertul electronic este redata de un set de indicatori - numiti si "indicatori ai societatii informationale" - care reflecta utilizarea curenta si potentiala a TIC pentru tranzactiile comerciale online, respectiv: (a) infrastructura de telecomunicatii (infrastructura fizica, acces, cost) si infrastructura Internetului (calculatoare, gazde, servere); (b) difuziunea (utilizatorii Internet, volumul tranzactiilor) si (c) resursele/competentele umane din domeniul TIC (Lopez-Bassols si Vickery, 2000). Tendintele recente in evolutia acestor indicatori in Romania releva, fara echivoc, manifestarea unui decalaj digital consistent si in curs de agravare, atat in raport cu tarile membre ale UE, cat si cu celelalte tari candidate la aderare. Situatia este cu atat mai ingrijoratoare cu cat decalajul digital dintre tarile membre si cele candidate la UE tinde sa se ingusteze, in timp ce in cazul tarii noastre se manifesta tendinta opusa, de amplificare a discrepantelor fata de ambele grupuri de tari. In aceste conditii, exista riscul ca decalajul digital sa accentueze si mai mult inegalitatile curente in termeni de venituri si bunastare dintre Romania si UE.
Cateva aspecte sustin aceste constatari
1) Prin prisma indicatorilor vizand infrastructura de telecomunicatii si cea infor-mationala (accesul la telefonia fixa si mobila, dotarea cu calculatoare personale), precum si a indicatorilor privind difuziunea Internetului (numarul de calculatoare racordate la Internet, numarul utilizatorilor Internet, rata de crestere a acestuia etc.), Romania se situeaza la o distanta considerabila nu numai fata de tarile membre ale UE, ci si fata de celelalte tari candidate la integrare, ocupand ultimele locuri din Europa. Singurul indicator la care Romania este bine situata sub aspectul propensiunii pentru utilizarea comertului electronic este dotarea cu resurse umane, tara noastra dispunand de una dintre cele mai puternice baze de specialisti TIC, dominand zona europeana si detinand un loc de frunte in lume. Potrivit unui raport al BrainBench Global IT, o companie specializata in testare online, Romania s-a situat pe primul loc in Europa in 2001, cu un numar de 16.122 specialisti atestati in domeniul TIC, fiind urmata de Marea Britanie si Bulgaria si a ocupat locul sase in ierarhia mondiala a furnizorilor de spe-cialisti TIC, dupa SUA, India, Rusia, Ucraina si Canada (Ghibutiu s.a., 2002b). Numarul total al specialistilor TIC din Romania este estimat la 6600, din care 45.444 persoane sunt asociate cu sectorul privat, iar 18.800 persoane sunt implicate in dezvoltarea de software. Ramane insa in continuare o mare problema punerea in valoare a acestui capital uman, inclusiv stoparea exodului catre Occident, chiar daca in 2002 acest fenomen a inregistrat o scadere la 2%, comparativ cu 15% in anul precedent ('Adevarul', 2002).
2) Diferentele majore intre Romania si celelalte tari candidate sub aspectul progresului in directia dezvoltarii infrastructurii fizice se traduc prin decalaje corespunzatoare in ceea ce priveste nivelul de dezvoltare a comertului electronic. In baza putinelor date disponibile se poate aprecia ca piata romaneasca este inca subdezvoltata in termenii tranzactiilor electronice, iar perceptia importantei acestora la nivel de intreprindere se afla inca intr-un stadiu incipient. Posibilitatile de diversificare si de dezvoltare a afacerilor oferite de comertul electronic sunt exploatate doar de cateva firme romanesti (in special din domeniul TIC, bancar si media) si chiar si de catre acestea numai partial, marea lor majoritate considerand Internetul doar un mijloc de publicitate si o sursa suplimentara de informatii.
3) Volumul precar de investitii alocat dezvoltarii TIC pe parcursul ultimului deceniu constituie o cauza majora a ramanerii in urma a Romaniei sub aspectul pregatirii sale pentru adoptarea comertului electronic in raport cu tarile membre ale UE si cu celelalte tari candidate. In timp ce expansiunea dinamica a Internetului si a comertului electronic in tarile membre ale UE, dar si in majoritatea tarilor candidate, a fost sustinuta de investitii de proportii, Romania se singularizeaza prin nivelul cel mai scazut al cheltuielilor destinate TIC atat in termeni absoluti pe locuitor, cat si ca pondere in PIB.
4)Experienta internationala dovedeste ca performanta sistemului de telecomunicatii, si mai ales a furnizorilor de telefonie fixa, conditioneaza accesul la Internet si dezvoltarea sustinuta a comertului electronic. De aceea, investitiile in sectorul de telecomunicatii asociate cu reforme corespunzatoare in planul reglementarii acestui sector sunt determinante. In Romania, investitiile cu participare privata in proiecte vizand infrastructura de telecomunicatii au fost extrem de modeste in prima jumatate a anilor 1990, tara noastra plasandu-se cu un volum de 5 milioane USD pe ansamblul perioadei 1990-1994 pe ultimul loc in grupul tarilor candidate (la extrema maxima fiind Ungaria, cu 1,6 miliarde USD). Desi investitiile respective au sporit notabil in a doua parte a anilor 1990, totalizand 2,3 miliarde USD in 1995-2000, acestea au fost sensibil infe-rioare nivelului din Polonia, Republica Ceha si Ungaria, care au investit un volum de 3-4 ori mai mare in perioada respectiva.
Nivelul de dezvoltare a sectorului romanesc de servicii genereaza serioase restrictii in calea expansiunii comertului electronic in prezent si in perspectiva.
1) Restrictiile rezida inainte de toate in dimensiunea modesta a sectorului de servicii sub aspectul aportului la crearea PIB (de circa 50%) si mai ales la ocuparea fortei de munca (de circa o treime). Ponderile respective sunt cele mai scazute din grupul tarilor candidate. La aceasta se adauga deficientele legate de calitatea si eficienta ofertei de servicii, structura valorii adaugate in cadrul sectorului care este dominata inca de serviciile traditionale (transporturi, comert) in detrimentul serviciilor moderne (servicii financiare si servicii de afaceri) si, desigur, capacitatea redusa de a genera fluxuri internationale de servicii, in general, si fluxuri de servicii comercializabile electronic, in particular.
2) Subdimensionarea ofertei de servicii - atat in raport cu nevoile unei economii functionale de piata, cat si cu potentialul de dezvoltare existent in sfera serviciilor - alaturi de compozitia ofertei de servicii sunt in mare parte responsabile pentru volumul redus si gradul scazut de diversificare a fluxurilor internationale de servicii ale Romaniei, precum si pentru deficitele cronice ale balantei serviciilor. In pofida dinamicii sustinute a fluxurilor internationale de servicii in ultimul deceniu, Romania detine o pozitie marginala in comertul mondial cu servicii, revenindu-i doar 0,1% din exporturile si, respectiv, din importurile globale de servicii - pondere mentinuta practic neschimbata din 1990.
3) Volumul exporturilor romanesti de servicii si cel al importurilor de servicii, sunt sensibil inferioare nivelului majoritatii tarilor candidate. De asemenea, ponderea serviciilor in comertul cumulat de bunuri materiale si servicii al Romaniei (de 14% la exporturi si de 13% la importuri, in 2002) se situeaza sub media UE (de peste 20%) si a tarilor candidate
4) Prin prisma schimburilor internationale cu servicii ale tarii noastre, potentialul existent pentru comertul electronic este restrans in comparatie cu celelalte tari candidate.
Astfel, potentialul pentru exportul de servicii pe cale electronica al Romaniei s-a ridicat la doar 620 milioane USD in anul 2000, comparativ cu circa 2 miliarde USD in Republica Ceha, 1,9 miliarde USD in Polonia si 1,7 miliarde USD in Ungaria. In acelasi an, potentialul de servicii comercializabile pe cale electronica a totalizat circa 238 miliarde USD pe ansamblul UE, conform aceleiasi metodologii de estimare .
Noile T IC si comertul electronic ridica, asadar, la adresa Romaniei provocarea majora de a accelera procesul de ajustare structurala pentru a se transforma intr-o economie in care sa prevaleze serviciile, ca premisa si platforma pentru functionarea Internetului si pentru dezvoltarea comertului electronic. Fara o oferta puternica de servicii, eficienta si diversificata, Romania nu are sanse reale sa aspire la avantajele promise de comertul electronic si de Noua Economie, iar decalajele fata de UE ca si fata de celelalte tari candidate se vor mari in ritmuri exponentiale proprii dezvoltarii si difuziunii TIC.
In virtutea naturii sale complexe si multidimensionale - locale, regionale si globale -, comertul electronic trebuie abordat cu toata seriozitatea deopotriva de factorii de decizie politica si de comunitatea de afaceri din Romania daca se doreste valorificarea oportunitatilor pe care le deschide in termeni de crestere economica, de competitivitate si de integrare. In primul rand, castigurile in materie de productivitate si de eficienta generate de comertul electronic pe ansamblul economiei sunt atat de promitatoare incat practic orice incercare de a ignora acest nou canal de derulare a vietii de afaceri ar fi contraproductiva.
In al doilea rand, presiunile exercitate de marile companii, in special de CTN aflate in avangarda tranzitiei catre comertul electronic si noua economie, nu lasa firmelor din Romania alta alternativa decat cea a angrenarii rapide in noul mediu electronic daca doresc sa se mentina competitive. Intreprinderile romanesti care sunt implicate - sau intentioneaza sa se implice - in comertul international si doresc sa derive castiguri din globalizare trebuie sa accelereze incorporarea noilor TIC si a comertului electronic in strategiile lor de afaceri.
Pe de alta parte, prin adoptarea comertului electronic, firmele romanesti au posibilitatea de a participa la sistemele globale de productie si de distributie aflate sub controlul CTN si sa beneficieze de sinergia rezultand din legaturile cu aceste companii. In prezent, aceasta pare a fi solutia cea mai eficienta pentru integrarea in economia mondiala si pentru valorificarea avantajelor actualului val de globalizare. Perspectiva adancirii decalajului digital deopotriva la nivel global si regional este cat se poate de reala, existand pericolul accentuarii discrepantelor in termeni de venituri intre diferitele regiuni si tari, ca si in cadrul aceleiasi tari. Cu toate acestea, noile TIC si aplicatiile lor comerciale pot avea si un potential efect de nivelare, oferind tarilor mai putin dezvoltate - inclusiv Romaniei - posibilitatea "arderii" unor etape in cadrul tranzi-tiei catre noua economie.
Usurinta intrarii pe piata in anumite zone, asociata cu reducerea costurilor de tranzactionare, cu diminuarea avantajelor integrarii verticale si ale dimensiunii firmelor deschid noi oportunitati pentru producatorii si consumatorii din Romania. Inlesnind accesul IMM la piete, la informatii si la alte resurse inaccesibile altfel, Internetul si comertul electronic pot plasa tara noastra intr-o pozitie mai favorabila pentru a utiliza comertul international si celelalte parghii ale globalizarii (fluxurile de ISD, de forta de munca, transferul de tehnologie etc.) ca instrumente ale dezvoltarii.
In timp ce comertul electronic deschide noi oportunitati in termeni de crestere economica si dezvoltare, este la fel de adevarat ca acesta nu poate actiona ca un panaceu. Nici computerele si nici Internetul in sine nu pot face o economie mai productiva sau mai competitiva (UNCTAD, 2001). Dupa cum, nici comertul electronic nu este un substitut pentru strategiile de export. Accesul online la piete sau la informatii nu rezolva in sine ansamblul aspectelor legate de competitivitatea firmelor. Sporuri radicale de productivitate si de competitivitate pot fi asteptate doar cu conditia ca Romania sa-si construiasca capacitatea de a exploata in mod real potentialul noilor TIC si al comertului electronic de a eficientiza procesele economice.
Valorificarea noilor oportunitati inerente comertului electronic in termeni de eficienta, precum si a avantajelor globalizarii prin implicarea mai intensa in acest comert nu este o sarcina usoara, intrucat aceasta depinde de o mare varietate de factori si de conditii, iar schimbarile pozitive scontate nu vor aparea peste noapte. Romania va trebui sa infrunte numeroase provocari si sa depaseasca numeroase constrangeri care necesita a fi abordate concomitent pe multiple fronturi: tehnologic, economic, social, juridic etc.
Inainte de toate, Romania trebuie sa-si dezvolte si sa-si consolideze infrastructura tehnologica si informationala (facilitati de telecomunicatii, echipamente TIC, computere etc.) reclamata de accelerarea difuziunii comertului electronic la nivelul intregii economii. Aceasta inseamna, in primul rand, extinderea accesului la serviciile de telecomunicatii si de Internet la niveluri de pret, calitate si viteza presupuse de comertul electronic. In acest scop, Romania va trebui sa valorifice atat ultimele progrese tehnologice, cat si experientele internationale pozitive in materie de reforme in domeniul reglementarii telecomunicatiilor si a celorlalte servicii infrastructurale.
Experienta internationala ne arata ca a tine pasul cu avansul tehnologic in acest domeniu presupune investitii de mare anvergura pe care numai sectorul privat este capabil sa le genereze. De aceea, un obiectiv prioritar vizeaza implementarea unor politici menite a implica sectorul privat in dezvoltarea TIC si a atrage investitii in infrastructura fizica de telecomunicatii, mai ales printr-un aport sporit de ISD. In acest context, privatizarea utilitatilor publice si redesenarea sistemului de reglementari astfel incat sa inlesneasca intrarea pe piata si sa stimuleze concurenta reprezinta cerinte esentiale.
Depasirea constrangerilor in termeni de infrastructura fizica este cu atat mai urgenta cu cat harta utilizatorilor de Internet releva - dupa cum s-a vazut - existenta unui decalaj digital considerabil si in curs de accentuare intre Romania si tarile membre ale UE, pe de o parte, si intre Romania si celelalte tari candidate, pe de alta parte. Setul de indicatori relevanti pentru propensiunea de a adopta comertul electronic evidentiaza cat se poate de limpede ca Romania are cea mai scazuta rata de difuziune a Internetului si, respectiv, ca se situeaza la o distanta apreciabila fata de grupul tarilor candidate, in special datorita infrastructurii precare de telecomunicatii si informationale. Tara noastra detine o pozitie favorabila doar la un singur indicator: inzestrarea cu resurse umane de inalta calificare din domeniul TIC.
In timp ce nivelul tehnologic, precum si cel al veniturilor sunt determinante pentru ritmul difuziunii Internetului si comertului electronic, in spatele discrepantelor sensibile dintre Romania si celelalte tari candidate se afla si alti factori, care sunt atribuibili in mare masura modalitatilor specifice in care au fost concepute si implementate reformele generale si sectoriale (mai ales in sfera telecomunicatiilor, dar si in alte sectoare ale economiei), spre deosebire de celelalte tari reformatoare. Diferentele in materie de viteza, consecventa si consistenta a reformelor explica, in mare parte, intarzierile in cristalizarea unui mediu economic stimulator pentru dezvoltarea comertului electronic in Romania.
In stransa legatura cu eforturile de consolidare a infrastructurii fizice si cu promovarea unui mediu de afaceri favorabil expansiunii comertului electronic se afla nevoia dezvoltarii unei infrastructuri avansate de servicii menite a stimula difuziunea tranzactiilor electronice, in dubla sa calitate: de suport si de continut al acestor tranzactii. De aceea, printre obiectivele prioritare in termeni de politici industriale trebuie sa figureze extinderea ofertei romanesti de servicii, atat ca volum cat si ca grad de diversificare, calitate si eficienta - ca premisa si platforma pentru "decolarea" si expansiunea dinamica a comertului electronic. Aceasta cerinta este cu atat mai stringenta cu cat Romania a mostenit o infrastructura subdezvoltata de servicii, iar dupa anul 1990, din cauza progreselor lente pe frontul ajustarilor structurale, nu a reusit sa recupereze decalajul sub aspectul dezvoltarii serviciilor in raport cu UE. Drept urmare, Romania se situeza pe ultimul loc in grupul tarilor candidate prin prisma contributiei serviciilor la crearea PIB si mai ales la ocuparea fortei de munca si, implicit, a gradului de angrenare a acestor activitati in fluxurile comerciale internationale.
Stimularea concurentei pe pietele de servicii prin intermediul privatizarii, dereglementarii si liberalizarii este o cerinta majora pentru intarirea capacitatilor productive ale sectorului romanesc de servicii si, implicit, pentru cresterea eficientei pe ansamblul economiei nationale.
Liberalizarea serviciilor infrastructurale - atat in plan unilateral cat si in context regional si multilateral - si deschiderea larga a acestor piete ar genera importante castiguri in termeni de eficienta economica. Inainte de toate, deschiderea economica si cresterea concurentei ar spori eficienta furnizorilor autohtoni de servicii. Aceasta ar stimula, la randul sau, eficienta si competitivitatea industriei prelucratoare intrucat numeroase categorii de servicii constituie inputuri esentiale pentru productia industriala.
In aceasi timp, un sector mai eficient de servicii ar atrage un volum mai ridicat de ISD, in conditiile in care industriile de servicii sunt principalul atractor de ISD in plan european si global. Potentialul ISD pentru economia romaneasca rezida mai ales in efectele dinamice induse prin transferul de tehnologie si de know-how, prin imbunatatirea calitatii si varietatii produselor si serviciilor si prin cresterea eficientei economice in virtutea legaturilor interindustriale. De asemenea, deschiderea economica si concurenta sporita ar inlesni importurile de servicii mai ieftine si de calitate superioara, care sunt necesare modernizarii industriilor autohtone de servicii.
Pe de alta parte, s-ar contura noi oportunitati pentru exporturile romanesti de servicii, inclusiv prin intrarea Romaniei pe noi segmente de piata si recurgerea intr-o masura sporita la exporturi de servicii livrate pe cale electronica.
Si, in fine, deschiderea pietelor de servicii cuplata cu utilizarea mai intensa a Internetului si a comertului electronic ar ataca in mod direct disfunctiunile si ineficientele din economia nationala, fortand deopotriva factorii de decizie politica si comunitatea de afaceri sa reconsidere obiceiurile vetuste si ineficiente si sa identifice noi cai pentru rezolvarea sau eliminarea rigiditatilor pietei.
Pentru autoritatile guvernamentale, costul neactionarii in conformitate cu reformele cerute de piata ar putea fi mult mai mare, asa cum o dovedeste experienta existenta.
Experienta tarilor avansate arata ca dezvoltarea si difuziunea Internetului reclama implicarea a numerosi actori - autoritati guvernamentale, universitati si institutii de cercetare, firme private si asociatii de afaceri, agentii si organisme internationale etc. -, precum si o stransa cooperare la nivelul acestora.
Daca modernizarea infrastructurii de telecomunicatii si a Internetului trebuie lasata, pe cat posibil, in seama investitorilor din sectorul privat, guvernului ii revine un rol important in facilitarea si promovarea comertului electronic prin crearea unui mediu economic stimulator. Politicile publice trebuie astfel concepute incat sa implice mai profund sectorul privat in dezvoltarea TIC si sa canalizeze resurse financiare spre infrastructura fizica de telecomunicatii si informatii (facilitati de telecomunicatii, echipament TIC, computere etc.).
Dincolo de elaborarea si implementarea unui cadru institutional si de reglementare stimulator (incepand cu crearea unei autoritati independente si eficiente de reglementare), rolul guvernului trebuie sa vizeze, printre altele, si asigurarea ofertei de resurse umane (educatia si formarea competentelor tehnice si profesionale), formarea unei culturi de afaceri aferente comertului electronic si, nu in ultimul rand, generarea de efecte de demonstratie. In acelasi timp, autoritatile guvernamentale trebuie sa abordeze provocarile de natura juridica si de reglementare pe care le ridica gestionarea comertului electronic pe plan national si, respectiv, consolidarea increderii in acest comert deopotriva la nivelul utilizatorilor si al consumatorilor. Printre aspectele care trebuie avute in vedere in acest context se numara cele vizand protectia consumatorilor, protectia confidentialitatii, securitatea tranzactiilor, protectia drepturilor de proprietate intelectuala, platile online
In timp ce dezvoltarea comertului electronic in Romania trebuie sa constituie parte integranta a programului edificarii "societatii informationale" - ca obiectiv prioritar al dosarului politic al UE -, avand drept fundament orientarile strategice convenite la Lisabona, promovarea comertului electronic nu este un scop in sine. Politicile menite a stimula dezvoltarea si difuziunea comertului electronic - fie la nivel general, fie sectorial - se cer integrate in contextul economic si social mai larg al tranzitiei Romaniei catre economia de piata si al ajustarilor structurale reclamate de realizarea convergentei economice cu UE. Este nevoie de un ansamblu de politici coordonate, bazate pe o viziune sistemica si integratoare, care sa abordeze concomitent si intr-o maniera intercorelata nu-meroasele provocari pe care le ridica in contextul comertului electronic problemele specifice din domeniul tehnologiei, al concurentei, pietei muncii, educatiei si pregatirii profesionale si, desigur, al politicilor fiscale si al politicilor comerciale.
In fine, dar nu in ultimul rand, in modul cel mai responsabil trebuie abordate si provocarile asociate cu dimensiunea globala a gestionarii comertului electronic, ceea ce presupune o stransa cooperare in cadrul preocuparilor la nivel national si international.
Daca Romania a reusit sa adopte intr-un timp relativ scurt legile si normele juridice fundamentale presupuse de functionarea comertului electronic in plan national si, respectiv, european (de exemplu, legea comertului electronic, legea semnaturii electronice etc.), ea va trebui sa dovedeasca aceeasi preocupare si pentru demersurile in plan multilateral de convenire a regulilor de joc menite a guverna piata electronica globala, demersuri care sunt in curs de desfasurare sub auspiciile forurilor internationale competente.
Inainte de toate, Romania trebuie sa-si asume un rol sporit si mult mai activ in cadrul actualelor negocieri comerciale multilaterale din cadrul OMC ("Runda Doha") care urmaresc, intre altele, si ajustarea regulilor si mecanismelor siste-mului comercial multilateral la noile cerinte ale comertului electronic si, respectiv, convenirea unui set minim de principii si reguli chemat sa gestioneze acest comert la nivel global. Iar in acest cadru, asumarea de catre tara noastra a unor angajamente sporite de liberalizare a industriilor de servicii in baza GATS (Acordul General pentru Comertul cu Servicii) ar fi de natura sa multiplice eforturile depuse in context national in directia promovarii comertului electronic si a noii economii.
In concluzie, pozitionarea dinamica a Romaniei in noul mediu electronic si, respectiv, in arhitectura noii economii este o cerinta stringenta. Aceasta cu atat mai mult cu cat Romania se afla in urma tarilor membre ale UE si a celorlalte tari candidate in privinta gradului de pregatire pentru adoptarea si dezvoltarea comertului electronic.
Potentialul de care dispune comertul electronic in termeni de productivitate si de competitivitate este atat de semnificativ, incat orice intarziere in asigurarea premiselor tehnologice si in-frastructurale necesare difuziunii sale la scara larga atrage dupa sine riscul adancirii decalajului digital si, implicit, al ramanerii in urma sub aspectul integrarii in structurile economice europene si globale.
Studiul de caz se realizeaza in cadrul magazinului virtual NEOMAX
Magazinul poate fi accesat direct www.neomax.ro sau poate fi gasit prin intrmediul unui motor de cautare ,de exemplu Google, aflandu-se pe lista de link-uri sponsorizate.
Accesand sit-ul ne putem da seama de la prima vedere ca magazinul virtual neomax.ro este un magazin complex avand o gama foarte larga de produse. Fiind complex nu inseamna ca este un magazin greu de vizitat.
Odata "intrati" in magazin se poate alege produsul dorit fie prin intermediul catalogului de produse, al meniurilor de navigare, fie prin optiunea de cautare rapida (este o optiune pusa la dispozitia clientilor pentru o mai usoara gasire a produsului dorit numai prin simpla introducere a numelui acestiua).
Pe pagina principala a site-ului, pe langa catalogul de produse, sunt prezentate produsele aflate la oferta speciala si produsele care sunt nou introduse in magazin.
Exista de asemeni un spatiu rezervat publicitatii prin care magazinul promoveaza propriile produse.
In partea superioara a paginii web este redata data, aceasta insemnand ca magazinul este actualizat zi de zi, preturile afisate sunt corecte iar produsele prezentate sunt disponibile.
Catalogul de produse este structurat pe noua mari categorii principale de produse si anume: IT, Electronice, Electrocasnice, Telecom-GSM, Foto-video, Sport, Articole copii, Genti, Hobby-lux.
Prima categorie de produse, IT, cuprinde:
Subcategoria de produse Calculatoare are in componenta:
Selectand optiunea Laptop, magazinul prezinta haotic toate tipurile de laptop-uri pe care clientul le poate achizitiona. Lucrurile pot fi simplificate datorita unei optiuni prin intermeduiul careia produsele (Laptop-urile in acest caz) sunt grupate in functie de firma producatoare: Acer, Dell, Fujitsu Siemens, Hp, Sony, Toshiba. Produsele sunt listate in ordine crescatoare, determinata de pretul de achizitie.
Fiecare produs are o poza de prezentare insotita de unele detalii cum ar fi: date tehnice sau alte informatii suplimentare.
Magazinul ofera clientilor si posibilitatea achizitionarii produselor prin intermediul ratelor. Astfel sunt prezentate cele doua preturi ale produsului: cel propriuzis si pretul ratei.
Sistemul de rate este finantat prin Raiffeisen Bank si este disponibil in orice localitate din tara in care exista o filiala a bancii. Suma creditata poate fi intre 150 Euro (echivalent lei) si 5000 Euro (echivalent lei). Durata de rambursare a creditului este de pana la 48 de luni si poate fi un multiplu de 6 luni. Solicitantul de credit trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie angajat cu contract de munca pe durata nedeterminata sau pe o durata cel putin egala cu perioada de creditare (minim 3 luni vechime la locul de munca prezent sau min.1 an la locul de munca anterior); sa realizeze venituri cu caracter permanent din exercitarea profesiei, in cazul persoanelor care desfasoara profesii independente in baza unor legi speciale; minim 2 ani de desfasurare a activitatii sau sa realizeze venituri din pensii(cu caracter permanent).
O alta categorie de produse este cea de Electronice:
Categoria de produse Foto-Video cuprinde:
Categoria de produse Telecom-GSM are in componenta:
Categoria de produse Electrocasnice cuprinde:
In cadrul categoriei de produse Sport gasim:
Categoria de produse Genti cuprinde urmatoarele subcategorii clasificate in functie de marime si marca:
Genti Business
Genti Diplomat
Genti Laptop
Genti de Calculatoare
Valize
Genti de Umar
Genti de Dama
Genti de Copii
Ultima categorie de produse Hobby-Lux se adreseaza unei categorii de clienti mai elitiste si cuprinde:
Dupa "rasfoirea catalogului de produse urmeaza pasul doi si anume cumpararea. Fiecare client are un cos de cumparaturi unde poate aduna produsele pe care doreste sa le cumpere. Odata ales produsul dorit, pentru a-l introduce in cosul de cumparaturi nu trebuie decat sa lelecteze optiunea In cos.
Urmatoarea etapa pe care trebuie sa o parcurga clientul este: inregistrarea sau
Identificarea care consta in completarea datelor personale in cazul clientul care face pentru prima data cumparaturi de la magazinul neomax.ro, sau de precizarea adresei de e-mail si a parolei in cazul in care clientul a mai facut cumparaturi in cadrul magazinului.
Urmeaza apoi etapa de comfirmare a comenzii in cadrul careia se selecteaza sau introduc datele de facturare; se alege modalitatea de plata preferata; se verifica datele personale de catre operatorii magazinului dupa care se plaseaza comanda.
Livrarea: Dupa ce clientul a plasat comanda va primi un e-mail de confirmare cu produsele comandate si datele acestuia, dupa care va fi contactat telefonic de catre un operator al magazinului pentru a stabili detalii legate de livrare
Modalitati de livrare: Produsele comandate se pot livra in orice oras din tara utilizand modalitatea si termenul de livrare ales de catre clent. Produsele se afla in ambalajul original, sigilat al producatorului si sunt asigurate pe tot parcursul transportului pana la livrare.
Taxe de transport
Livrarea comenzilor in Bucuresti se face
- gratuit la domiciliul clientului daca valoarea (cu TVA) depaseste 500 RON;
- cost transport 17,5 RON +TVA daca valoarea comenzii (cuTVA) este sub 500 RON;
Livrarea comenzilor in afara Bucurestiului se face
- gratuit la domiciliul clientului- daca valoarea (cu TVA) depaseste 1200 RON;
- cost transport 17,5 RON +TVA daca valoarea comenzii (cu TVA) este sub 1200 RON;
- Taxa ramburs 2% din valoarea facturii, doar in cazul in care clientul plateste numerar la livrare (taxa perceputa de firma de curierat);
- pentru localitatile care nu se afla in reteaua de distributie a curierului se calculeaza un cost suplimetar pe km, in functie de distanta pana la cel mai apropiat oras in care curierul are o sucursala. Aceasta valoare va fi comunicata telefonic clientului.
- pentru livrarea electrocasnicelor si electronicelor in afara Bucurestiului, pretul transportului coletului va fi comunicat telefonic si poate fi mai mare decat cel standard pentru produse cu greutate sau gabarit mare.
In cazul platii in avans prin virament bancar, termenul de livrare se masoara din momentul intrarii intregii sume in contul Neomax Online srl. In cazul in care clientul nu poate fi gasit la data si ora stabilite pentru livrare, Neomax Online srl va pastra bunurile comandate timp de cinci zile lucratoare, interval in care firma va incerca sa contacteze clientul din nou pentru a definitiva livrarea. In cazul in care nici de aceasta data clientul nu poate fi gasit, comanda va fi anulata
Durata livrari este variabila in functie de produsele comandate si de modalitatea de plata si de livrare aleasa. In mod normal durata livrarii variaza intre cateva ore si 5 zile lucratoare daca produsul este in stoc.
Ultima etapa: Plata peoduselor se face:
- in numerar, la livrare (clienti persoane fizice si juridice) (se plateste taxa de ramburs in afara Bucurestiului)
- prin ordin de plata/virament bancar (clienti persoane juridice sau clienti persoane fizice) (nu se plateste taxa de ramburs).
Plata in numerar, pentru produsele livrabile din stoc (termen de livrare pentru produsele din stoc, maxim 2 zile pentru Bucuresti si pana la 5 zile in alte orase), se face la livrare, in lei, la valoarea din momentul confirmarii telefonice a comenzii
Plata prin virament bancar se poate face in conturile:
NEOMAX ONLINE SRL Str. Calusei
nr. 41,
Sector 2, Bucuresti
CUI:
17592500
IBAN: RO54 BACX 0000 0001 3180 7310 HVB Romania - Sucursala Millenium
IBAN: RO03 MIRO 0000 1075 0131 0001 Pro Credit Bank - Sucursala Bucuresti
IBAN: RO61 RZBR 0000 0600 0719 0196 Raiffeisen BankIBAN: RO58 TREZ 7025 069X XX00 6272 Trezoreria Sectorului 2 - Bucuresti
In ultimul deceniu, Internetul s-a dezvoltat intr-un ritm foarte rapid avand un impact major in toate aspectele vietii economice si sociale. La fiecare jumatate de an apar schimbari atat de importante incat este imposibil de prevazut unde se va ajunge in viitor.
In prezent, se poate vorbi de o adevarata revolutie care are loc in comert si in telecomunicatii. Comertul electronic inseamna, in acceptiunea traditionala, utilizarea unor aplicatii de tipul transferului electronic de documente, a comunicatiilor fax, a codurilor de bare, a transferului de fisiere si a postei electronice. Dezvoltarea Internetului, in toate segmentele societatii, a condus la o tendinta tot mai evidenta a companiilor de a folosi acest mediu in comert, care sa apeleze - pe langa vechile servicii amintite - si altele noi, specifice tehnologiilor world wide web. Industria comertului electronic face, in general, distinctia intre tranzactiile Business-to-Business (B-2-B sau BTB) si tranzactiile Business-to- Consumer (B-2-C sau BTC):
▪ B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii.
▪ B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul.
Evenimentele care au avut loc in ultimii ani in lumea tehnologiei informatiei au avut un impact major asupra tuturor actorilor de pe aceasta piata si au influentat economia mondiala. Aceasta evolutie are un impact major asupra economiilor, in ceea ce priveste crearea de noi intreprinderi, diversificarea celor existente si, in special, asupra potentialului pietei fortei de munca si a gradului de ocupare a acesteia in viitor.
Tranzactiile on-line desfasurate intre firme vor contribui cu 22% la volumul total al comertului din Uniunea Europeana a anului 2006, potrivit studiului "The Future Of Europe's Online B2B Trade", intocmit de institutia de cercetare a pietei Forrester Research. Pentru realizarea studiului, Forrester Research a analizat indicatorii de crestere aferenti unui numar de 13 sectoare industriale in cele 15 tari ale Uniunii Europene din anul 200 Potrivit autorilor studiului, comertul electronic la nivelul Uniunii Europene va ajunge pana in 2006 la valoarea de 2.200 de miliarde de euro, desi in 2001 nu s-a ridicat decat la 77 de miliarde de euro.
Tranzactiile cu echipamente electrice, produse chimice si cele din cadrul activitatilor de logistica vor cunoaste o dezvoltare puternica. Aproximativ 11,7% din comertul cu echipamente electrice se va realiza on-line. De asemenea, peste 7% din tranzactiile cu produse chimice si cu cele din activitatile logistice se vor realiza prin Internet.
Dezvoltarea comertului electronic in sectoare precum cel alimentar, textil si al produselor de uz casnic, se va produce in 2005. Intre 2004 si 2006, comertul on-line din industria alimentara si a bauturilor non-alcoolice se va tripla. Daca, in ansamblu, la nivel european se va simti o explozie a comertului electronic, ratele de crestere si perioada de timp in care aceasta evolutie se va manifesta difera foarte mult de la o tara la alta.
Cea mai rapida evolutie va fi inregistrata in comertul on-line din statele scandinave unde si sectorul IT este mai dezvoltat. Volumul comertului on-line va creste puternic si in Franta, Germania si Marea Britanie, tendinta care nu se va manifesta insa in statele din sudul Europei.
In Suedia si Danemarca, 17% din tranzactiile comerciale s-au realizat prin Internet in 2004, iar cele doua tari au contribuit cu 10% la volumul total al comertului electronic din UE, dublandu-si astfel "cota de piata".
In 2006, cele trei piete majore ale Europei - Marea Britanie, Germania si Franta - vor contribui cu cel putin 23% la vanzarile on-line. Volumul total al comertului electronic efectuat in cele trei state va reprezenta 64% din cel al UE. Evolutia comertului electronic din cele trei tari va produce o presiune asupra statelor vecine precum Belgia, Austria si Irlanda in directia accelerarii procesului de migrare catre Internet, se mai arata instudiu.
In ciuda dimensiunilor economiei italiene si a celei spaniole, aici comertul electronic se va dezvolta mai lent, din cauza investitiilor reduse in IT. In Italia cheltuielile IT pe cap de locuitor se ridica la 57% din media europeana de 588 de euro, iar in Spania la 46%.
In Romania, comertul electronic s-a ezvoltat puternic in anul 2004, pe portalul www.trafic.ro fiind inregistrate este 70 de situri care realizeaza aceasta tivitate si care sunt vizitate zilnic de cel putin 1.000 de persoane. Conform datelor publicate in ianuarie 2005 de Visa International, cifra totala de vanzari pentru anul 2004 arataca, in Romania, comertul electronic derulat prin intermediul cardurilor Visa a depasit 5,7 milioane USD, detinatorii de carduri Visa romani si straini efectuand peste 41.000 de tranzactii de cumparare prin intermediul Internetului. Cea mai spectaculoasa crestere inregistrata in anul 2004 s-a produs in luna decembrie, cand detinatorii de carduri Visa au preferat sa isi utilizeze cardul pentru a face cumparaturi on-line, mai mult decat in oricare alta luna a anului. Astfel, valoarea totala a vanzarilor realizate on-line in decembrie a atins peste un sfert (28%) din suma totala cheltuita on-line in tot anul 2004.
Datele facute publice de Visa International arata ca, in anul 2004, detinatorii de carduri Visa din Romania au cheltuit 4,6 milioane USD pentru a cumpara bunuri si servicii prin Internet, in magazinele virtuale din Romania si din strainatate, valoarea medie a unei tranzactii fiind de 135 USD. Aceste cifre reprezinta o crestere substantiala fata de datele corespunzatoare anului 2003, numarul si valoarea tranzactiilor pe Internet prin intermediul cardurilor Visa crescand cu 193%, respectiv cu 226%. Americanii au fost cei care au cheltuit cel mai mult in magazinele virtuale romanesti, reprezentand 75% din cifra totala a cheltuielilor.
Faptul ca romanii au inceput sa cumpere tot mai mult prin intermediul Internetului se vede si din vanzarile realizate de magazinele on-line. Spre exemplu, firma Spot Digital, caregazduieste magazine on-line Digital Word, specializate in vanzarea produselor electronice si IT, a inregistrat in anul 2004 o crestere a vanzarilor de aproximativ 20% fata de anul 200 Cel mai bine s-au vandut echipamentele multimedia, aparatele foto digitale sau cele audio-video. Statisticile furnizate de www.trafic.ro arata ca site-urile de comert electronic sunt accesate fie in urma cautarilor pe motoarele de cautare precum Google, fie direct de cei care stiau de ele dinainte. Magazinele virtuale care se bucura de cel mai mare succes sunt librariile, site-urile de calculatoare, electronice si electrocasnice.
Cresterea competitiei pentru castigarea pietei au determinat reorientarea a numeroase magazine catre alte tipuri de servicii sau produse, ori chiar schimbarea caracterului site-ului. Contextul evolutiei comertului on-line este marcat insa si de cateva blocaje de natura psihologica - neincrederea si conservatorismul cumparatorilor, de natura institutionala - nu este posibila implementarea unei proceduri reale de plata on-line, datorita lipsei unui organism care sa gireze si sa coordoneze platile online, de natura tehnica - numarul inca mic al utilizatorilor de Internet, raportat la numarul populatiei, si de natura media - promovarea insuficienta in mass-media a acestui tip de comert. In ciuda tuturor piedicilor, comertul electronic va continua sa creasca atat in ceea ce priveste numarul operatorilor, cat si ca cifra totala de afaceri.
Comertul electronic se afla in plin proces de dezvoltare, iar succesele sunt numeroase si evidente. Tranzactii on-line au loc peste tot in lume, comertul electronic urmand indeaproape dezvoltarea rapida a tehnologiilor Internet si World Wide Web.
Impactul comertului electronic asupra firmelor si asupra societatii va fi deosebit, atat ca intindere cat si ca intensitate. Pentru firme, comertul electronic ofera ocazii unice de reorganizare a afacerilor, de redefinire a pietelor sau de creare de noi piete. Initiativele de comert electronic pot genera scaderi ale costurilor, cresteri ale veniturilor si eficienta operationala pentru companiile care urmaresc sa dobandeasca un avantaj in mediul economic competitive din zilele noastre.
World Wide Web - www - sistem de consultare a datelor prin intermediul unei interfete grafice, care faciliteaza accesul la Internet al utilizatorilor.
Prin TIC intelegem noile mijloace electronice pentru captarea, prelucrarea, depozitarea si diseminarea informatiilor. Desi TIC includ Internetul, este oportuna operarea distinctiei intre cei doi termeni: in timp ce TIC au fost utilizate la scara larga in procesele economice de peste doua decenii, abia dezvoltarea recenta a Internetului a descatusat pe deplin potentialul TIC de a spori productivitatea, permitand firmelor si indivizilor sa utilizeze in comun informatia si sa conlucreze intr-un ritm mai rapid si in conditii de costuri mai scazute (UNCTAD, 2001)
Conceptul de "Noua Economie" este utili-zat pentru desemnarea schimbarilor de mare anvergura care au loc sub impactul noilor TIC in planul structurilor economice din tarile dezvoltate, dar si din alte tari. Intr-o acceptiune similara este folosita sintagma "societatea informationala", desi aceasta din urma are o sfera ceva mai larga de cuprindere. Esenta "Noii Economii" este asociata inainte de toate cu cresterea intensitatii in informatii si in servicii (cu continut ridicat de cunoastere) a proceselor de productie din economie.
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 3361
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
