Implicarea BCR Sucursala Neamt In Finantarea Operatiunilor De Export/Import

1.Grupul Banca Comerciala Romana - primul supermarket

financiar din Romania

Grupul Banca Comerciala Romana este prin evolutia bilantului si a parametrilor de performanta liderul pietei financiare romanesti.

Optiunea strategica pentru structura de grup s-a bazat pe obiectivul BCR de a-si consolida permanent pozitia in sistem, in concordanta cu tendintele moderne din lumea financiara de azi si in conditiile sumarii constiente a responsabilitatilor sociale corporatiste.

In cadrul Grupului, ofertei traditionale de banca comerciala ( depozite, credite,caruri,decontarea,retail etc.) i s-au asociat servicii si produse de asigurari, leasing, brokeraj pe piata de capital si administrare de active. Aceste noi activitatea conexe se desfasoara in subsidiarele specializate ale Bancii Comerciale Romane:BCR Asigurari,BCR Leasing,BCR Securities, si BCR Asset Management.

Activitatea grupului este sustinuta eficient de subsidiarele din strainatate (Londra, Frankfurt, Paris, Chisinau) precum si de reprezentantele din New York si Moscova. Grupul BCR desfasoara o activitate complexa, punand la dispozitia clientilor sai pachete de produse si servicii ce pot fi procurate de la o singura unitate BCR,din gama larga oferita de banca.

Banca Comerciala Romana, banca mama a Grupului, a fost fondata la 1 decembrie 1990 in cadrul procesului de restructurare pe doua niveluri a sistemului bancar romanesc, continuand o traditie de 50 de ani de activitate. Aceasta functioneaza si se dezvolta ca o banca universala, capabila sa satisfaca cerintele unor segmente tot mai largi de clienti, bucurandu-se de increderea a peste 3 milioane de parteneri de afaceri care se adreseaza bancii, atat pentru calitatea serviciilor oferite, cat si pentru capacitatea de a gasi solutii la problemele lor financiare.

Prin cele 280 de unitati care functioneaza la BCR, banca serveste mari companii si IMM-uri concomitent cu clientii persoane fizice care au cea mai dinamica evolutie si cel mai mare potential de dezvoltare.

Evolutia buna a bancii este recunoscuta de toate institutiile si organismele cu care colaboreaza, de agentiile de rating si de mass media interna si internationala de specialitate. Prestigioasa revista britanica de specialitate "The Banker" , membra a grupului Financial Times , a nominalizat Banca Comerciala Romana drept ' Banca Anului ' in Romania in 2000; pe primul loc intre bancile romanesti si pe un loc apreciabil intre primele 1000 de banci din lume . In sustinerea acordarii premiului , specialistii revistei au aratat ca: "B.C.R. poate revendica pozitia de lider in fiecare segment al sistemului bancar romanesc , avand retele extinse de unitati teritoriale, o larga baza de clienti si reputatia de a fi una dintre cele mai sigure banci" .

2. Perspectivele Grupului BCR

Grupul BCR ofera servicii financiare integrate care adauga valoare atat clientelei cat si la nivelul grupului, crearea acestuia fiind una din cele mai bune idei ale managementului, care a reusit in afaceri prin prudenta si performanta.

In perspectiva Grupul BCR isi va mentine capacitatea de a face profit asigurand continuitatea unor principii moderne care deja transpar din activitatea sa - parteneriat prietenos, orientare de solutii, transfer de know-how si echilibrarea rezultatelor pe termen scurt cu viziunea pe termen mediu si lung - efectele concretizandu-se prin mentinerea in fruntea sistemului financiar-bancar romanesc si in grupul lider din Europa Centrala si de Est.

Oferta de produse si servicii a Grupului BCR, orientata spre client, poate fi caracterizata ca fiind :

• anticipativa
• pentru acoperirea exigentele tuturor categoriilor de clienti
• bazata pe un parteneriat orientat spre solutii
• competitiva si operativa
• prudentiala si profitabila pentru toti partenerii
• avand la baza profesionalismul si puterea lucrului in echipa

Grupul BCR este preocupat si pregatit sa faca fata si in continuare provocarilor imediate si de perspectiva, cu un profesionalism bazat pe capacitatea de inovare si de creare de valoare.

3. BCR- Activitatea Internationala

Activitatea internationala a BCR se desfasoara pe doua planuri importante:

- relatiile cu bancile corespondente

- relatiile cu organismele financiare internationale, agentiile de rating si agentiile de garantare a creditelor de export.

BCR are o prezenta directa pe pietele financiare internationale prin cele sase subsidiare (Londra,Frankfurt, Milano, Paris,Cairo,Chisinau) si cele doua reprezentante (New York si Moscova). BCR are relatii de corespondent cu peste 800 de banci, situate in marile centre economico-financiare ale lumii .BCR detine conturi LORO ,avand totodata deschise si conturi NOSTRO care permit transferul de fonduri in cele mai indepartate zone ale lumii.

Numarul bancilor cu cheie SWIFT schimbata a crescut la peste 1500. In portofoliul BCR se afla acorduri de finantare externa, fara limita de suma, pentru perioade intre 1 si 5 ani, cu garantia institutiilor de asigurare a creditelor pentru export. BCR administreaza inclusiv acorduri cadru de refinantare externa, prin care se pot finanta pe langa importurile de bunuri de capital si importuri de materii prime si materiale, fara nici o conditie in ceea ce priveste tara de provenienta a acestora .

In domeniul relatiilor cu agentiile de garantare a creditelor pentru export, BCR are stabilite contacte cu institutii din principalele tari industrializate: Export Development Corporation (Canada), FINNVERA (Finlanda), COFACE (Franta), HERMES (Germania), IFTRIC (Israel), SACE (Italia), ECGD (Marea Britanie ), NCM (Olanda), CESCE (Spania), EXIMBANK of USA.

In cadrul operatiunilor de trezorerie - tranzactii FOREX- se primesc linii de la banci straine corespondente.

Consecinte in plan operational ale acestor relatii :

-derularea tranzactiilor la nivelul standardelor internationale;

-reducerea timpului real pentru transferurile de fonduri in orice parte a lumii;

-facilitati comerciale ( confirmari acreditive si garantii externe pe perioade de valabilitate intre 6 luni si 3 ani );

-facilitati de trezorerie (conditii avantajoase de plasare a depozitelor, linii de finantare primite de la bancile straine corespondente).

BCR deruleaza o serie de proiecte , ca reprezentant autorizat al unor ministere publice si companii nationale, sustinute financiar prin:

-imprumuturi guvernamentale externe sau imprumuturi externe garantate de stat;

-imprumuturi externe angajate de BCR in nume propriu.

Deruleaza, de asemenea, programe pentru finantarea IMM-urilor din:

-fonduri nerambursabile PHARE

-imprumuturi BERD

Finantarea externa este mai avantajoasa pentru ca in aceste conditii de finantare vor fi negociate cu bancile straine finantatoare, in vederea obtinerii unui nivel cat mai avantajos pentru clienti. Astfel, in timp, eforturile BCR au dus la o imbunatatire continua a conditiilor oferite importatorilor romani interesati, prin liniile de finantare externa.

Foarte important este insa, cu siguranta sa se stie care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca clientii, in principiu - pentru a beneficia de avantajele finantarii externe, respectiv:

-un contract comercial semnat cu un furnizor extern si valoarea acestuia sa permita finantarea; obiectul contractului comercial sa il constituie importul unor bunuri de capital sau echipamente noi si serviciile aferente acestora, in general de provenienta din tara furnizorului;

-acordul si cooperarea furnizorului clientului pentru aplicarea respectivei structuri de finantare;

-un plan de afaceri realist si intocmirea unei documentatii corespunzatoare, care sa justifice finantarea proiectului de catre banca ;

-lichiditati care sa va permita achitarea costurilor implicate de intrare in vigoare a unei astfel de finantari( plata avansului la contractul comercial, comisioane, prima de asigurare a creditului etc.).

In prezent in conditiile in care se poate afirma ca BCR administreaza cel mai mare numar de asemenea facilitati de finantare externa, aceasta are satisfactia de a fi contribuit, in calitate de partener al clientilor sai, la dezvoltarea continua a activitatii de finantare externa, in beneficiul acestora. Obiectivul central al activitatii internationale B.C.R. a fost acela de a incuraja si a favoriza exportul de produse romanesti si importurile destinate retehnologizarii si restructurarii capacitatilor industriale , in scopul unei cat mai bune adaptari a productiei societatilor comerciale din tara la cerintele pietei interne si externe .

4.Liniile de finantare externa de care pot beneficia clientii BCR, sucursala Piatra Neamt:

BCR a incheiat si deruleaza acorduri de finantare externa cu banci din principalele tari membre OECD.

Tabel 1. Caracteristicile liniilor de finantare externa

Sursa: BCR -Sucursala Piatra Neamt 2003

Aceste linii de credit au destinatie comerciala si beneficiaza de sprijinul unei institutii de finantare a exporturilor din tara furnizorului, reprezentand un credit tinut la dispozitia unei banci de catre alta banca, cu urmatoarele elemente definitorii:

• destinatia creditului
• plafonul in limita caruia pot fi finantate diverse tranzactii
• perioada de valabilitate
• dobanda si alte costuri
• dobanda curenta:
• dobanda bancii finantatoare + rezerva minima obligatorie
• dobanda bancii finantatoare poate fi:
• fixa (stabilit de catre banca finantatoare)
• variabila LIBOR(dobanda calculata la Londra)/EUROBOR(Euro Interbank Offered Rate) plus o marja a bancii finantatoare
• comision de administrare a liniei de finantare externa: 0.3-0.5%p.a., calculat la sold in functie de ratingul de credite al clientului si platibil anual;
• comision de gestiune: 1%flat
• comision neutilizare: 0,75%p.a.
• alte costuri externe:
• comision de agent: stabilit de la caz la caz(in prezent 000EUR), platibil la data intrarii in vigoare a acordului individual de finantare si la fiecare aniversare a acestei date pe perioada de viata a creditului
• cheltuieli juridice: percepute de un consultant juridic independent intern sau extern pentru intocmirea si emiterea documentului "Legal Opinion" aferent fiecarui acord individual de finantare externa
• cheltuieli externe generate de pregatirea, negocierea, redactarea si derularea acordurilor individuale de finantare externa care se platesc pe baza notificarii bancii externe
• alte cheltuieli legate de corespondenta si orice alte costuri care vor fi solicitate de banca finantatoare
• prima de asigurare aferenta emiterii politei de asigurare de catre Agentiile de Garantare a Creditelor de Export(AGCE) din tara bancii finantatoare, calculata sub forma unei cote procentuale aplicata la valoarea creditului extern. Valoarea acestei prime difera in functie de riscul de tara, perioada de finantare, de suma acordata, de obiectul contractului economic etc.

BCR Neamt acorda credite incadrate pe o linie de finantare externa, in baza contractului comercial extern dintre importator si exportator, clientilor care isi desfasoara activitatea in judetul Neamt. Dupa acceptarea ofertei de finantare de catre client, banca straina finantatoare emite un proiect de Acord Individual de Imprumut, prin intermediul careia trezoreriei comerciale respective i se va aplica Acordul Cadru deja existent.

Oferta de credite pentru comertul exterior la BCR Neamt

In cadrul finantarii corporative, unitatile teritoriale ale BCR pun la dispozitia clientilor sai pachete integrate de produse si servicii adaptate specificului activitatii fiecaruia. Creditul este principalul produs oferit de BCR Neamt in cadrul acestor pachete, intr-o gama variata, pe diverse destinatii, in moneda nationala si in valuta.

B.C.R. a conceput creditul din punctul de vedere al clientilor ca o sursa de finantare necesara desfasurarii , dezvoltarii sau restrucurarii lor , iar pentru banca reprezinta un plasament cu risc asumat in vederea obtinerii unei eficiente mult multumitoare .

Creditele pentru comertul exterior au o pondere insemnata in volumul creditelor acordate de BCR. Acestea vor fi si in continuare promovate prin politicile bancii in acest domeniu.

Liniile de credit functioneaza dupa sistem revolving, pe toata perioada de valabilitate de valabilitate a liniei de credit, in conditiile incadrarii in plafonul liniei de credit aprobat.

1. Credite pentru investitii

-Linii de finantare externa: permit finantarea proiectelor de investitii in conditii favorabile, avand avantajul unor dobanzi fixe pe perioade de pana la 5 ani ; au la baza acorduri cadru de finantare, avand ca obiect creditarea din surse externe, cu garantia institutiilor de asigurare a creditelor pentru export , a tranzactiilor comerciale incheiate de clientii BCR aferente importurilor de bunuri de bunuri de capital si servicii conexe provenite din tara bancii finantatoare.

-Credit pentru echipament ( investitii ) in completarea surselor proprii completeaza : completeaza sursele proprii , pentru realizarea de noi capacitati de productie , modernizarea celor existente, beneficiind de perioada de gratie .

-Credit pentru activitatea de leasing destinat sustinerii financiare a procesului investitional in scopul achizitionarii de masini , utilaje , mijloace de transport si alte bunuri, in vederea incheierii lor pe o perioada determinata de timp.

Creditul se acorda pe o perioada de 3-5 ani, in lei si in valuta, persoanelor juridice care au incheiat cu utilizatorii contracte de leasing financiar, in limita a maxim 85% din valoarea bunului care face obiectul contractului de leasing. BCR Leasing a inceput sa functioneze din luna martie 2001 avand ca obiect de activitate serviciile de leasing financiar, respectiv activitatile de creditare pe baza de contract.

Tabel 2. Cat costa un Renault Megan pe credit si in leasing

Studiu de caz : comparatie intre credit si leasing- RENAULT MEGAN

(Mii Euro)

Sursa: "Capital" Nr. 39, 25 septembrie 2003

In cazul creditului bancar, comparatorul masinii devine automat proprietar dupa semnarea contractului de vanzare/cumparare.

In cazul leasing-ului, proprietar ramane societatea , chiar daca comparatorul utilizeaza deja masina.

Se observa astfel ,din tabelul 2. , ca cele doua forme de credit existente la BCR au ,in ambele cazuri, anumite avantaje.

De exemplu , daca se doreste o masina din afara Uniunii Europene este mult mai recomandabil leasing-ul deoarece taxele vamale se platesc numai 20% din valoarea bunului, iar taxele vamale se platesc etapizat o data cu rata. In cazul creditului bancar ,aceste valori se platesc integral la achizitionarea masinii, ceea ce duce la efort financiar mai mare.

Pe termen scurt,costurile creditului sunt mai mici decat cele ale leasing-ului. In exemplul oferit, costurile unui RENAULT MEGAN ,care daca este cumparat in leasing ,ajunge mult mai ieftin ca pret de pornire, dar si privind costurile totale.

2 Credite pentru export

1. Credit pentru prefinantarea exporturilor de produse : destinat finantarii necesitatilor clientilor ocazionate de realizarea productiei destinate exportului, in conditiile existentei contractelor pentru livrari de produse la export , cu modalitati de plata asiguratorii si incasarea valutei , de regula prin BCR; se acorda pe o perioada de maxim 12 luni;

2. Credit pentru export de produse : destinat finantarii necesitatilor curente ale clientilor ocazionate de activitatea de export, acordat in conditiile existentei contractelor externe pentru livrari de produse la export, cu modalitati de plata asiguratorii (acreditiv irevocabil, scrisoare de garantie bancara) si incasarea valutei prin BCR.

BCR Neamt acorda acest credit persoanelor juridice numai dupa prezentarea comunicarii de la o societate bancara din tara sau din strainatate, agreata de banca, privind deschiderea acreditivului de export irevocabil, in favoarea beneficiarului de credit, sau alte forme de plata garantate de bancar.

Garantii solicitate de banca pentru acordarea creditului:

• cesionarea in favoarea bancii a contractelor comerciale care au fost finantate prin acordarea creditului;
• situatia fluxului de lichiditati cash- flow;
• garantii materiale reale.

Conditii de acordare:

• se acorda pe termen de 12    luni ( cu exceptia creditelor pentru produsele cu ciclu lung de fabricatie);
• se acorda pentru un volum ce nu va depasi 80% din valoarea contractelor de aprovizionare;
• se conditioneaza acordarea creditului de asigurarea impotriva riscului comercial de neplata, atunci cand banca considera necesar, pe toata perioada de creditare, de catre EXIMBANK sau orice alte institutii specializate din tara;asigurarea impotriva riscului de tara este obligatorie pentru contrastele de export incheiate cu parteneri din alte tari (exceptie fac cele din categoria "A" nominalizate de BNR).

Creditele pentru export beneficiaza de dobanzi preferentiale , in functie de specificul activitatii si de bonitatea clientului.

3. Credite in valuta pe termen scurt:

• se acorda pe o perioada de 12 luni, clientilor persoane juridice cu activitate de export pentru aprovizionare, productie, desfacere, acoperirea decalajului temporar intre cheltuieli si resurse pentru investitii
• determinarea volumului de credite in valuta de care pot beneficia agentii economici, se stabileste pe baza analizei atat a fluxului de lichiditati total in lei, cat si a fluxului de lichiditati in valuta.   
• deficitul de lichiditati determinat reprezinta nivelul maxim al creditului de care poate beneficia clientul si se va exprima in valuta in care se solicita imprumutul sau in echivalent USD.
• volumul liniei de credit in valuta se determina in functie de afaceri realizata in valuta si de durata medie de incasare de la clientii externi.

4. Credite in valuta pe termen mediu si lung:

• se acorda pentru modernizarea si dezvoltarea capacitatilor de productie existente, pentru retehnologizarea proceselor de productie, pentru achizitionarea din import de masini, utilaje, tehnica de calcul, instalatii tehnologice, mijloace de transport si pentru efectuarea oricaror alte cheltuieli legate strict de realizarea si darea in exploatare a investitiilor.
• termenul de utilizare urmeaza sa se stabileasca prin negociere cu agentul economic, pe baza contractelor de import, a termenelor de livrare, a termenelor si modalitatilor de plata
• creditele se acorda pentru finantarea a cel mult 85% din valoarea proiectului de investitie, cel putin 15% trebuie sa reprezinte aportul propriu al imprumutului

• acordarea creditului se face prin conturi separate de imprumut, pe baza ordinelor de plata externe emise de client si/sau prin deschidere de acreditive documentare

Documentatia necesara acordarii creditelor pe termen mediu sau lung in valuta trebuie sa cuprinda pe langa documentele necesare acordarii oricarui tip de credit, urmatoarele acte:

• copii dupa contractul de import care face obiectul creditului
• copii dupa contractele de export ale caror incasari urmeaza sa fie cesionate in favoarea bancii drept garantie pentru creditul acordat
• documentatia tehnico-economica aferenta obiectivului de investitii
• studiul de fezabilitate bazat pe analiza propriei activitati si a perspectivelor sale(se solicita la investitiile a caror valoare depaseste suma de 50.000USD sau echivalent)
• proiectia surselor si a utilizarii acestora pana la rambursarea integrala a creditelor pentru investitii
• memoriu de fundamentare a creditului, din care sa rezulte necesitatea, oportunitatea si indicatorii caracteristici precum si rezultatele economico-financiare scontate.

3. Scrisori de Garantie

BCR Neamt ofera clientilor sai, persoane juridice, Scrisori de Garantie in lei si in valuta, ca o modalitate de garantare a respectarii obligatiilor contractuale rezultate din : operatiuni de comert exterior, acordarea de credite externe , participarea la licitatii interne sau internationale in vederea achizitionarilor de bunuri si servicii, operatiuni de leasing, taxe vamale etc.

Banca poate emite la ordinul clientilor sai sau la ordinul bancilor corespondente scrisori de garantie in valuta; in functie de tipul de activitate ( import sau export ) acestea pot fi scrisori de garantie de plata, scrisori de garantie de participare la licitatie, de restituire a avansului, de buna executie etc.

In cazul in care debitorul principal nu respecta angajamentul asumat, banca se obliga sa plateasca suma garantata. Scrisoarea de garantie se acorda pe termen scurt sau pe termen mediu si lung in functie de termenii contractului comercial.

Preluarea creditului comercial de catre BCR Neamt prin

diferite metode

BCR se implica in operatiunile de finantare a comertului exterior (export, import) prin preluarea creditului comercial prin scontare, forfetare si factoring.

Prin aceste operatiuni activitatea de comert exterior este accelerata, fie prin recuperarea contravalorii marfurilor exportate cu mult inaintea ajungerii la scadenta a creditului comercial (evidentiat prin titlurile de creanta), fie prin intrarea in exploatare a unor bunuri costisitoare, chiar daca importatorul nu dispune de sumele necesare platii integrale.

BCR Neamt utilizeaza mai mult factoring-ul.

6.1. Factoring-ul

BCR ca membra a celei mai importante organizatii de factoring din lume ( Factors Chain International), ofera clientilor sai finantare in regim de factoring pentru createle comerciale materializate in facturi externe provenite din livrari de marfuri, executarea de lucrari si prestarea de servicii la export. Banca preia riscul de neplata al debitorilor externi si asigura plata creantelor clientilor inainte de scadenta.

Factoring-ul este o modalitate de finantare larg utilizata pe plan international prin care:

*aderentul cesioneaza factorului toate creantele rezultate din contracte de vanzare / prestari servicii in care sunt mentionate modalitatea de plata la termen;

*factorul presteaza cel putin doua din urmatoarele servicii:

• finantarea pe baza facturilor (creantelor cedate catre factor );
• protectie impotriva riscului de neplata;
• colectarea creantelor la scadenta;
• administrarea creantelor.

Aderentul este un producator vanzator de marfuri, un prestatoare servicii sau un executant de lucrari , care ofera factorului, spre cumparare, facturi pe care le-a emis asupra unui debitor strain.

Factorul este un stabiliment financiar (institutie financiara ), in speta BCR, care cumpara facturi ce acopera creante de export ale unei persoane juridice, (aderent ) exportatoare de bunuri si / sau servicii.

Avantajele factoring-ului:

• imbunatatirea cash-flow-ului societatii comerciale prin finantarea imediata a livrarilor cu plata la termen;
• cresterea vanzarilor clientului pe pietele interna si externa prin posibilitatea negocierii unor termeni de plata competitivi pentru partenerii de afaceri;
• posibilitatea achitarii prompte a obligatiilor catre furnizori, stat etc. si obtinerea unor facilitati fiscale / discounturi pentru plati inainte de scadenta;
• disponibilitatile obtinute pot fi utilizate in functie de necesitatile imediate;
• documentatie mai putin laborioasa decat in cazul altei modalitati de finantare;   
• concentrarea atentiei societatii comerciale pe activitatea de productie si desfacere;
• consultanta gratuita;

Pentru Factoring-ul de export (valuta) in sistem FCI( FACTOR CHAIN INTERNATIONAL ) se adauga urmatoarele avantaje:

• banca preia riscul de neplata a debitorilor externi si asigura incasarea creantelor;
• acceptarea creantelor de catre banca este irevocabila;
• finantarea imediata in proportie de 80% din contravaloarea facturilor la prezentare, iar diferenta la o data ulterioara.

Costurile percepute de BCR Neamt sunt :

• comision de factoring aplicat la valoarea nominala a facturilor;
• comision de finantare aplicat pe perioada de finantare la valoarea finantata.

Documentatia ceruta :

• formular- cerere de factoring in lei / valuta;
• contractul comercial si / sau comanda partenerilor de afaceri;
• situatiile financiare ale debitorilor pentru Factoring-ul in lei.

Perfectarea tranzactiilor de factoring intre client si BCR Neamt se concretizeaza in semnarea Acordului - cadru sau, dupa caz a Contractului de vanzare / cumparare creante.

6.2. Forfetarea

Prin operatiunea de forfetare un vanzator sau prestator de servicii isi vinde creantele in valuta pe care le are fata de un cumparator sau beneficiar, unei societati bancare sau institutii financiare, contra unei taxe de forfetare.

Se acorda persoanelor juridice cu activitate de export, indiferent de forma de proprietate, pe o perioada de maxim 5 ani.

Caracteristici :

• titlurile de credit(cambii, bilete la ordin) propuse la forfetare sunt emise, de regula, pe termen mediu sau lung
• valoarea la care posesorul titlului cedeaza prin aceasta operatiune de forfetare se negociaza intre banca si clientul sau(exportatorul) si se aproba de consiliul de administratie al posesorului
• banca va putea primi la analiza in vederea forfetarii titluri care indeplinesc urmatoarele conditii:
• posesorul titlului sa fie client al bancii
• titlul sa fie acceptat legal la plata
• intervalul de timp dintre momentul prezentarii la forfetare si scadenta titlului sa nu depaseasca 3 ani
• titlul sa fie avalizat de catre o banca de prim rang din strainatate, agreata de BCR, sau in favoarea tragatorului sa existe o scrisoare de garantie bancara
• titlurile care nu indeplinesc conditiile de a fi forfetare nu vor fi primite de banca.

• taxa de forfetare se determina luand in calcul valoarea titlului, numarul de zile calendaristice intre data forfetarii si a scadentei si nivelul dobanzii pentru valuta respectiva
• la stabilirea taxei de forfetare se ia in calcul si o marja de risc calculata in functie de conditiile contractului de import/export, avandu-se in vedere riscurile comerciale, economice si politice.

Clientul va prezenta bancii, pentru initierea operatiunii de forfetare, titlul de credit insotit de o cerere de forfetare care va cuprinde, pe langa datele de identificare ale beneficiarului si ale trasului:

• data emiterii titlului
• scadenta titlului
• mentiunea prin care beneficiarul se obliga sa achite bancii contra serviciului prestat, taxa de forfetare si comisioanele aferente
• va prezenta la banca titlul in vederea forfetarii cu cel putin 15 zile lucratoare inainte de scadenta.

Concluzii, aprecieri si propuneri

Dupa 1950 comertul exterior a fost proclamat, prin Constitutie, monopol de stat, numai intreprinderile mandatate putand efectua import-export de marfuri si servicii. Pentru a nu deregla nivelul preturilor pe piata interna - cu aceleasi preturi fixe la toate marfurile si serviciile pentru intreaga tara -, produsele exportate si importate ieseau si intrau pe piata interna cu preturi 'planificate'. Politica economica a relatiilor externe a urmarit la import, cresterea volumului de tehnica si tehnologie necesara industrializarii, pentru inzestrarea tehnica a proceselor de productie, sporirea productivitatii sociale si recuperarea intarzierii dezvoltarii; accentul s-a pus pe importul de mijloace de productie - utilaje, masini, fabrici - , concomitent cu diminuarea , pana la eliminare, a bunurilor de consum industriale. Exportului i-au fost destinate produse de industrie manufacturiera, partial masini si instalatii, dar si produse agroalimentare si ale industriei forestiere.

Dupa anul 1980, se inregistreaza nu numai reducerea valorii comertului exterior, dar si modificarea raportului dintre export si import, fortarea, cu consecinte sociale si economice grave, a exportului si reducerea importului, in scopul obtinerii soldului necesar al balantei comerciale, pentru plata datoriilor externe; s-a micsorat, in deosebi, importul de tehnica si tehnologie avansata, dereglandu-se capacitatea competitiva, pe plan tehnic, a economiei nationale, modificarea structurii comertului exterior fiind, in acest sens, edificatoare.

Catre 1989, comertul exterior nu mai este, insa, subordonat necesitatilor economice, ci imperativelor politice, accentuandu-se exportul de produse alimentare - cca.7 % pondere in totalul exportului, marfuri industriale de consum - cca.18.% etc. Concomitent cu diminuarea importului de masini si instalatii, de marfuri de consum etc., pentru obtinerea disponibilitatilor valutare de plata a datoriei externe, creste importul de petrol si de minereuri, cu peste jumatate din totalul importurilor.

Cu toate transformarile structurale produse, o trasatura a schimbarilor externe a constat in faptul ca acestea nu au putut sa elimine eficienta slaba a productiei nationale si a comertului exterior. Desi predomina exportul de fabricate industriale, calitatea acestora, mai scazuta in multe cazuri, determina, pentru oferta romaneasca pe piata externa, preturi mai reduse, diminuandu-se, astfel, eficienta economiei nationale.

In decembrie 1989, Romania nu avea datorie externa. In afara de aceasta, Banca Nationala avea o rezerva de 1.8 miliarde dolari. Alte 2 miliarde dolari reprezentau datoriile pe care alte tari le aveau fata de Romania. De asemenea, balanta comertului exterior prezenta o situatie favorabila.

In 1990, in cateva luni de zile, rezervele valutare s-au epuizat datorita necesitatii aprovizionarii populatiei cu produse de baza. In continuare, datoria externa a inceput sa creasca astfel incat, la inceputul anului 2000, a ajuns la aproape 9 miliarde dolari, cea mai mare parte a acestor datorii fiind catre banci private din strainatate.

Procesul de reforma economica declansat in tara noastra dupa 1989 a facut primul pas prin desfiintarea monopolului statului asupra comertului exterior si odata cu acesta a disparut si planificarea excesiva, rigida in comertul exterior, ca si in intreaga economie.

Insa dupa 1989 balanta comerciala a Romaniei a devenit tot mai deficitara de la an la an; importurile crescand, iar exporturile se reducandu-se. Proiectia de balanta comerciala nu se transmite agentilor economici, ci reprezinta numai o modalitate de supraveghere economica pentru ca si Guvernul sa poata stimula agentii economici in vederea realizarii unui volum al exporturilor in vederea acoperirii intr-o cat mai mare masura a importurilor necesare si pentru a realiza un echilibru al balantei de plati.

Romania nu ia masuri suficiente de incurajare a exporturilor, exporturile sale situandu-se la cote foarte joase. Instrumentarul de masuri de politica comerciala trebuie completat, imbunatatit, perfectionat si adaptat la noile conditii pentru a contribui la transformarea substantiala a relatiilor economice externe intr-un factor efectiv al dezvoltarii economiei nationale la adapost de concurenta straina.

In acest moment principalele parghii ale exporturilor au devenit sectoarele in care IMM-urile sunt dominante. Sectorul textil a beneficiat de cote UE crescute, in cadrul Comercializarii in Exterior a Produselor Prelucrate (CEPP). Acest tratament special a favorizat delocarizarea prelucrarii imbracamintei in toate tarile Europei Centrale si Rasaritene, si in special in Romania.

Majoritatea evaluarilor indica si produse si grupe de produse traditionale la exportul romanesc: mobila, metalurgice, sticlarie, lemn, procedand la o prioritizare pertinenta privitoare la sansele lor la export, in functie de specificul pietelor.

Evaluarile s-au bazat pe o cercetare a pietelor respective, coroborata cu extrapolarea dinamicii structurii exporturilor si a cererilor de oferta inregistrate pe acele piete. O serie de evaluari (ce pot fi accesate separat) prezinta un grad mai ridicat de elaborare si analiza si pun in evidenta solutii de penetrare pe piata.

Potrivit unora din evaluari, exista sanse la export, in special pe pietele europene, la unele grupe de produse netraditionale sau slab reprezentate in ultimii ani (legume, fructe, produse ecologice, produse de software, componente mecanice pentru industria auto).

Numeroase sunt si estimarile conform carora produsele realizate in lohn (confectii si incaltaminte) si cele cu un grad scazut de prelucrare (cherestea, produse metalurgice) vor avea in continuare cerere pe piata.

Pornind de la gradul scazut de incadrare activa a economiei romanesti in economia mondiala (0,14% din comertul mondial si cca. 1% din PIB-ul mondial in 2001) si de la deficitul cronic al balantei comerciale este necesar sa se adopte o Strategie nationala de dezvoltare, eficienta; obiectivele si directiile de actiune ale trebuie sa aiba la baza conceptul cresterii economice, care sa asigure dezvoltarea pe ramuri, subramuri si grupe de produse, intr-un angrenaj de prioritati pe termen mediu.

Romania nu trebuie privita numai la un orizont de medii nationale, ci problematica trebuie gandita in perspectiva, pentru o dezvoltare regionala echilibrata, cu obiectiv cert de atenuare a unor decalaje existente.

Abordand problema prioritarilor in cresterea economica, prioritatea prioritarilor, in conditiile societarii noastre actuale, trebuie sa o reprezinte dezvoltarea activitatii de productie, de investitii, de export, de servicii. In concordanta cu cerintele pietei interne si internationale, pentru a valorifica mai bine resursele de potential uman si material, pentru a asigura un nivel de viata civilizat pentru intreaga populatie a tarii, trebuie sa se produca mai mult, mai bine, mai ieftin, si nu sa se importe pentru a consuma mai mult. In acest fel, se vor crea posibilitati de crestere a nivelului de trai. Dar, pentru a se realiza aceste obiective este nevoie nu de o continuare obsesiva a unor masuri privind 'consolidarea macrostabilizarii', care au dus la declinul continuu al activitatii economice, ci de stimulare a operatorilor economici prin politici si mecanisme economice, fiscale, monetare si valutare, pentru sporirea PIB si a avutiei nationale, respectiv a productiei industriale si agricole de calitate, competitive, destinata nevoilor interne si exportului.

Din punctul de vedere al prioritarilor sectoriale, va fi necesara o abordare multicriteriala: de la criteriul accesibilitatii interne a resurselor naturale, la criteriul sectoare strategice - sectoare vector, de 'radiatie tehnologica', sectoare cu specializare a exporturilor - sectoare cu tendinta accentuata de crestere pe plan mondial, la criteriul dimensiunii pietei viitoare si al conexiunilor orizontale.
Sectorului IMM, ca factor de dezvoltare si de ocupare a fortei de munca, de preluare a socurilor provenind din restructurare, trebuie sa i se aloce un loc distinct in preocuparile strategice.

De asemenea, alaturi de obiectivele definite in mod clasic: prezervarea resurselor naturale, conservarea energiei si cresterea economica, se impun si educatia si cultura poporului nostru.

Dezvoltarea activitatii economice, sub toate aceste aspecte, trebuie sa se bazeze pe dezvoltarea cercetarii stiintifice in industrie, in agricultura, transporturi respectiv pe progresul tehnic etc. In acest context, se impune sa se stabileasca ce ramuri si subramuri, ce profiluri industriale pot sa devina surse de avantaj competitiv pentru Romania, catre ce se dezvolta economia si cu ce mijloace. Totodata, sa se prezinte politicile privind amplasarea in teritoriu a activitatii cu caracter industrial si cu deosebire a ramurilor prelucratoare, producatoare de marfuri, competitive pentru export si caile de infaptuire, in cadrul unei conceptii privind restructurarea si reforma, solutionarea problemelor zonelor defavorizate etc. Nu poate lipsi dintr-o strategie a dezvoltarii conexiunea dintre ramurile economiei nationale si directiile de dezvoltare economico-sociala.
    Problemele de stiinta si tehnologie trebuie sa aiba un rol fundamental in schimbarile cantitative si calitative din economie.

Exploatarea cu maxima eficienta a pamatului, principala avutie imobiliara nationala a Romaniei, trebuie sa constituie un obiectiv prioritar pentru satisfacerea nevoilor, prezente si viitoare, ale Romaniei.
Din acest punct de vedere, din suprafata arabila a tarii, un procent cat mai mare trebuie sa fie exploatat in conditii intensive, cu maxime performante tehnico-economice. Suprafata destinata exploatarii intensive trebuie sa asigure atat necesarul strategic agro-alimentar al consumului populatiei, rezervele nationale, cat si disponibilitatea pentru export.

Aceasta se poate realiza in primul rand prin reorganizarea exploatatiilor agricole, prin constituirea de ferme sau asociatii de marimi optime, in care sa se poata aplica tehnologii performante, pe baza unei industrii producatoare de masini si produse chimice destinate intensificarii agriculturii.

Strategia generala trebuie sa cuprinda, intre altele, in mod necesar si urmatoarele obiective, care decurg din rolul multiplicator al comertului exterior:

- orientarea economiei spre export de bunuri si servicii, ca unica sansa pentru surmontarea lipsei cronice de valuta si pentru modernizarea pe scara larga a capitalului productiv, invechit;

- deschiderea graduala a economiei nationale, pe baza de eficienta si integrare in structurile europene si mondiale, armonizarea cadrului juridic, organizatoric si functional, pregatirea Romaniei pentru integrare cu drepturi depline in structurile Uniunii Europene.

In cadrul Strategiei generale ar trebui inclusa, distinct, ca o componenta sectoriala a dezvoltarii, extinderea relatiilor economice externe si de

cooperare economica internationala a Romaniei

Totodata, dezvoltarea potentialului pietei interne trebuie sa fie tratata ca factor determinant al cresterii economice a tarii.

Elaborarea unei adevarate strategii de dezvoltare economico-sociala nu se poate face doar prin antrenarea temporara a unor cadre din diferite institutii, sub forma de grupe sau colective de lucru, cu specific si experienta mai mult sau mai putin legate de problemele concrete ale economiei si la nivel macroeconomic.
    In aceasta privinta, asa cum arata teoria si practica mondiala (a Frantei,Olandei, Italiei, a Japoniei si altor tari dezvoltate), se cere infiintarea unui organism profesional de specialitate, cu caracter permanent, respectiv a unei Agentii de prospectare si programare a dezvoltarii economice, in subordonarea Guvernului, in care sa lucreze specialisti de inalta pregatire si experienta (economisti, ingineri etc.) si care sa consulte in mod sistematic si organizat comunitatea de afaceri, diferitele componente ale societatii civile.

Problematica agregarii strategiilor sectoriale in cadrul strategiei nationale este o problema ce nu se rezolva numai prin metoda discutiilor si a analizelor empirice, ci necesita modelare matematica, efectuarea de calcule, iteratii, variante de scenarii, convergenta treptata a acestor scenarii, deoarece, pe parcurs, apar elemente noi in economia mondiala, in politica mondiala, in tehnologie si ecologie. Aceasta presupune timp indelungat (luni, ani); astfel ca aceasta activitate trebuie sa fie continua, bazata pe metode si instrumente stiintifice adecvate, avand caracter institutionalizat si de permanenta si emitand versiuni succesive, 'alunecatoare', ale strategiei, asa cum se practica la nivel european.

BIBLIOGRAFIE

Anghelescu, I.N. - Cunoasterea si conducerea pietei. Studiu istorico-statistic

asupra evolutiei nationale a popoarelor, Editura Bucuresti, 1980

Bran, Paul - Relatii financiare si monetare internationale, Editura Economica

1998

Cobzaru,Ionel - Relatii economice internationale, Editura Economica,

Bucuresti, 2000

Constantinescu, Adrian - Mecanisme de stimulare a exporturilor, Editura

Stiintifica, 1988

Daianu, Daniel - Incotro se indreapta tarile postcomuniste? Curente economice

in pragul secolului, Editura Polirom 1999

Dumitrescu, Stelian - Economia mondiala, Editura Economica, Bucuresti,1999

Dumitriu,Camelia - Management international si relatii economice internatio -

nale, Editura Polirom, Iasi, 2000

Ghibutiu, A. - Tendinte in politica comerciala a tarilor vest-europene, Editura

Politica,, Bucuresti, 1976

Hinkelman, Eduard G. - Plati Internationale, Editura Teora, Bucuresti, 2001

Iliescu, Ion - Revolutie si reforma, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 1994

Iorga, Nicolae - Istoria comertului romanesc, Vol. 1, 2, Editura "Tiparul

Romanesc", Bucuresti 1925

Malita M. - Zece mii de culturi. O singura civilizatie. Spre geomodernitatea

secolului XXI, Editura Nemira, Bucuresti, 1998

Marin, George - Economia Mondiala (Trecut, prezent si viitor), Editura

Independenta Economica, Rm. Valcea, 1996

Miron, Dumitru - Integrarea economica regionala (De la prototip la productia

de serie), Editura Sylvi, Bucuresti, 2000

Munteanu, Costea si Valsan, Calin Jr. - Investitii Internationale, Editura Oscar

Print, Bucuresti, 1995

Pralea Spiridon - Restructurari in diviziunea mondiala a muncii si comertului

international, Iasi, 1988

Popa, Ioan - Tranzactii comerciale internationale, Editura Recif, Bucuresti,

1997

Puiu, AL. - Relatii Economice International, Editura didactica si pedagogica,

Bucuresti, 1983

Puiu, Al. - Management in afacerile economice internationale (tratat), Editura

Independenta Economica, Bucuresti, 1994

Rusu, Gheorghe - Promovarea exportului romanesc, Editura Scrisul romanesc,

1989

Sasu, Constantin - Marketing international, Editura Polirom 2001

Stanescu, N.S. - Comert si dezvoltare. Teorii si realitati ale subdezvoltarii,

Editura, Politica, Bucuresti, 1970

Suta, Nicolae - Comert international si politici comerciale internationale

Editura Eficient, Bucuresti, 2000

Suta, N.(coordonator) - Integrarea economica, Editura Economica, Bucuresti,

1999

Teulon, Federic - Le commerce international, Ed. Du Seuil, 1996

Vacarel, Iulian - Relatii Financiare Internationale, Editura Academiei Romane,

Bucuresti, 1995

Voiculescu, Dan - Lupta cu noi insine - 1989-1999, Editura Economica,

Bucuresti, 1999

Vorzsak, Almos - Marketingul exporturilor complexe, Editura Politica, 1979

*** - Raport anual, BNR , 2002

*** - Catre o noua ordine internationala, Editura politica, Bucuresti, 1978

*** - Dictionar de Relatii Economice Internationale, Editura Enciclopedica,

Bucuresti, 1993

Periodice romanesti si straine

1. Comisia Nationala pentru Statistica - Anuarul Statistic al Romaniei pe anii

1950-1989 si 1990-2001 si Buletin statistic lunar

2. Capital, Colectia 2003, colectia din anii 2000 - 2003

2. Mesagerul economic, colectie din anii 1996 - 2002

3. Tribuna economica, colectie din anii 1992 - 2001

4. The Economist, nr. 4008 din 2000

International Financial Statistics,326 din 2002