Europa, o piata de 27 de tari

Europa, o piata de 27 de tari

    Romania si Bulgaria au patruns la 1 ianuarie 2007 pe o piata de 450 de milioane de locuitori, cu o concurenta de 1,4 milioane de restaurante, adica 3,11 restaurante pentru 1000 de locuitori.

    Dupa aderarea celor 10 tari din Europa Centrala la Uniunea Europeana, populatia a crescut cu 20 % , PIB-ul pe tara- cu 8 %, pe cand PIB-ul pe cap de locuitor a scazut cu 10 %. Aceasta tendinta s-a accentuat odata cu aderarea Romaniei si a Bulgariei la 1 ianuarie 2007. Aceste doua tari sunt considerate a include regiunile cele mai sarace din noua Europa a celor 27.

Puteri de cumparare diferite 
    La inceputul anului 2007, 75 % din noii veniti primeau salariile minime cele mai mici (intre 100 si 200 de euro pe luna). Salariul minim pe economie este de 7 ori mai mare in Europa celor 6, care a stat la originile Uniunii. De fapt, procentul din buget destinat alimentatiei este de 50 % (48 % in Lituania) in tarile din Europa Centrala, pe cand in Olanda si in Franta, acest procent se situeaza intre 15 si 18 %.

     Europa isi protejeaza consumatorii prin pastrarea diversitatii..  
    Produsele alimentare si bauturile figureaza printre cele mai importante articole de consum, intrucat satisfac nevoi fiziologice fundamentale precum foamea si setea si reprezinta una dintre cheluielile cele mai frecvente pentru majoritatea gospodariilor. Dezvoltarea metodelor de petrecere a timpului liber, care este evidenta in cresterea numarului de vacante in strainatate si de iesiri la restaurant a contribuit la familiarizarea consumatorilor cu obiceiurile alimentare de origine straina. Din combinarea acestui fenomen cu imbunatatirea retelelor de distributie a rezultat o convergenta a obiceiurilor de consum (de exemplu, cresterea consumului de vin in nordul Europei si cresterea consumului de bere in sud).

Obiceiuri alimentare de luat in considerare de sectorul HORECA

Alimente sigure provenite din lumea intreaga     Uniunea Europeana este cel mai mare importator mondial (200 de tari) de bunuri alimentare, precum si cea mai mare piata de import de alimente provenite din tarile in curs de dezvoltare. Uniunea a facut alegerea politica de a nu face concesii legate de regulile de securitate alimentara. Aceasta obligativitate se aplica atat membrilor Uniunii, cat si tarilor terte care doresc sa isi exporte produsele in Uniune. Securitatea alimentara incepe in ferma, oricare ar fi originea alimentelor. 
    Uniunea insista mereu ca normele sale sa fie cele mai stricte posibil, nu numai in domeniul securitatii alimentare, ci si in cel a planurilor de protectia mediului, de dezvoltare rurala, de productie durabila si de bunastare a animalelor.

    Etichete comune pentru toti producatorii europeni     Consumatorii din Uniunea Europeana isi doresc alimente sigure; dar si alimente de calitate. In plus, isi doresc ca Uniunea sa respecte diversitatea culturala si culinara din interiorul frontierelor sale. Exista astfel patru etichete de calitate.
    Eticheta denumire de origine controlata si indicatie geografica protejata (DOC si IGP) se aplica produselor agricole sau bunurilor alimentare care prezinta o stransa legatura cu o regiune sau un loc anume. Un produs IGP poseda o caracteristica sau o reputatie anume, care il asociaza cu o regiune data, in care a avut loc cel putin o etapa a procesului de productie, de transformare si de preparare. Un exemplu il constituie indicatiile Clare Island Salmon, Arancia Rossa di Sicilia si Dortmunder Bier.  
    Un produs cu eticheta DOC poseda caracteristici atestate care rezulta in mod necesar din mediul natural si din competentele producatorilor din regiunea de productie cu care este asociat produsul. Aici pot fi citate denumirile Huile d`olive de Nyons, Queijo Serra da Estrela si Shetland lamb. 
Eticheta specialitate traditionala garantata (STG) este folosita in cazul produselor care poseda caracteristici specifice si care contin ingrediente traditionale sau produse prin metode traditionale. Printre produsele din aceasta categorie figureaza painea Kalakukko, jambonul Jamn Serrano si berea Kriek, ale caror nume au fost depuse de Finlanda, Spania si Belgia. 
    Eticheta productie biologica inseamna ca alimentul a fost produs prin metode biologice agreate, care respecta mediul inconjurator si sunt conforme bunelor practici in materie de crestere a animalelor si cultivare a plantelor. Agricultorii evita indeosebi folosirea de pesticide de sinteza si de ingrasaminte chimice.

    Baze sigure pentru diversitate si excelenta !     In mod constant, spprijinindu-se pe date stiintifice, Uniunea Europeana incearca sa reduca riscurile in materie de securitate alimentara pe o piata globala in continua evolutie. Uniunea considera de asemenea ca normele de securitate alimentara trebuie sa favorizeze si nu sa limiteze alegerea si calitatea, prin elaborarea unor norme de securitate fundamentale pe baza carora sa se poata dezvolta si consolida calitatea si excelenta. Aceasta este cea mai moderna politica de securitate alimentara.

Tendintele europene in plina mondializare     Daca la micul dejun, in Europa de Nord si in Europa Centrala, consumatorii prefera produsele sarate, Europa de Sud isi pastreaza traditiile si prefera produsele dulci (cereale, paine, unt, dulceata.). Alt aspect relevant din punctul de vedere al obiceiurilor alimentare ale popoarelor europene este ca in Europa de Nord si in Europa Centrala, micul dejun este copios si cuprinde majoritatea caloriilor ingerate, pe cand in sudul Europei cina, care se ia in jurul orei 22, este cea mai copioasa masa (Grecia, Spania.).
    Cu toate acestea, in timp ce consumatorii din sudul Europei manifesta o tendinta spre o consumatie de tip mediteranean (regim cretan) si spre o nevoie crescuta de securitate alimentara, noile tari europene les nouveaux pays europens sufera de pe urma puternicei influente anglo-saxone care incita la destructurarea meselor.
    Este adevarat ca noile modalitati de consum, precum si presiunea mediatica ii incita pe noii consumatori europeni sa renunte intr-o oarecare masura la traditiile autohtone. Acest lucru explica si de ce primele cinci lanturi de restaurante implantate in aceasta noua Europa includ mai mult de 12.000 de restaurante numite fast food . 
    Din fericire, pentru a contrabalansa aceasta tendinta coplesitoare, pe diagonala Polonia-Bulgaria sunt prezente mai mult de 100 de hipermarketuri francofone. Suntem indretatiti sa ne intrebam de ce aceste lanturi de hipermarketuri care comunica asupra autenticitatii, provenientei si calitatii produsului in tara lor de origine, nu comunica mai mult vizavi de noile lor piete stiind ca legislatia europeana se va armoniza, atat in ceea ce priveste produsele, cat si calitatea serviciilor!

Prin urmare, consultanta stiintifica privind siguranta alimentara trebuie sa fie de cea mai buna calitate. Aceasta trebuie furnizata la timp si corect celor re Politica de siguranta alimentara are la baza informatiile stiintifice. sponsabili de luarea deciziilor privind protectia sanatatii consumatorului.

Uniunea Europeana are o legislatie ampla privind productia primara de produse agricole si productia industriala de alimente procesate. Legislatia a evoluat in ultimii treizeci de ani, reflectand un amestec de forte stiintifice, sociale, politice si economice, in special in cadrul crearii Pietei interne.

Ea cuprinde legislatie "orizontala " care are prevederi aplicabile tuturor alimentelor si legislatie "verticala" care cuprinde prevederi pentru tipuri specifice de alimente .

Legislatia orizontala este reprezentata de peste 130 de directive cadru care sunt considerate cruciale pentru bunurile alimentare. Ea se refera la aditivii alimentari ,contaminantii alimentari,etichetarea si prezentarea alimentelor,controlul oficial al bunurilor alimentare,igiena alimentelor , alimente pentru utilizari nutritionale speciale, materiale si articole care intra in contact cu alimentele, tratarea alimentelor cu radiatii ionizante , alimentele provenite din organisme modificate genetic si alimentele noi , reziduurile de medicamente de uz veterinar , reziduurile de pesticide .

Legislatia verticala se refera la caracteristicile si compozitia unor produse ca ciocolata , gemurile laptele de consum , zaharul, mierea , apele minerale naturale , apa potabila .

Ultimile evenimente - dioxina , encefalopatia spongiforma bovina , lipsa unor reguli unitare in domenii ca fortificarea alimentelor,

suplimentele nutritive , contaminarea microbiana , au dus la propunerea elaborarii unui nou cadru legislativ

Este necesara revizuirea tuturor procedurilor stabilite de legislatia alimentara in UE pentru implementarea si adaptarea sa la progresul tehnic si stiintific.

Trebuie introdusa o mai buna coordonare a comitetelor care se ocupa de legislatia reprezentativa pentru a se asigura ca problemele de siguranta alimentara sunt abordate cu continuitate de la ferma pana pe masa consumatorului prin aplicarea unei proceduri unice de reglementare , a unei proceduri unice de adoptare a deciziilor individuale si a unei proceduri manageriale unice pentru toate problemele urgente privind siguranta alimentara.

Romania are cel mai alert ritm de consum din UE, intr-o perioada in care atitudinea celorlalte tari comunitare este mai degraba ponderata Umplem cosul din supermarket cu mai mare vigoare decat europenii, desi salariile noastre reprezinta doar 40% din media celorlalti membri ai UE Romania a inregistrat cea mai mare crestere anuala, de 23%, a comertului cu amanuntul intre tarile din Uniunea Europeana (UE), potrivit unui studiu al biroului european de statistica, Eurostat.

Prin comparatie, vanzarile in lanturile de supermarketuri din restul Uniunii au scazut cu 1%.

Romanii au totusi cele mai mici venituri dintre locuitorii UE. Potrivit aceluiasi birou de statistica, veniturile noastre reprezinta in medie doar 40% din lefurile europenilor.

Conform specialistilor, lipsa de cumpatare a romanilor in fata rafturilor s-ar explica prin deceniile de privatiuni, dar si printr-o disponibilitate mai mare pentru cumparaturi datorita cresterii salariilor.

Exporturile industriei alimentare vor inregistra o crestere cu aproape 20 de procente in 2008, in scadere cu 5,8 la suta fata de ritmul de crestere din 2007, potrivit prognozei publicata de Comisia Nationala de Prognoza /CNP/ pe site-un institutiei.

Pentru anul 2009, prognoza CNP arata o rata de crestere mai mica a exporturilor din industria alimentara, cu doar 17,5 la suta. In ultimii trei ani, exporturile industriei alimentare au inregistrat un ritm mediu anual de crestere de 15 la suta, asemanator cu cel al exporturilor totale de bunuri, care a fost de 15,8 la suta, dar este semnificativa inversarea raportului dintre cele doua dinamici.

Daca in anul 2005 cresterea exporturilor industriei alimentare, de 8,8 la suta, reprezenta aproximativ jumatate din cea a exporturilor totale, in anul 2007 aceasta ramura a fost una din activitatile care au sustinut exportul romanesc, cu o crestere de 25,6 la suta (13,7 la suta pe ansamblul exportului). Pentru 2008 si 2009, CNP estimeaza ca industria alimentara are capacitatea de a-si mentine dinamica exporturilor peste cea a exporturilor totale, contribuind la imbunatatirea deficitului comercial.

In ceea ce priveste importul de produse alimentare, prognoza CNP evidentiaza posibilitatea incetinirii in continuare a dinamicii importului de produse alimentare, la 15,8 la suta in anul 2008 si la9,4 la suta in anul 2009, in conditiile in care in 2007 importurile au inregistrat o crestere cu 31,1 la suta. Potrivit CNP, perioada 2005 - 2007 s-a caracterizat printr-o dinamica accentuata a importurilor, cu mult peste cea a exportului.

Cu toate acestea, decalajul dintre cele doua evolutii s-a diminuat constant, de la 26 puncte procentuale in 2005, la mai putin de sase puncte procentuale in anul 2007, ceea ce, indirect arata capacitatea ofertei nationale de a acoperi consumul intern. Deficitul inregistrat in urma schimburilor comerciale derulate cu bunuri ale industriei alimentare si bauturi a reprezentat, in medie, 10 la suta din deficitul total, in perioada 2005-2007.

CNP estimeaza pentru anii 2008 si 2009 ca ponderea deficitului aferent industriei alimentare si bauturilor in deficitul total se va diminua pana la circa 9 procente. In acelasi context, CNP prognozeaza o incetinire a ritmului de crestere a deficitului operatiunilor de comert exterior cu bunuri din industria alimentara pana la 15 la suta, respectiv 7,6 la suta.

In ceea ce priveste, numarul mediu de salariati din industria alimentara si a bauturilor, acesta va continua in anii 2008 si 2009 trendul crescator, cu cate 5.000 de persoane anual. Astfel, pentru 2008 sunt estimati 185.000 de salariati in industria alimentara si a bauturilor, iar pentru 2009, circa 190.000 de persoane.

Aceasta crestere se reflecta si in structura, incepand din anul 2005, si s-a datorat cresterii consumului alimentar al populatiei si crearii de noi locuri de munca in aceasta ramura. Potrivit CNP, castigul salarial mediu brut lunar in industria alimentara si a bauturilor va creste si in urmatorii ani, insa, intr-un ritm mai moderat, astfel ca pentru 2008 este estimat la un nivel de 1.239 lei, in crestere cu 15,8 la suta fata de anul 2007, depasind usor cresterea din industria prelucratoare de 15,1 la suta, iar pentru 2009, la 1.364 lei, in crestere cu 10,1 la suta fata de anul 2008.

Datele MADR arata ca anul trecut importurile Romaniei cu produse agroalimentare au atins 3,25 miliarde de euro, in timp ce exporturile pe piata UE si in tarile terte au depasit cu putin 1,1 miliarde euro.