Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AgriculturaAsigurariComertConfectiiContabilitateContracteEconomie
TransporturiTurismZootehnie


Conceptul de comert international in contrapartida

Comert

+ Font mai mare | - Font mai mic



Conceptul de comert international in contrapartida

Putem defini comertul in contrapartida ca o tranzactie internationala in cadrul careia exporturile pe o anumita piata sunt conditionate de angajamentul de a accepta importul din acea tara. Altfel spus ,,in acest cadru o marfa exportata plateste o marfa importata cu aceeasi valoare”[1] .



Aceasta forma de comert se foloseste in prezent mai ales in acele fluxuri ale comertului international la care sunt angrenate tari care dispun de fonduri valutare modeste ,din aceasta cauza, adopta o politica de restrictii valutare, in cadrul careia mijloacele de plata straine se obtin dificil, sau nu se obtin deloc. In aceste conditii importatorii desi solvabili nu isi pot onora obligatiile externe ,datorita dificultatilor de a cumpara si transfera valuta in tara exportatorului. Prin contrapartida cumparatorul se achita de obligatia sa externa, furnizand partenerului sau produse indigene sau prestandu-i diferite servicii (mai rar echivalente ca valoare economica).

Pornind de la aceste considerente ,putem aprecia ca operatiunile de contrapartida se afirma ca modalitati de realizare a fluxurilor de marfuri si servicii dintre doi sau mai multi parteneri, in sens restrans, ele constand in legarea importului de export, in scopul asigurarii unor schimburi comerciale echilibrate intre partenerii respectivi; in sens larg, prin aceste operatiuni se inteleg toate formele de coordonare bilaterala a schimburilor dintre parteneri, inclusiv cele din cadrul actiunilor de cooperare industriala si economica internationala.

Livrarile in contrapartida, presupun eliminarea sau reducerea instrumentelor de plata si inlocuirea lor cu schimburile reciproce de marfuri ,servicii, de regula insotite de diferite aranjamente financiare.

Tranzactiile in contrapartida se intemeiaza, in esenta, pe cea mai veche forma a comertului -,,trocul” ,schimbul de marfa contra marfa, care a precedat aparitiei banilor. Evident, asa cum va rezulta si din cele ce urmeaza, ar fi gresit sa se reduca mecanismul contrapartidei contemporane la trocul simplu din vremurile preistorice .

Dezvoltarea raporturilor marfa-bani a facut ca interesul pentru troc sa scada. Experienta arata ca acest tip de comert s-a dezvoltat mai ales in perioadele de instabilitate si in zonele in care nu exista suficiente lichiditati, in tarile in care au monede mai slabe neconvertibile.

In general ,ramane ca un fapt relativ surprinzator ca in prezent ,cand economia mondiala se afla la ,,ora pietei” , operatiunile in contrapartida nu numai ca au disparut dar ĩsi mentin o anumita vitalitate pe cele mai diferite fluxuri ale comertului mondial. Aceasta reprezinta tocmai o incercare de a gasi unele solutii in afaceri pentru reducerea efortului si a riscului valutar, care au devenit factori cardinali in relatiile economice internationale.

Desi formele pe care le ĩmbraca contrapartida sunt diverse ele au un element comun: compensare directa, integrala sau partiala a unui import de catre un partener printr-un export realizat de acesta catre celalalt partener.

Motivatiile si avantajele prin care s-ar putea explica interesul firmelor private si publice , precum si al statelor pentru operatiunile in contrapartida sunt: operatiunile in contrapartida au un rol deosebit in promovarea schimburilor in domeniile industriale moderne ,ale tranzactiilor cu masini utilaje, instalatii complexe, in conditiile financiare avantajoase; operatiunile in contrapartida pot fi introduse in diferite actiuni de cooperare economica internationala, indeosebi in forma cunoscuta sub denumirea buy-back, dar si in alte forme cum ar fi coproductia , productia la comanda, subproductia si subcontractarea; se evita sau se reduc partial efectele instabilitatii monetare concretizate mai ales in flotarea generalizata a cursurilor valutare, ale crizei lichiditatilor internationale ilustrata indeosebi prin cronicizarea datoriei externe care afecteaza un numar insemnat de tari din toate continentele lumii; situatii de inferioritate in care se gasesc numeroase tari in raporturile economice internationale ca urmare a lipsei convertibilitatii propriilor monede; incercarea de mentinere si dezvoltare a relatiilor reciproce intr-un cadru echilibrat a fluxului de marfuri si servicii prin contrapartida la nivel de state (clearingul), situatie in care doua sau mai multe tari incearca sa se desprinda de influentele negative existente pe piata mondiala, sa-si creeze piete de interes reciproc; diversificarea fondului de marfuri pentru piata in cadrul regional cu efecte benefice asupra consumatorilor, acest procedeu fiind si un mijloc de testare a competitivitatii internationale a unor produse; este o forma de comert putin costisitoare deoarece contrapartida presupune o activitate mai redusa de marketing, un aparat comercial mai putin numeros decat necesita alte forme de comert.



Contrapartida prezinta si unele limite, fapt catre explica retinerea unor oameni de afaceri fata de aceasta: conjugarea interesului partenerilor pentru marfurile de care dispun fiecare din acestia este uneori integrala ca marime si echilibrul se poate deteriora si mai mult in timp:compensare valorica a unor schimburi de marfuri este greoaie, iar in timp se pot crea dezechilibre care franeaza aceste operatiuni;unele firme mai ales in tarile dezvoltate au tendinta de a exporta marfurile prelucrate, depasite din punct de vedere tehnic obtinand in schimb materii prime despre care, orice s-ar spune, devin din ce in ce mai rare la nivel mondial.

Luand in considerare atat avantajele cat si limitele, putem considera ca tranzactiile in contrapartida se mentin ca tehnici viabile de comert exterior si de cooperare economica internationala si sunt luate in considerare ca o componenta a strategiei comerciale de catre numeroase intreprinderi publice si private din aproape toate tarile lumii, indiferent de nivelul lor de dezvoltare economica .



Costin Kisitescu - ,,Moneda –mica enciclopedie” ,ESE ,Bucuresti, 1982 ,p.93

Vezi Alex D. Albu, Violeta Ciurel -,,Contrapartida in relatiile internationale” ,ESE, Bucuresti , 1991






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1429
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site