INTERNATIONALIZAREA FIRMEI

Cap 1

Alegerea produsului/grupului de produse

. Prezentarea societatii ELVILA

Fondata in martie 1990, cu 1000 de dolari, societatea Elvila a urcat, dupa doar un an de activitate, in fruntea topului firmelor cu cea mai buna cifra de afaceri.

In 2002 Elvila fiind evaluata la 61 milioane de euro. In 2001, cifra de afaceri a producatorului de mobila Elvila a fost de 935,85 miliarde de lei (circa 36 milioane de euro), in scadere in termeni reali fata de aceeasi perioada a anului precedent. Desi in dolari cifra de afaceri a fost mai mica decat in 2000, indicatorul calculat in euro a fost mai mare cu aproape 5%.

Obiectivul strategic al Elvila este cresterea productivitatii, tinta careia i se subordoneaza toate celelalte masuri - investitii, reducerea normelor de consum si de timp. Ca urmare, se remarca reducerea cu 600 a numarului mediu de angajati ai companiei, pana la 4.500, pentru ca trebuie sa creasca productivitatea.

Pentru urmatorii ani, compania estimeaza o crestere in termeni reali a cifrei de afaceri intre 5 si 10% anual. Rata profitului este de 8-10%. Compania nu distribuie dividende, tot profitul merge la fondul dezvoltare, fiind investit.

2. Produsul

Elvila are patru fabrici de mobila situate in Beius, Piatra Neamt, Ramnicu Valcea si Mizil.

Sucursala Elmoberom din Beius este una dintre cele mai moderne fabrici de mobila din Romania, conceputa sa produca cu mare randament si inalta calitate toate categoriile de mobilier ce pot fi realizate din panouri. Tehnologia de ultima oaa se imbina armonios cu maiestria acumulata in cei 29 de ani de prezenta pe piata mobilei, cu preocuparea pentru cresterea continua a nivelului calitatii. Pentru cine cauta grupe de colt, mobilier de bucatarie, camere de tineret, biblioteci, mic mobilier, scaune, cu alte cuvinte mobilier functional, cu un bun raport calitate/pret, Elmoberom este prima alegere. Este cel mai mare producator de grupe de colt din Sud-Estul Europei ce dispune de o capacitate de productie de 15.000 grupe de colt pe luna. Dispune de o forta de munca de 1270 de salariati. Are o capacitate de productie anuala de circa 22.6 mil. euro. Din volumul productiei realizate anual, cca 85% il reprezinta exportul, format in principal din: grupe de colt, mese, scaune etc. Materia prima folosita: stejar, fag, PAL furniruit, PAL melaminat. Piata internationala de desfacere: Germania, Austria, Elvetia.

Sucursala PAMEX din Piatra Neamt este un binecunoscut nume in domeniul  mobilierului rustic si de arta. Si-a castigat reputatia prin abordarea cu maxima seriozitate a cerintelor clientilor. Ponderea exportului in volumul productiei realizate este de 95%. Mobilierul din lemn masiv de rasinoase, in stil R produs aici este din ce in ce mai cautat atat pe  piata interna cat si  pe cea externa, datorita  calitatilor deosebite de executie cat si a pretului accesibil. Efectivul de 500 de salariati, este specializat in productia de dormitoare, sufragerii, biblioteci, camere de tineret, mobilier de birotica, grupe de colt etc. Productia de mobilier se realizeaza intr-o sortimentatie diversificata, cu thenologii de fabricatie specifice combinatiilor diverselor esente lemnoase. Aici realizandu-se si mobilier in solutii demontabile. Materia prima folosita: rasinoase, cires, stejar, fag. Piata internationala  de  desfacere: Germania, Austria, Elvetia, Olanda, SUA.

Sucursala RELAXA din Mizil. Acest  nume  inseamna  confort, produse  cu  un design deosebit, un  excelent raport calitate /pret,  posibilitatea  de  adaptare  la preferintele  cumparatorului, intr-un  cuvant simbolul unui ambient confortabil. Rezultatul a 30 de ani de experienta a dus la crearea de produse ce corespund intocmai exigentelor consumatorilor. Certificarea prin standardul ISO 9001 a dus la diversificarea gamei produselor de mobilier tapitat. Produsele  executate  aici, canapele, fotolii, paturi si saltele se prezinta intr-o larga paleta de culori, forme si dimensiuni. Cu un efectiv de 750 de salariati, este cel mai mare producator de mobilier tapitat si saltele din Romania. Capacitatea lunara de productie: 2.000 garnituri de hol 3-2-1;  5.000 saltele. Are o capacitate anuala de productie de circa 11,3 mil. euro. Materia prima folosita: plus, stofa, scai, piele. Piata  internationala  de  desfacere: Franta, Germania, Austria, Elvetia, Israel,Olanda.

Din productia celor patru fabrici, 70% se duce la export, in timp ce restul ajunge in cele 46 de magazine ale companiei Elvila. Aceasta situatie are si dezavantajele ei. Avand 70% export, in permanenta statul datoreaza companiei TVA, firma creditand practic statul roman cu 25-30 miliarde lei. Acest lucru a creat o mare problema intreprinzatorului in prima parte a anului 2001, cand acesta nu a avut lichiditatile necesare platirii salariilor.

Alaturi de posibilitatea achizitionarii de mobilier, Elvila pune la dispozitia clientilor diverse servicii:

Design interior

consultanta oferita de arhitecti;

conceptie si proiectare la nivel profesional

design exclusiv in conformitate cu dorintele dumneavoastra;

elaborarea de proiecte de amenajare interioara a vilei sau apartamentului dumneavoastra.

Elvila pune la dispozitia clientilor si un vast sortiment de materiale (lemn, plus, stofe, scai, piele, accesorii etc) de unde acestia pot alege ceea ce ii caracterizeaza cel  mai bine. Majoritatea materialelor  folosite sunt din import avand calitati foarte bune.

3. Pretul si distributia

Firma are asadar 46 de magazine, din care 18 proprietate personala, 19 inchiriate si 8 in franciza. Nu lucreaza cu distribuitori, nu vinde clientilor terti, iar in magazinele proprii sunt expuse numai produse Elvila. Preturile Elvila sunt cu 30% mai mici decat alte produse similare de pe piata pentru ca firma nu lucreaza cu credite. La credite se va apela doar pentru achizitionarea de noi fabricii (in prezent se afla in negocieri cu mai multe fabrici in acest sens), magazinele se vor face exclusiv din resurse proprii. Pentru acest an, compania a alocat peste 3 milioane de dolari pentru extinderea activitatii.

Ca exemplu de pret, bucataria Vero produsa de Elvila costa 325 euro+TVA.

Magazinele prin care Elvila isi distribuie produsele sunt situate in orasele: Arad, Alba Iulia, Alexandria, Bacau, Baia Mare, Bistrita, Brasov, Braila, Bucuresti, Calarasi, Cluj Napoca, Craiova, Constanta, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Petrosani, Pitesti, Piatra Neamt, Ploiesti, Ramnicu Valcea, Resita, Targu Mures, Targoviste, Timisoara, Tulcea, Slobozia, Vaslui. .

4. Patrunderea pe piata internationala

In urma cu cateva luni, Elvila a deschis primul magazin de mobila la Chisinau si urmareste sa se extinda la Sofia si Moscova.

Cap 2

Piata internationala

Preselectia se va face din tarile cu venit /locuitor ridicat. De exemplu, tarile ce fac parte din OECD.

Membrii OECD

Australia Greece New Zealand Austria Iceland Norway Belgium Ireland Portugal Canada Italy Spain Denmark Japan Sweden Finland Korea, Rep. Switzerland France Luxembourg United Kingdom Germany Netherlands United States

GRECIA

Grecia are o mica dar deschisa economie, intotdeauna dezvoltarea ei fiind relativ mai mica decat ale altor tari ce apartin UE. Statul a intervenit in economia greceasca sin u a avut un rol pozitiv si efficient. Deabia in 98 guvernul a inceput un program de privatizare.Economia nu este chiar atat de stabile.

Din punctual de vedere al transporturilor infrastructura in anumite regiunii ale Greciei este fragila.

Domeniile economice cele mai puternice sunt servicii si turism.

ITALIA

Economia Italiei poate fi comparata cu alte economie avansate ale tarilor ce apartin OECD. Italia este competitiva pe plan international in majoritatea sectoarelor de servicii. Bineinteles ca si turismul este explorat.Ce este specific Italiei sunt firmele mici si mijlocii.

Dar sunt diferente mari intre regiuni, nord estul fiind mult mai dynamic.Italia are probleme cu economia "underground". Afacerile la negru sunt raspandite in agricultura, construcii si servicii.

BELGIA

Economia belgiana a fost una dintre primele tari industrializate. Cu exceptia Luxembourgului si Irlandei, Belgia are economia cea mai deschisa in UE.Comertul extern este foarte dezvoltat. Belgia dezvolta relatii stransecu vecinii sai si nu numai.

Investitorii sunt atrasi de Belgia datorita liberatii mari care exista pe piata Belgiei.

Pentru a intra pe piata internationala altfel decat prin franciza, Elvila va alege sa se exinda pe piata Belgiei. Indicatorii ne arata o economie stabila, iar piata este usor de accesat.

BELGIA

 Denumire oficiala: Regatul Belgiei 

Forma de guvernamant: Monarhie constitutionala din anul 1831, cu sistem parlamentar bicameral la nivel federal (Camera Deputatilor si Senatul care au rolul de a propune si adopta legile, ce devin efective dupa semnarea decretului regal) si unicameral la nivelul regiunilor si comunitatilor.

Seful statului: Regele Albert al II-lea, incoronat la 30 august 1993.

Personalitati din guvern: Guy Verhofsdadt, posibil Prim Ministru (guvern in curs de formare dupa recentele alegeri generale din luna mai a.c.).

Geografie: Belgia este o tara situata in Europa de Vest si se invecineaza la nord cu Olanda, la est cu Germania si la sud cu Luxembourg si Franta. Anvers, cel de al treilea port ca marime din lume, este situat in partea de nord-vest a Belgiei, la Marea Nordului. Bruxelles, capitala tarii, este situal la nord de centrul tarii. Alte orase importante: Anvers, Liege, Namur, Gent, Charleroi, Bruggs.

Suprafata tarii este de 30.522 kmp, distanta cea mai mare intre doua puncte situate in interiorul granitelor este de 330 km.

Clima este specifica Europei de Vest, respective maritima-temperata, cu ierni blande si veri placute.

Populatie: Belgia are o populatie de 10,2 milioane locuitori, cu o densitate de 330 de locuitori pe kmp, una din cele mai mari din lume.

Regiuni: Belgia este formata din trei regiuni si anume: Flandra (care cuprinde regiunea Anvers, Flandra de Est, Brabantul Flamand, Limburg si Flandra de Vest). Flandra are o populatie de 5,9 milioane locuitori limba vorbita fiind flamanda (dialect al limbii olandeze); Valonia, situata in sudul tarii are o populatie de 3,3 milioane locuitori, limba vorbita fiind franceza; regiunea Bruxelles-Capitala cu o populatie de 1 milion de locuitori este oficial bilingva (flamanda/franceza).

In Belgia exista din punct de vedere cultural, trei comunitati respectiv flamanda, franceza, (Bruxelles-Capitala, flamanda si franceza) si germana (in zona situata la granita cu Germania)

Limba folosita: Oficial, limba vorbita este cea a regiunii respective, iar in Bruxelles una din cele doua, franceza sau flamanda. Engleza este de asemenea larg folosita, dar cu o frecventa mai mare in domeniul afacerilor.

Religia: romano-catolica

Moneda nationala: Euro

Sarbatori oficiale: 21 iulie, ziua nationala, 1 ianuarie, Pastele, 1 mai, 1 iunie, 11 iunie, 15 august, 1 noiembrie, 11 noiembrie(ziua armistitiului), Craciunul.

Resurse naturale: Belgia are resurse naturale limitate, fiind obligata sa importe marea majoritate a materiilor prime.

Produsul intern brut: 254,28 miliarde Euro - corespunzator anului 2001(din care : 61% - Flandra, 25% - Valonia si 14% - Bruxelles-Capitala). Estimari pentru 2002 = 263,65 miliarde Euro, iar pentru 2003 = 274,84 miliarde Euro.

Contributia diferitelor sectoare economice la crearea PIB: servicii comerciale 57%, industrie 19%, servicii necomerciale 14%, constructii 5%, electricitate, gaze naturale si apa 4%, agricultura, silvicultura si pescuitul 1%

PIB/locuitor: 24.000 Euro

Rata inflatiei: 2,5%(2001), estimari pentru 2002 = 1,5% si pentru 2003 = 1,4%

Somaj: 7,3%(2002)

Comert Exterior: valori inregistrate la sfarsitul anului 2002 - total = 437,6 miliarde Euro(export = 227,7 si import = 209,9), din care: U.E. total = 315,2 miliarde Euro (export = 165,9 si import = 149,3) ; Europa Centrala si de Est total 9,4 miliarde Euro (export = 5,3 si import = 4,1) . Principalii parteneri comerciali: Germania, Franta, Olanda, Marea Britanie si Italia

Structura exporturilor: masini si echipamente de transport(31,05%), produse chimice(15,03%), produse metalurgice(9,4%), pietre pretioase si bijuterii(9,4%), materiale plastice(8,6%), produse textile si imbracaminte(7,9%), produse agricole si alimentare(6,8%), combustibili(3,45%), produse minerale(0,9%), alte produse(7,3%).

Structura importurilor: masini si echipamente de transport(32,87%), produse chimice(13,2%), pietre pretioase si bijuterii(10,7%), produse minerale(9,09%), produse textile si imbracaminte(7,9%), combustibili(7,6%), produse agricole si alimentare(7,56%), materiale plastice(6,85%), produse metalurgice(1,49%),alte produse(2,7%).

Balanta comerciala: sold inregistrat la sfarsitul anului 2002 = + 17,8 miliarde Euro

 CLIMATUL DE AFACERI 

Belgia are un climat de afaceri liberal in care firmele de stat, incluzand serviciile postale, caile ferate si transportul public reprezinta o cota nesemnificativa din totalul activitatii productive. Guvernul Belgian limiteaza cat mai mult interventia sa in economie.

Economia Belgiei a crescut constant in ultimii 10 ani si de asemenea si Produsul Intern Brut. Inflatia a fost tinuta sub control si Belgia a reusit sa indeplineasca cerinta U.E. ca datoria anuala interna sa nu depaseasca 3% din PIB.

Belgia dispune de o industrie performanta care depinde in mare masura de comertul international. Astfel ea importa aproape toate materiile prime care ii sunt necesare. Exporturile de marfuri si servicii reprezinta cca.70% din PIB.

Cateva corporatii domina economia Belgiei, ele avand un rol hotarator in fiecare sector al economiei, incluzand industria, finantele si comertul.

Guvernul Belgian nu impune investitorilor straini limitari sau controale restrictive, rezultand un climat investitional liberal. Se solicita totusi anumite aprobari a unor comisii care reglementeaza modalitatea de realizare a serviciilor in industrie, banci, asigurari, leasing etc, respectarea anumitor reguli de protectie a consumatorilor, obtinerea unor autorizatii de constructii, demolari etc. din partea administratiilor locale, asigurarea conditiilor de protejare a muncitorilor in sensul de a nu lucra in conditii periculoase, sau de poluare etc.

Companiile straine se bucura in Belgia de tratamentul national, fiind asimilate celor indigene. Nu exista restrictii de repatriere a capitalului si profitului si nici cerinte in ceea ce priveste participarea belgiana la constituirea unei firme cu capital strain

Cu toate acestea companiile straine se pot confrunta cu probleme comerciale sau de investitii, care adesea sunt rezultatul neclaritatilor in ce priveste impartirea responsabilitatilor intre autoritatile locale, regionale sau federale si care poate fi interpretata ca o inconsistenta a legislatiei si a aplicarii ei.

Pentru a preveni distorsionarea competitiei in afaceri cu celelalte tari membre ale U.E., Belgia a intarit legislatia care interzice acordurile, deciziile sau practicile care restrictioneaza concurenta, cum ar fi obligativitatea folosirii unor preturi fixe, limitarea sau controlul productiei, pietelor sau investitiilor, impartirea pietelor sau surselor de aprovizionare.

Sistemul bancar belgian este format din Banca Centrala (a carui rol determinant in realizarea politicii monetare belgiene a fost preluat de Banca Europeana Centrala), Comisia Bancara (care supervizeaza activitatea institutiilor financiare, incluzand bancile, companiile de investitii, companiile de asigurari etc) si bancile comerciale a caror filiale si sucursale functioneaza in cadrul centrelor comerciale si financiare din numeroase tari. Bancile belgiene utilizeaza sisteme moderne si automate de realizare a tranzactiilor bancare interne si internationale. De altfel, sediul SWIFT se afla la Bruxelles. In Belgia isi desfasoara activitatea o serie de banci internationale de prim rang.

Din punct de vedere al regimului vizelor, Belgia face parte din tarile Schengen, cetatenii romani neavand nevoie de viza pentru o sedere de maximum 90 de zile pe teritoriul belgian. Persoanele individuale care sosesc in Belgia si nu locuiesc la un hotel, au obligatia de a se inregistra la oficiile municipale. Cu aceasta ocazie li se elibereaza un certificat cu o valabilitate de un an.

Conform legilor belgiene, cetatenii de alte nationalitati (cu exceptia celor din spatiul U.E.) nu pot solicita un loc de munca in Belgia, daca nu au obtinut in prealabil, prin intermediul ambasadelor belgiene acreditate in tarile solicitantilor, un permis de munca din parte Ministerului Federal al Muncii. Oricum, angajatorii belgieni nu pot solicita angajarea fortei de munca straine fara acordul prealabil al departamentului regional al muncii. Persoanele super calificate pot obtine mai usor aceste permise, dar muncitorii sau personalul mediu, extrem de greu.

Dupa eliberarea permiselor de munca, acestea sunt trimise primariilor din municipalitate de domiciliu a angajatorului belgian.

REGIMUL COMERTULUI EXTERIOR

Majoritatea produselor manufacturate in Belgia sunt exportate. Principalele produse la exportul Belgian sunt masinile si echipamentele de transport, produsele chimice, produsele metalurgice, pietrele pretioase si bijuteriile.

Regimul comertului exterior belgian trebuie inteles in contextul apartenentei acestei tari la U.E. inca din 1957, cand a obtinut o piata de peste 370 milioane consumatori. Benelux-ul, acordul tarifar stabilit intre Belgia, Olanda si Luxemburg a fost precedesorul U.E.

Schimburile comerciale se desfasoara, de regula, pe baze libere, fara interventia statului, guvernul belgian fiind recunoscut, istoric, pentru politica sa comerciala nerestrictiva. Astfel, majoritatea produselor pot fi importate folosind o simpla declaratie de import, dar pentru anumite cazuri trebuiesc obtinute licente de import sau de export de la Serviciul Public Federal pentru Economie, Intreprinderile Mici si Mijlocii, Clasa Mijlocie si Energie. In conformitate cu regulile de functionare a UE pot fi practicate anumite restrictii, cum ar fi: contingentele tarifare sau restrictii cantitative, taxele compensatorii, suprataxele la produsele agricole, masurile anti-dumping etc.

In momentul in care UE a incheiat unele acorduri cu alte tari pentru practicarea unor taxe vamale preferentiale (Turcia, acordul de la Lome, Iugoslavia etc) ele au devenit obligatorii si pentru Belgia.

Belgia este membru fondator al GATT si al actualei organizatii OMC. 

Belgia si Luxemburg au stabilit o uniune economica si monetara (BLEU). Ca rezultat al acestei uniuni, statistica lor de comert exterior si contul balantei de plati sunt comune. Aceasta uniune practica regululile comertului liber.

Nu sunt aplicate taxe vamale in cadrul relatiilor comerciale cu celelalte tari membre ale U.E., marfurile respective fiind cunoscute sub apelativul de " bunuri comunitare ",cu conditia ca produsele respective sa nu contina componente importate din afara uniunii. De asemenea, Belgia nu aplica taxe vamale la produsele care contin componente din afara U.E. daca produsele respective au fost deja taxate prin sistemul tarifului extern comun.

La produsele importante in Belgia se aplica acelasi TVA ca si la produsele belgiene. Conform reguluilor U.E., controalele fiscale sau mutat de la granita la o administratie fiscala centrala, insa pentru marfurile provenind din tarile ne-membre se mentine sistemul unui punct de intrare pentru calcularea TVA.

La importul anumitor produse agricole, se aplica un sistem de contingente, taxe sau garantii conform regulilor existente in cadrul U.E.

Evaluarea in vama a produselor importate, este realizata in Belgia conform sistemului de evaluare GATT 1994, ce aplica o ierarhie de sase metode specifice de evaluare.

La vamuire, pentru importurile din tarile membre U.E. se solicita  documentul unic , iar pentru importuri specifice se solicita Carnet de Passage et Douane, pentru importurile temporare de autoturisme, Carnet ATA/CCV, pentru alte importuri temporare si Carnet TIR, pentru transporturile internationale.

INFIINTAREA UNEI SOCIETATI COMERCIALE

 Urmatoarele tipuri de companii pot fi infiintate in Belgia :

• Societati pe actiuni (SA/NV) ;
• Societati Private cu Responsabilitate Limitata (SPRL/BVBA);
• Societati in comandita simpla  ;
• Cooperative.

Societatile pe actiuni sunt cele mai raspandite si adesea folosite in Belgia. Actionarii pot ramane anonimi, actiunile (la purtator sau nominale) fiind in intregime transferabile, dar detinatorii acestor actiuni au o responsabilitate limitata.

In cazul SPRL actiunile sunt nominale, iar pentru transferul lor este necesar acordul celorlalti actionari. Detinatorii acestor actiuni au, de asemenea o responsabilitate limitata. 

In cadrul societatilor in comandita se face distinctie intre "partener activ", care conduce compania si "silent partner" care este numai investitor.

Intr-o cooperativa, capitalul companiei este variabil.

Procedura de inregistrare a unei societati pe actiuni, de exemplu, se deruleaza intr-un interval de 30 de zile, prin completarea unui formular la notariat cu datele obtinute din Registrul Tribunalului Comercial unde s-a inregistrat firma. De asemenea, trebuie sa se inregistreze atat firma cat si  marca inregistrata , daca este cazul la Registrul Comertului. De mentionat ca firma poate sa-si inceapa activitatea imediat, inainte de a se finaliza procedura de inregistrare.

Capitalul minim necesar pentru infiintarea unei astfel de societati este de 61.973,38 Euro, iar directorii (care nu trebuie in mod obligatoriu sa fie actionari) sunt alesi de Adunarea Generala a actionarilor.

 Taxele percepute pentru inregistrare sunt urmatoarele :

• Taxe notariale in valoare de la 0,0228% la 0,855% din capital (cu procentul mai mic aplicabil pentru capitaluri mai mari) ;
• Taxa de inregistrare in valoare de 0,5% din capital + TVA
• Costul publicarii inregistrarii in Begian Official Gazette, care este de aproximativ 50 Euro pe pagina.

Astfel, taxele de inregistrare la nivelul capitalului minim mentionat mai sus, sunt: taxe notariale 459,22 Euro, taxe de inregistrare 309,87 Euro, costul publicarii in Monitorul Oficial 283,29 Euro.

Firmele sunt obligate sa completeze, pana la 30 iunie al fiecarui an, o declaratie de venituri, iar firmele mari trebuie sa realizeze un audit al situatiei lor financiare. In cadrul Adunarilor Generale a actionarilor, directorii au obligatia de a prezenta situatia financiara a companiei respective.

TAXE SI IMPOZITE

Impozitul pe profit, practicat in Belgia, atat pentru firme rezidente cat si pentru cele nerezidente, este de 39% aplicabil veniturilor taxabile. Pentru veniturile mai mici de 322.261,58 Euro nivelul de taxare poate fi intre 28 si 41%.

Taxele pe veniturile individuale variaza intre 0 si 55%, iar pentru dividente este de 25%. La dobanzile bancare se aplica un impozit de 15%.

T.V.A. face parte din categoria impozitelor indirecte aplicate la vanzarile in Belgia de marfuri si servicii.  

Se aplica urmatoarele exceptii de la plata TVA : 

• Exporturile de bunuri catre persoanele stabilite in tari in afara U.E. ;
• Importurile temporare si re-exporturile de marfuri care in general sunt operatiuni libere de aplicarea unor taxe ;
• Transferarea unui segment complet de afaceri ;
• Majorarea in cash a capitalului unei companii.

 In Belgia se aplica urmatoarele niveluri ale TVA: 

• 1% pentru tranzactiile cu aur;
• 6% pentru marfurile si serviciile clasificate ca fiind de natura sociala;
• 12% pentru marfurile de destinate consumului curent, precum si pentru serviciile care au importanta deosebita pentru scopuri economice, sociale sau culturale ;
• 21% pentru celelalte marfuri.

TVA se aplica la valoarea pretului din factura, la care este adaugata taxa vamala (daca este cazul), ambalajul si cheltuielile de transport si asigurare.

Pentru rentele obtinute de detinatorii de propietati imobiliare se percepe o taxa de 1,25% la 2,5%, care variaza in functie de localizarea propietatii.

Taxele locale, percepute de administratiile locale, variaza intre 0 si 10%, cele mai frecvente fiind intre 5 si 9% din veniturile taxabile ale persoanelor individuale.

Accizele in U.E. sunt percepute pentru productia si importul de tigari, alcool si produse alcoolice si uleiuri minerale. In Belgia, aceste accize sunt aplicabile cafelei si bauturilor ne-alcoolice, precum si produselor importate peste anumite limite cantitative.

Mentionam ca intre Romania si Belgia functioneaza Conventia pentru evitarea dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe capital, semnata de cele doua parti in martie l996 si ratificata de partea romana in luna octombrie 1996.

SCHIMBURILE COMERCIALE BILATERALE 

a) Cadrul juridic

Schimburile comerciale ale Romaniei cu Belgia se deruleaza, in principal, in cadrul 'Acordului european instituind o asociere intre Romania, pe de o parte si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte', semnat la 1 februarie 1993 si intrat in vigoare la 1 februarie 1995. 

In luna martie 1996, a fost semnat Acordul intre Guvernul Romaniei si Uniunea Economica Belgo - Luxemburgheza privind promovarea si protejarea reciproca a investitiilor, intrat in vigoare in martie 2001, cu valabilitate pe o perioada nedeterminata.

b) Evolutia schimburilor de marfuri 

In perioada 1991-2001, comertul bilateral a crescut de 4,5 ori (exportul de peste 4 ori si importul de 5 ori), soldul balantei comerciale inregistrand in permanenta, mai putin in anul l994, un sold negativ pentru partea romana. 

La 31 decembrie 2002, schimburile economice bilaterale au cunoscut o evolutie pozitiva, reflectata printr-o crestere a acestora cu 11,80% (502,6 milioane dolari) fata de anul 2001. Exporturile romanesti au crescut cu 12,86% (218,2 milioane dolari) iar importurile cu 11,0% (284,4 milioane dolari). Balanta comerciala a intregistrat un sold negativ de - 66,2 milioane dolari pentru partea romana.

Belgia a detinut, la 31 decembrie 2002, locul 13 in ierarhia partenerilor comerciali ai Romaniei, ocupand locul 12 la export si locul 17 la import.

Structura schimburilor de marfuri la 31 decembrie 2002

 a) Export:

produse textile (44,5%);

masini, aparate si echipamente electrice (14,8%),

vehicule si echipament transport (3,3%),

mase plastice, cauciuc (10,5%);

mobila si articole pentru interior (7,7%),

metale (4%),

produse chimice (0,9%),

produse din lemn (3,1%).

care reprezinta impreuna cca. 90% din exportul romanesc in Belgia.

b) Import:

materiale si articole textile (22,0%);

produse chimice (20,9%),

masini, aparate electrice (10%),

vehicule, echipamente de transport (15,4%),

metale (8,1%),

mase plastice (8,1 %),

animale vii (4,3%),

produse alimentare (1,6%),

care reprezinta impreuna 90% din importul romanesc din Belgia.

In ultima perioada se constata intensificarea eforturilor societatilor romanesti exportatoare de a se alinia la standardele si normele europene, ca si eforturile de identificare a unor noi parteneri. Este de remarcat faptul ca peste 70% din export este acoperit de grupele de produse cu grad ridicat de prelucrare : industria confectiilor si textile, masini si aparate electrice, vehicule si mijloace de transport, produse chimice.

INVESTITIILE SI COOPERAREA ECONOMICA

Referitor la investitiile belgiene in Romania, la 31 ianuarie 2003, acestea inregistrau un volum de 52,81 milioane de dolari pentru 1084 societati cu capital mixt, Belgia ocupand locul 24 in clasamentul investitorilor straini, dupa valoarea capitalului social.

Domeniile in care au fost realizate investitiile straine sunt : chimia, industria alimentara, constructiile de masini, industria usoara, distributia de marfuri.

ASISTENTA ECONOMICA BILATERALA

La nivel federal :

A. Fond de investitii de 100 milioane franci belgieni 

Coordonarea acestui program si administrarea fondului sunt realizate de catre Societatea Nationala de Investitii prin filiala sa, Societatea Belgiana de Investitii Internationale (SBII). Societatea contribuie la finantarea pe termen lung a intreprinderilor belgiene din strainatate, sub forma participarii la capital, a creditelor sau a oricarei alte forme de interventie financiara.

Romania nu a beneficiat pana in prezent de aceasta forma de sprijin, desi intreprinderile romanesti sunt eligibile.

  B. Formarea manageriala a cadrelor: 120 milioane franci belgieni 

Programul de formare manageriala a cadrelor consta in specializarea unor manageri din societati si institutii romanesti care au contacte economice cu firme din Belgia. Programul cuprinde pregatire teoretica si 3 saptamani de practica in intreprinderi belgiene, gasirea acelor intreprinderi care sa sponsorizeze cele 3 saptamani de practica industriala fiind in sarcina cursantilor.

La nivel regional

a) Asistenta oferita de Guvernul Flamand 

Guvernul flamand a dezvoltat o serie de instrumente prin care sa dea o forma concreta colaborarii cu tarile din Europa Centrala si de Est. Pe primul loc se situeaza  Programul pentru Europa Centrala si de Est , creat in 1992 si prin care sunt finantate anual proiecte realizate de parteneri flamanzi si central si est europeni.

In ceea ce priveste Romania, daca pana in l999 asistenta oferita se manifesta indeosebi in domeniul umanitar, in urma Comisiei mixte de punere in aplicare a  Acordului de cooperare intre Guvernul Romaniei si Guvernul Flandrei , care a avut loc intre 24-26 februarie 1999, o pondere mai insemnata au capatat actiunile cu caracter economic. Cea mai importanta investitie o reprezinta crearea unui Centru (incubator de afaceri) la Ramnicu Valcea.

In anul 2000, finantarea acordata diferitelor proiecte din Romania a reprezentat 35% din fondurile alocate de partea flamanda pe ansamblul Programului sau de cooperare cu tarile din Europa Centrala si de Est.

Pentru perioada 2001-2002, Guvernul flamand a alocat Romaniei, pentru finantarea unor proiecte de cooperare bilaterala, suma de 82 milioane FB (2 milioane euro).

Pentru exercitiul financiar 2002, au fost admise la finantare 9 proiecte, in valoare de aproximativ 1,05 milioane euro, iar pentru anul 2003, 8 proiecte in valoare de 965 mii euro. 

b) Asistenta oferita de Guvernul Regiunii Valone si Guvernul Comunitatii Franceze din Belgia

S-a actionat in spiritul realizarii Programului de cooperare rezultat in urma desfasurarii primei sesiuni a Comisiei mixte permanente de aplicare a  Acordului de cooperare intre Guvernul Romaniei si Guvernul Regiunii Valone si Guvernul Comunitatii Franceze din Belgia , semnat de cele doua Parti, la 29 martie 2000.

Conform Protocolului celei de a doua sesiuni a Comisiei mixte romano-valone (Bucuresti, 21-22 octombrie 2002), cele doua Parti au convenit ca in perioada 2003-2004 sa dezvolte cooperarea bilaterala, prin derularea a 52 proiecte, in principal, in urmatoarele domenii de activitate : agricultura si dezvoltarea rurala (care detine ponderea in total proiecte) ; cooperarea in domeniul culturii ; cercetarea stiintifica ; turismul ; acordarea de burse si formare profesionala pentru functionari guvernamentali, diplomati si cadre de conducere din intreperinderi ; mediul inconjurator .

Cap 3

Selectia pietei "tinta"

Scopul firmei este de a se extinde si de a-si creste copetitivitatea. Pe piata Belgiei exista firme concurente si chiar produse asemanatoare, dar care au un foarte mare success. Se va merge pe ideea ca produsele respective se vand deja cu success, deci vom putea avea la randul nostru succes.

Produsele noastre se vor exporta intr o anumita regiune a Belgiei : Flandra.

Piata tinta este formata din persoane cu venit de peste 1000 euro,cu varsta cuprinsa intre 22-53 ani si firmel existente pe piata in alte regiuni.

 Cap 4

Alegerea metodei de intrare pe piata

Strategia de marketing care se va folosi este cea de extindeii gamei de produse pe piata actuala.

Pentru o consolidare si o promovare mai buna a marcii, pentru a creste cifra de afaceri si pentru un contact cat mai apropiat cu piata externa se va alege exportul direct (firma are destule fonduri pentru a suporta cheltuielile care intervin in exportul direct)

Bibliografie

economist.com

globaledge.msu.edu/ibrd

tradeport.com

WDI

Ioan Popa, Tranzactii comerciale internationale