Aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului - Etapele aderarii

Aderarea Republicii Moldova la Organizatia Mondiala a Comertului

1. Etapele aderarii RM la Organizatia Mondiala a Comertului

In Articolul XII al Acordului de la Marrakesh privind constituirea Organizatiei Mondiale a Comertului, se stipuleaza ca orice stat sau teritoriu vamal distinct va putea adera la acest Acord in conditii ce se vor conveni intre acesta si OMC. In baza concluziilor negocierilor intre membri si aderent, sunt pregatite Lista Concesiilor si Angajamentelor privind Bunurile, Lista Angajamentelor specifice in domeniul serviciilor, care de fapt sunt parte componenta a proiectului Protocolului de Aderare. Cind proiectul Raportului Grupului de Lucru, proiectul Protocolului de Aderare si listele privind bunurile si serviciile sunt finalizate, Grupul de Lucru remite pachetul Consiliului General sau Conferintei Ministeriale spre aprobare. In urma deciziei Consiliului General / Conferintei Ministeriale de a adopta pachetul de documente, Protocolul de Aderare intra in vigoare. Acest pachet urmeaza a fi ratificat de catre membrul aderent si numai dupa 30 de zile de la ratificarea lui , acesta devine membru. [1]

Aderarea, efectuata in conditii echilibrate, trebuie sa fie recunoscuta ca un proces foarte dificil si complicat, care poate fi taraganat si care cere un nivel inalt de pregatire si coordonare a institutiilor guvernamentale, precum si un consens politic pentru a promova eficient interesele nationale.

Procesul de aderare implica negocieri bilaterale si multilaterale minutioase cu toti membrii OMC cointeresati in politici promovate de candidat, ceea ce poate cauza o extindere in timp a procesului de aderare.

Aderarea RM la OMC a fost determinata de avantajele pe care le ofera cadrul juridic al comertului international si de motivele pentru care e mai bine sa fii in cadrul OMC decit in afara acestei organizatii.

Scopul aderarii la OMC constituia urgentarea procesului de integrare in economia mondiala, ceea ce permite crearea unei societati democratice, cu o economie bazata pe principiile de piata. Aderarea a fost motivata si de dezavantajele specifice faptului ca nu suntem membri ai OMC, iar acordurile bilaterale comerciale nu sunt suficient dezvoltate, precum si de imaginea adversa, in special pentru investitorii straini, a faptului ca am ramas "in afara sistemului".

Negocierile de aderare au coincis cu programul structural si sistematic de reforme si cu procesul de formulare a politicii economice, inclusiv comerciale, a tarii. Insa sistemul administrativ subdezvoltat, lipsa resurselor umane si financiare au afectat direct capacitatile tehnice pentru a conduce acest proces complex de aderare in mod eficient si in termen scurt.[2]

In afara de aceasta, pe linga faptul ca a fost necesara adoptarea conceptului de promovare a unui regim comercial in conformitate cu disciplinele multilaterale ale OMC, Moldovei, ca si oricarui stat aderent, i s-au solicitat concesii privind accesul pe piata bunurilor si consolidarea tarifelor vamale, angajamente in domeniul sprijinului intern in agricultura si angajamente speciale privind comertul cu servicii.

Trebuie de mentionat faptul ca in perioada aderarii noastre atitudinea principalilor parteneri comerciali fata de tarile aderente a devenit mai dura comparativ cu perioada de aderare la GATT, au crescut considerabil "standardele" aderarii. Unii membri ai OMC au promovat o pozitie ferma cerind ca tarile aderente sa accepte un nivel de obligatii mai inalt decit cel acceptat de membrii initiali, incorporind deja eventualele rezultate ale urmatoarelor runde de negocieri. In practica aceasta inseamna ca Republica Moldova a fost nevoita sa accepte un nivel de consolidare a tarifelor si unele angajamente in domeniul serviciilor comparabile cu nivelul celor mai avansate tari. Totodata, Moldova nu a avut posibilitatea sa beneficieze de anumite prevederi stipulate de acordurile OMC, care ofera un regim special si preferential tarilor in curs de dezvoltare. Statutul de tara in curs de dezvoltare nu a fost acordat nici-unui stat aderent cu economie in tranzitie in perioada de initiere a negocierilor de aderare la OMC, ceea ce a condus la faptul ca aceste negocieri au fost mult mai dure pentru noi decit pentru alti candidati, aflati pe listele ONU cu statut de tara in curs de dezvoltare. Cu toate acestea, comparativ cu alte state ale CSI, Moldova a desfasurat acest proces foarte activ, fiind depasita doar de Kirgistan si Georgia.

Procesul de aderare la OMC a presupus parcurgerea urmatoarelor etape:

Prezentarea cererii din partea Guvernului - RM a prezentat o cerere oficiala in noiembrie 1993 solicitind statut de observator GATT. In decembrie 1993 a fost anuntata formarea Grupului de Lucru pentru Aderare, constituit din 23 de tari. Presedinte al acestui grup fiind desemnat dl. M. Kumar (India).

Dupa crearea OMC in ianuarie 1995, succesoarea GATT, Guvernul RM a solicitat statut de observator OMC, obtinind astfel de la 1 ianuarie 1996 statutul de observator al OMC.

Prezentarea Memorandumului privind regimul sau comercial - Memorandumul a fost prezentat in septembrie 1996. Conform procedurii a fost circulat tuturor membrilor Grupului de Lucru, care ulterior au prezentat oficial intrebari referitor la descrierea detaliata a regimului comertului exterior. Dintre cele 23 state membre a Grupului de Lucru, cei mai activi s-au dovedit a fi Uniunea Europeana, Polonia, Elvetia, SUA, Bulgaria, Japonia, Australia, Canada.[4]

Runde de intrebari si raspunsuri in scris - referitor la Memorandumul prezentat, precum si discutarea lui in cadrul sedintelor Grupului de Lucru, unde pot participa toate tarile OMC, inclusiv cele cu statut de observator. In urma primei runde de intrebari la care a trebuit sa prezentam tarilor membre ale OMC raspunsuri in scris (circa 300 de intrebari), RM a petrecut prima sedinta a Grupului de Lucru la Geneva in luna iunie 1997. Intre sedintele grupului de lucru s-au purtat multiple negocieri bilaterale privind accesul pe piata bunurilor si serviciilor si, multilaterale privind subventiile in agricultura.

Negocierile bilaterale - Statele care adera la OMC negociaza cu tarile membre, pentru a gasi solutii optime si variante de compromis pentru toate aspectele legate de comert, si anume nivelul taxelor vamale pentru produsele senzitive pentru industria nationala, protejarea unor sectoare din sfera serviciilor, precum si alte aspecte ale politicii economice. Pe parcursul intregului proces de aderare s-au purtat opt runde de negocieri bilaterale. Cele mai intense negocieri s-au dus cu Australia, Bulgaria, Brazilia, Canada, Cehia, India, Japonia, Polonia, Slovacia, SUA, Turcia, Uniunea Europeana.

Negocierile multilaterale - Tarile interesate in negocierile privind acordarea sprijinului direct de catre stat producatorilor agricoli au fost: Australia; Uniunea Europeana; Canada; SUA. Negocierile in acest domeniu au fost foarte complicate, deoarece sistemul de sustinere a agriculturii purta un caracter total diferit de felul cum sunt clasificate subventiile in cadrul OMC. Cu toate acestea s-a reusit negocierea unui nivel de 15,98 mln. DST (Drepturi Speciale de Tragere), ce reprezinta un echivalent de 270 mln. lei, suplimentar unui cuantum de 5% calculat din volumul productiei agricole.[5]

Semnarea Protocolului de aderare - O delegatie oficiala a Republicii Moldova, condusa de premierul Vasile Tarlev, a participat, in perioada de 7-8 mai la Geneva, la sedinta Consiliului General al Organizatiei Mondiale a Comertului, unde a semnat Protocolul de aderare a tarii noastre la aceasta organizatie internationala.

Ratificarea Protocolului de aderare la OMC de catre Parlamentul RM - Parlamentul RM a ratificat Protocolul de Aderare la Organizatia Mondiala a Comertului la 1 iunie, 2001 prin adoptare Legii privind aderarea Republicii Moldova la OMC (Legea Nr. 218-XV).[6]

Procesul de negocieri a durat destul de mult timp din cauza influentei negative a mai multor factori, unii dintre care au fost deja mentionati. Un alt factor important a fost lipsa unui cadru institutional adecvat si a mecanismelor de formare a politicilor necesare pentru functionarea unei economii de piata la inceputul procesului de negociere, care trebuie sa asigure desfasurarea acestora in termeni mai restrinsi. Este cunoscut si faptul ca schimbarile frecvente ale administratiei superioare influenteaza negativ si taraganeaza considerabil promovarea procesului de aderare.

Taraganarea aderarii RM a acordat partial membrilor OMC si unele facilitati pe care le ofera doar cadrul OMC. Din momentul Prezentarii Memorandumului privind regimul comertului extern, si ulterior, a raspunsurilor la intrebarile membrilor Grupului de Lucru pentru elaborarea Raportului Grupului de Lucru si a Protocolului de aderare, Moldova a fost nevoita sa prezinte un numar substantial de informatii din diferite domenii legate de politici comerciale, fapt ce a conditionat cheltuieli semnificative.

Cu cit mai mult timp s-a taraganat acest proces, cu atit mai multa informatie a fost solicitata. De exemplu, in contextul aderarii RM la OMC s-au solicitat informatii in urmatoarele domenii: practici si regulamente ale preturilor, sistemul de taxare, subventiile in agricultura, regimul investitiilor straine, tariful vamal, platile pentru procedurile vamale, intreprinderile comerciale de stat, standardizarea si evaluarea conformitatii marfurilor importate, standardele sanitare si fitosanitare, licentierea importurilor, sistemul de protectie a drepturilor proprietatii intelectuale etc. [7]

Pe de alta parte, toate acestea veneau sa faciliteze si scopurile principalilor actori ai OMC care folosesc diferite pirghii in procesul de aderare pentru a obtine angajamente anticipate din partea tarilor aderente in cadrul OMC, asigurind astfel alinierea lor la subiectele puse in discutii in contextul rundei negocierilor multilaterale.

Nefiind membri ai OMC, am ratat mai multe posibilitati de negociere a diferitelor acorduri bilaterale cu statele Europei Centrale si de Est, deja membre ale OMC. Agentii economici straini sunt descurajati de lipsa unui set de reguli clare pentru stabilirea unor afaceri pe baza principiilor recunoscute si armonizate international. Mai multe relatii de colaborare sau cooperare in domeniul economico-comercial cu statele Uniunii Europene sau ale Acordului de Liber Schimb in Europa Centrala (CEFTA) au fost blocate sau nu li s-au atribuit importanta pertinenta.

Avantajele si dezavantajele aderarii RM la OMC

OMC a devenit cea mai importanta organizatie internationala cu profil economic care contribuie la solutionarea celor mai stringente probleme ale lumii contemporane - combaterea saraciei si a inegalitatii in relatiile comercial-economice.

Spectrul si profunzimea chestiunilor abordate in cadrul OMC creste din an in an, deciziile primite formind noul caracter al relatiilor economice internationale. Analiza intereselor exprimate in cadrul OMC ne permite sa tragem ferma concluzie ca in viitorul apropiat rolul structurilor comercial-economice regionale va spori si mai mult. In acest context, participarea Republicii Moldova in aceste structuri este cu atit mai oportuna si importanta.

Problema fundamentala cu care se confrunta actualmente OMC este cea referitoare la asigurarea unei dezvoltari economice satisfacatoare a economiilor slab dezvoltate. Este evident ca riscurile pierderilor legate de aderarea la OMC pentru cazurile economiilor mici este mult mai redus, decit in cazul economiilor mari. Dupa parerea mai multor experti care au examinat situatia fostelor republici ale URSS si a strategiilor de aderare la OMC, in situatia in care comertul cu marfuri deja se efectueaza la nivel de 60-70% in regim de comert liber, este rezonabila mentinerea unui regim compatibil si pentru comertul cu servicii, fara de care este imposibila atragerea investitiilor straine in domeniu.

Procesul de globalizare cu toate plusurile si minusurile lui este unul inevitabil pentru dezvoltarea omenirii. Acesta fiind un element al procesului general de dezvoltare politico-economica si culturala. RM nu-si poate permite sa stea la o parte de acest proces, deoarece este imposibil sa te dezvolti izolat. Aderarea la OMC este un pas important pentru integrarea mai rapida a Republicii Moldova in economia mondiala.

Exista o multime de studii ce demonstreaza care este impactul protectionismului si cel al comertului liber asupra economiilor nationale. Se pare ca astazi protectionismul este mult mai scump chiar si pentru cele mai mari puteri economice. Anume din aceste considerente majoritatea statelor se orienteaza spre o liberalizare continua a regimului comercial.

RM este o tara cu o economie care are nevoie urgenta de investitii. Investitiile straine, fiind parte componenta a fluxului de capital in economia mondiala, sunt de neconceput fara comert liber. Odata ce Republica Moldova va crea un climat favorabil si stabil de comert liber, acesta va atrage dupa sine dorinta de a dezvolta afaceri comerciale cu oamenii de afaceri din tara noastra, iar investitorii straini nu vor cauta garantii de stat sau alte sisteme de garantie pentru a-si proteja intr-un fel investitiile, garantul fiind optiunea pentru un comert liber. Existenta unei baze juridice internationale, aplicate si de RM va asigura investitorul de orice riscuri pentru investitia sa.

Este un lucru evident ca importul de bunuri ne permite o mai mare diversitate de bunuri si servicii de diversa calitate. De alt fel, chiar si calitatea bunurilor autohtone se poate imbunatati in conditiile unei concurente generate de import. In plus, marfurile importate nu sunt folosite doar ca produs finit, ci si ca materiale componente si echipamente pentru baza autohtona de productie, creind conditii producatorilor sa-si largeasca gama de produse, servicii si tehnologii utilizate. Sistemul comercial international ne permite astazi sa importam tot mai mult, oferindu-ne, in acelasi timp, posibilitatea sa fim si noi mai expansivi pe piata mondiala, impunindu-ne sa gasim modalitati ca si altii sa cumpere mai multe din marfurile exportate de noi. Totodata, comertul international in aceasta epoca globala, ne pune si in fata unor "provocari". Un exemplu frecvent invocat in acest sens il constituie faptul ca producatorii interni trebuie sa ofere produse de aceeasi calitate si la acelasi pret ca si produsele de import. In mediul economic exista unii care considera ca in urma aderarii la OMC piata noastra interna va fi inundata de marfurile straine, iar industria nationala va degrada, deoarece in perioada de tranzitie economia este afectata de virusul saraciei si, din aceasta cauza, nu vom rezista in fata concurentilor straini.

Cert este ca anume capacitatea guvernelor, intreprinderilor, a tuturor celor care sunt antrenati in procesul de producere si comercializare a marfurilor de a beneficia de acest sistem depinde in mare masura de cunoasterea si intelegerea de catre acestia a regulilor sistemului, a avantajelor pe care le ofera si a provocarilor pe care le genereaza.

Astfel, in vederea protejarii pietei interne de la importurile de bunuri, este de mentionat ca Moldova a negociat un nivel mai inalt al taxelor vamale (media ponderata a carora constituie aproape 12,5%), decit cel aplicat in ultimii ani a caror medie ponderata nu depaseste 5%. In special, pe parcursul negocierilor de aderare s-a tinut cont de sectoarele prioritare ale economiei nationale. In acelasi timp, mentionam ca media ponderata a taxelor vamale negociate de Moldova este la un nivel mai ridicat decit cel negociat de asa tari membre la OMC ca Kirgistan, Georgia, Lituania, Albania.[10]

Desigur, putem fi de acord cu cei care afirma ca astazi nu suntem pe deplin pregatiti pentru a penetra cu succes toate pietele de desfacere a marfurilor, dar nu e de neglijat nici faptul ca trebuie sa existe un inceput si primii pasi in aceasta directie deja au fost facuti. In domeniul industriei, e vorba in primul rind de racordarea la standardele mondiale a documentatiei normativ-tehnice. La acest capitol, industria noastra inca nu este pe deplin pregatita pentru lansarea productiei pe pietele valoroase din vestul european. Perioada de privatizare a intreprinderilor a generat in industrie un oarecare haos care nu faciliteaza initial mecanismul de dirijare a procesului de unificare a standardelor, de supraveghere tehnica etc.

In opinia specialistilor de la Ministerul Industriei, protejarea industriei nationale nu trebuie sa fie interpretata in sensul ridicarii unor bariere in calea patrunderii pe piata interna a marfurilor straine. Mult mai protejata ar fi industria daca sar crea conditii durabile pentru producerea unor marfuri calitative si competitive cu alte marfuri produse in orice tara din lume.

Astfel, in conformitate cu Acordurile OMC : " tarile membre pot fi in situatia de a-si proteja productia interna fata de competitia straina. Totusi, li se cere tarilor sa asigure protectia prin taxe vamale. Utilizarea restrictiilor cantitative este interzisa, cu exceptia unui numar limitat de situatii .

Unele mecanisme de protectie a obiectivelor legitime ale statului sunt prevazute in Acordul privind Salvgardarea care permite tarilor importatoare sa restrictioneze temporal importurile la un produs, prin majorarea taxelor vamale sau instituirea unor restrictii cantitative. La asemenea actiuni de salvgardare se poate recurge doar in cazul in care s-a stabilit corect ca o majorare brusca a importurilor s-ar solda cu daune grave pentru industria nationala.

Republica Moldova ramine a fi o tara preponderent agrara. Negocierile cele mai dure au fost axate anume pe acest domeniu. Delegatia Moldovei a reusit sa obtina un nivel fara precedent de subventionare a agriculturii Moldovei. In cadrul negocierilor s-a obtinut un nivel anual al subventiilor admisibile de 15,98 milioane de DST (drepturi speciale de tragere), ceea ce este echivalent cu 670 milioane de lei. Astfel, la finele perioadei de implementare, in anul 2004 suma subventiilor permise in agricultura va constitui 605 milioane lei.

Unii experti economici si politicieni sustin ca o alta problema cu care se confrunta Moldova dupa aderarea la OMC este problema capacitatilor umane si institutionale antrenate in implementarea angajamentelor luate fata de OMC, precum si lipsa cadrului legislativ suficient pentru implementarea acordurilor OMC. In vederea depasirii acestor "obstacole", au fost deja adoptate si modificate un sir de legi si racordate la standardele OMC.

Crearea Centrelor Informationale impuse prin regulile OMC si asigurarea functionalitatii lor permit atit guvernului cit si agentului economic sa poata obtine informatie gratuita despre regimul comertului exterior al fiecarui membru OMC, nu numai la modul general, insa si informatii privind impunerea unor restrictii tarifare sau netarifare privind accesul pe piata dorita. Orice conditie obligatorie pe care un agent economic trebuie sa o indeplineasca pentru a-si plasa produsul pe piata unei tari membre poate fi studiata in prealabil, aici in tara, prin intermediul acestor Centre Informationale functiile carora vor fi coordonate de Ministerul Economiei, Ministerul Agriculturii si Industriei Alimentare, Ministerul Sanatatii, Departamentul Standarde si Metrologie. Guvernul nu este interesat sa promoveze interesele altcuiva, ci doar a reprezentantilor industriei nationale, insa acestea trebuie ajustate la cerintele si modul de prezentare a problemei in asa fel ca orice intentie sa dea si rezultate pozitive atit pentru un cerc restrins cit si pentru societatea in Republica.

Printre alte avantaje ale aderarii RM la OMC mai pot fi mentionate:

Acordurile OMC imbunatatesc substantial transparenta politicilor comerciale si practicilor partenerilor comerciali, fapt ce intareste siguranta si stabilizeaza relatiile comerciale;

Statutul de membru asigura un instrument pentru avansarea intereselor economice si comerciale ale membrului prin participarea eficienta la negocierile multilaterale din cadrul OMC;

Disciplinele multilaterale cu un grad mai mare de stringenta asigura un mediu de comert mai sigur si stabil si furnizeaza o certitudine mai mare in relatiile comerciale;

Regulile OMC includ angajamentul de a nu aluneca in promovarea unei politici inadecvate. Barierele comerciale creeaza oportunitati pentru coruptie si alte manifestari ale unei guvernari rele. Transparenta, non-discriminarea si alte aspecte ale "facilitarii comertului" ajuta la reducerea posibilitatilor de luare a unor decizii arbitrare si eronate;

Sistemul mondial al comertului ofera un sortiment mai larg si un nivel de calitate mai inalt al produselor si serviciilor ( antrenate mereu in procesul de concurenta ), totodata prevede protejarea industriei tinere, sectoarelor aflate in restructurare sau confruntate cu serioase dificultati;

Cadrul legal OMC asigura un mediu de comert sigur, stabil, previzibil, evitind crearea arbitrara a barierelor comerciale;

Implementarea Acordurilor OMC ofera extinderea oportunitatilor comerciale pentru tarile membre si asigura un comert fara discriminare;

Numai in cadrul OMC tarile au acces la mecanismul de solutionare a diferendelor pentru a-si apara drepturile si interesele lor comerciale sau a cere recompensa pentru violarea regulilor OMC;

Aderarea faciliteaza implementarea Acordului de Parteneriat si Cooperare intre UE si RM;

Aderarea permite accesul mai larg al produselor moldovenesti pe pietele tarilor membre ale OMC, ceea ce va implica tratarea nediscriminatorie a marfurilor noastre pe pietele externe si va oferi o siguranta suplimentara investitorilor straini in ceea ce priveste cadrul regulatoriu si regimul comercial al Moldovei.[13]

La nivelul international, integrarea tarilor in curs de dezvoltare si economiilor in tranzitie in sistemul international al comertului, constituie un mod pentru maximizarea beneficiilor din procesul de globalizare si liberalizare, insa acest proces are nevoie de sustinere si promovare.

Beneficiile conferite comunitatii de afaceri de acest sistem juridic pot fi vazute din doua perspective distincte:

a) din perspectiva inteprinderilor exportatoare de bunuri si servicii;

b) din punctul de vedere al intreprinderilor importatoare de materii prime si alte servicii necesare productiei de export;

Securitatea accesului asigurata prin consolidari permite industriilor de export sa realizeze investitii si planuri de productie, in conditii sporite de siguranta.

Stabilitatea accesului pe pietele de export este asigurat de un set de reguli uniform, elaborat in cadrul diverselor acorduri, pe care tarile se obliga sa le respecte, ca cele privind determinarea valorii in vama, inspectarea produselor in vederea stabilirii conformitatii cu standardele obligatorii de calitate sau eliberarea licentelor de import.

Una din intrebarile care persista in acest moment este cel ce tine de relatiile noastre cu tarile membre ale Comunitatii Statelor Independente, deja ca membru al OMC. In acest context este de mentionat ca acest lucru nu constituie o problema. Kirgistanul si Georgia deja sunt membri ai OMC, iar Rusia, Ucraina, Belarusi si Kazahstan sunt in proces avansat de aderare. Faptul ca RM a aderat printre primele tari membre ale CSI ne ofera in plus multe avantaje. RM, ca membra a OMC, are posibilitatea sa participe la grupurile de lucru privind aderarea acestor tari. In cadrul acestor grupuri de lucru noi vom avea posibilitatea sa initiem negocieri si sa promovam interesele noastre economice in relatiile cu aceste state la un nivel mai inalt decit cel bilateral. In asa mod se vor crea premise pentru solutionarea unor probleme de ordin economic care pina in prezent nu pot fi solutionate la nivel bilateral. Aici se pot mentiona derogarile de la aplicarea Acordurilor de Comert Liber (ACL) incheiate de RM cu fiecare dintre tarile membre ale CSI, aplicarea principiului de destinatie la plata TVA si a accizelor, platile pentru tranzitul de marfuri etc.

Avantajele oferite de cadrul legal OMC ar putea usor fi transformate in dezavantaje atit timp cit nu vor fi utilizate toate mecanismele oferite si nu va avea loc identificarea strategiilor de promovare a intereselor nationale.

Angajamentele asumate de Republica Moldova fata de OMC si masurile intreprinse in vederea indeplinirii lor

Procedurile de aderare la OMC presupun examinarea si ajustarea regimului comertului exterior al statului membru al OMC cu cerintele internationale de comert. Realizarea angajamentelor asumate in procesul de aderare nu va afecta procesele politice, economice si sociale care au loc in Moldova, ci vor contribui la atragerea de noi investitii straine.

In afara cerintelor de conformare a tarii membre la regulile OMC, RM trebuie sa plateasca "taxa de membru", sub forma de concesii tarifare, angajamente in domeniul suportului intern, in domeniul agriculturii si in domeniul comertului cu servicii, pentru dreptul de a savura beneficiile de pe urma liberalizarii, atins in urma negocierilor comerciale multilaterale anterioare.

Moldova si-a asumat 25 de angajamente. Toate aceste angajamente sunt elaborate in special pentru o anumita tara. Ele sunt in general obligatorii pentru toti membrii OMC si astfel ii plaseaza egal in relatiile lor comerciale. Inevitabilitatea luarii acestor angajamente este dictata de nivelul de concordanta al legislatiei Moldovei cu cea practicata de OMC.

Un angajament special luat de RM, solicitat de statele membre ale OMC, in special SUA si Uniunea Europeana, tine de modificarea taxei pentru producerile vamale si taxe ad valorem intr-o taxa fixa. Aceasta ar insemna ca orice importator de marfuri va achita pentru procedurile vamale o taxa fixa si in dependenta de valoarea propriu zisa a marfii. Acest lucru este important pentru consumatori, deoarece, daca pina acum orice bun din import achizitionat continea in pretul sau si o pondere considerabila de cost al vamuirii, de acum acesta se va micsora. [14]

Angajamentele nu inseamna in mod obligatoriu niste concesiuni dureroase pentru statul respectiv. Cu alte cuvinte, angajamentele ar fi cadrul normativ declarat in aceasta tara, in conformitate cu care ii va trata pe partenerii sai.

Orice obligatie pe care ti-o asumi necesita un efort. Un efort legislativ de orientare a economiei, un efort de mentalitate. Toate straduintele care sunt depuse ne vor ajuta sa ne plasam in rindul tarilor cu o economie liberalizata, competitiva.

Ministerul Economiei si Reformelor a fost desemnat ca organ coordonator al activitatii ministerelor si departamentelor in problema ajustarii legislatiei la cerintele OMC. Toate documentele pregatite pentru notificare vor fi avizate in mod obligatoriu de catre Directia principala OMC din cadrul Ministerul Economiei si Reformelor.[15]

Anexa la Hotarirea Guvernului RM Nr. 1035 din 16.10 2000 cuprinde lista privind indeplinirea angajamentelor, asumate de RM fata de OMC. Astfel, angajamentele pot fi clasificate in trei categorii:

a)    Angajamente cu caracter general - se refera la revizuirea actelor normative si legislative aflate in vigoare ale RM si prezentarea propunerilor privind modificarea si completarea lor in conformitate cu prevederile acordurilor OMC in urmatoarele domenii:

Introducerea modificarilor la Legea cu privire la Tariful Vamal;

Includerea in regulamente privind licentierea la import si comercializarea bunurilor ale codului sistemului armonizat;

Introducerea modificarilor in Legea cu privire la protectia consumatorilor;

Finantarea Centrului Informational de Standardizare si Certificare, Centrelor informationale stabilite conform cerintelor GATS;

Pregatirea propunerilor pentru introducerea modificarilor pentru standardele fundamentale ale RM, reiesind din prevederile Acordului OMC pentru elaborarea, adoptarea si aplicarea standardelor;

Includerea modificarilor in legea cu privire la Standardizare;

Adoptarea Legii cu privire la Certificare;

Elaborarea Legii cu privire la barierele tehnice in calea comertului;

Aderarea RM la organizatiile internationale si europene de standardizare in conformitate cu Paragraful 4 al Acordului privind masurile Sanitare si Fitosanitare;

Includerea modificarilor in Legea cu privire la carantina fitosanitara in conformitate cu Acordul privind masurile sanitare si fitosanitare;

Elaborarea amendamentelor respective in legislatia RM in domeniul Proprietatii Intelectuale: Legea privind protectia Dreptului de Autor si Drepturilor Conexe, conform Art. 9-14 ale Acordului TRIPS; Legea privind Brevetele de Inventie conform Art. 27-33 ale Acordului TRIPS; Legea privind Protectia desenelor si modelelor industriale, conform Art. 15-24 ale TRIPS;

Elaborarea masurilor care vor fi aplicate la frontiera in baza Art. 51-60 a Acordului TRIPS;

Elaborarea proiectului de lege privind protectia tipografiilor circuitelor integrate;

Initierea unui sistem de acorduri regionale in scopul asigurarii drepturilor de proprietate intelectuala cu crearea unor sisteme comune privind combaterea actiunilor ilegale in acest domeniu; etc.

b)    Angajamente ce tin de implimentarea Acordurilor cu OMC - se refera la respectarea si implementarea deplina a urmatoarelor acorduri ale OMC:

Acordul privind punerea in aplicare a Art. VII al GATT 1994;

Acordul privind Agricultura;

Acordul privind barierele tehnice in calea comertului;

Acordul privind aplicarea masurilor sanitare si fitosanitare;

Acordul privind punerea in aplicare a Art. VI al GATT 1994;

Acordul privind subventiile si masurile compensatorii;

Acordul privind salvgardarea;

Acordul privind procedurile in materie de licente de import;

Acordul TRIPS.

c) Angajamente specifice unor institutii - elaborarea actelor normative si legislative, se va face urmarindu-se ca RM:

sa nu introduca alte taxe sau plati la importul de bunuri si servicii decit cele existente ;

sa acorde scutiri la plata taxelor vamale in conformitate cu prevederile OMC;

sa aplice in mod nediscriminatoriu accizele si TVA marfurilor importate in teritoriul national potrivit principiului destinatiei si in deplina conformitate cu prevederile OMC;[16]

sa elaboreze proiectul de modificare a actelor normative privind reglementarea controlului pretului in scopul reduceri impactului acestuia asupra economiei nationale;

elaborarea actelor normative privind introducerea sau aplicarea unor masuri netarifare ca : licentierea, limitarea si alte restrictii cu efect echivalent, etc;

implementarea programelor de dezvoltare agricola si rurala in conformitate cu angajamentele RM in domeniul agriculturii;

aducerea tuturor acordurilor de comert liber, semnate de RM cu alte state (statele membre CSI, Romania), in conformitate cu prevederile Memorandumului la Acordul privind interpretarea Art. XXIV ("Aplicarea teritoriala - Traficul de frontiera - Uniuni vamale si zone de comert liber") al GATT 1994 si Art. V (Integrarea economica) al GATS;

administrarea zonelor libere, infiintate pe teritoriul RM, in deplina conformitate cu cerintele OMC;

depunerea la Comitetul OMC privind acordurile regionale spre notificare si multiplicare a copiilor acordurilor de comert liber, semnate cu alte state si documentele de aderare la uniuni vamale la care RM este parte;

intocmirea rapoartelor anuale privind desfasurarea programelor de privatizare si prezentarea acestora Ministerului Economiei pentru a fi notificate Secretariatului OMC;

crearea bazei de date bibliografice privind reglementarile tehnice si procedurile de evaluare a conformitatii in RM;

examinarea posibilitatilor de a reduce termenul de examinare a litigiilor ce tin de proprietatea intelectuala in conformitate cu cerintele Acordului TRIPS;

anularea taxelor consulare pentru autentificarea documentelor aferente importului de bunuri in RM.

O buna parte din angajamentele asumate au fost deja indeplinite si autoritatile competente activeaza in directia indeplinirii celorlalte cerinte. Ma voi referi la unele domenii in care legislatia a fost rancordata la cerintele si standardele OMC.

Astfel, in domeniul vamal, odata cu adoptarea noului Cod Vamal ( intrat in vigoare la 1 ianuarie 2001, fiind elaborat cu asistenta UE) Moldova a demonstrat totala sa conformitate cu cerintele OMC. De asemenea, introducerea in anul 2000 a noului Tarif Vamal a adus cu sine mai multa transparenta si previzibilitate in operatiunile vamale. Serviciul vamal al Moldovei urmeaza sa actioneze in conformitate cu regulile OMC, care vor permite RM de a fi completamente integrata si protejata de prevederile OMC. Acest fapt inseamna ca, in principiu, metodele de evaluare, regulile de origine, tarifele vamale, cotele tarifare, impozitele indirecte si accizele, procedurile si imputernicirile vamale sunt aliniate cu legislatia si procedurile OMC. Acuma se lucreaza asupra implementarii programului TACIS " Vama 6 " ,aplicarea regulamentelor, computerizarea Departamentului Vamal cu finantarea BM/USAID, precum si continuarea armonizarii legislatiei si procedurilor cu standardele OMC ( proiectul DFID).

Introducerea Inspectiei inainte de expeditie a marfurilor importate in RM are o istorie destul de controversata. Conducindu-se de prevederile art. 12 din Legea privind reglementarea de stat a activitatii comerciale externe din 8 iunie 2000, Guvernul RM prin Hotarirea sa din 27 septembrie 2001 a instituit inspectia inainte de expeditie a marfurilor importate. Conform punctului 3 din hotarirea data, in calitate de prestator al serviciilor de inspectia inainte de expeditie a marfurilor importate in teritoriul Moldovei a fost desemnata compania elvetiana " SGS Socit du Surveillance" S.A. Incepind cu 1 decembrie 2001, toate marfurile importate in RM vor necesita sa aiba asupra lor raportul de constatari pozitive sau avizul in scris al inspectiei eliberat de SGS S.A. Iar dupa 1 ianuarie 2002, nici unul dintre agentii economici nu vor putea importa marfuri in RM in lipsa documentelor specificate. Modul in care se desfasoara inspectia inainte de expeditie , procedurile de expeditie, etc. Sunt stabilite in Regulamentul cu privire la inspectia inainte de expeditie a marfurilor importate, aprobata prin Hotarirea Guvernului din 27. 09.2001 si modificata prin alta Hotarire a Guvernului din 111.2001. In temeiul acestei din urma hotariri, plata pentru serviciile de inspectie prestate de compania SGS va constitui 0,80% din valoarea CIP (frahtul / transportarea si asigurarea pina la locul destinatiei) ad valorem a marfurilor inspectate. Aceasta prevedere face exceptie pentru produsele petroliere, plata pentru care va fi de 0,05% din valoarea CIP ad valorem a acestora.

Regulile de origine nepreferentiale sunt reglementate OMC. Devenind membru al OMC la 8 mai 2001, Moldova si-a asumat obligatia de a respecta Acordul privind Regulile de Origine al OMC si de a elabora propriile sale reguli de origine in conformitate cu acest Acord.

RM aplica reguli de origine preferentiale in comertul cu Romania, tarile CSI si citeva tari care i-au acordat unilateral Sistemul de Preferinte Generalizate (Japonia, SUA, UE, Slovacia, Elvetia). Determinarea originii si eliberarea certificatelor de origine se produce preponderent pentru comertul in cadrul Acordurilor de Liber Schimb. Camera de Comert si Industrie este responsabila pentru eliberarea certificatelor de origine, cu exceptia bunurilor comercializate conform aranjamentului privind SPG, pentru care este responsabil Ministerul Economiei. In prezent, actiunile prioritare a RM in acest domeniu sunt armonizarea legislatiei moldovenesti cu regulamentele OMC in aspectul regulilor de origine non-preferentiale, precum si ranforsarea procedurilor si capacitatilor in cadrul institutiilor ce elibereaza certificare de origine( Ministerul de Economie, Camera de Comert si Industrie). Moldova ar trebui sa-si imbunatateasca capacitatea si credibilitatea sa in domeniul inspectarii si verificarii certificatelor de origine, fie eliberate in tara de export sau in cea de import.[17]

In domeniul standartizarii , recent a fost efectuata o revizuire generala a legislatiei in acest domeniu in contextul angajamentelor Moldovei in cadrul OMC si al Acordului privind barierele tehnice in calea comertului.

Actuala legislatie (Legea cu privire la standardizare, Legea cu privire la metrologie, Legea cu privire la certificare, Legea cu privire la barierele tehnice in calea comertului nr. 1493-XIV din1.06.2000) a creat cadrul de baza in corespundere cu " Noua Abordare" adoptata de UE. A fost declarata introducerea formala a standardizarii voluntare separata de elaborarea reglementarilor tehnice si, de la 1 ianuarie 2002, acesta este principiul general.

Mai mult ca atit, legislatia a fost modificata si adoptata pentru a se racorda la cerintele OMC si a fost instituit un Oficiu de Informare.

Conform Hotaririi Guvernului din 6.09.01 privind modificarea Regulamentului Departamentului "Moldova - Standard", responsabilitatea ce tine de acreditare este acordata unui nou Centru National de Certificare si Acreditare, care, pe linga Moldova - Standard ( Departamentul de Standardizare si Metrologie), este investit cu prerogativa elaborarii politicii sectoriale. Aceasta include elaborarea standardelor nationale prin intermediul adoptarii standartelor internationale si elaborarii reglementarilor tehnice in parteneriat cu ministerele ramurale. Moldova - Standard participa in cadrul international si colaboreaza cu Consiliul Euro-Asiatic de Standardizare (EASC), Organizatia Internationala de Standardizare (ISO).

Standardizarea obligatorie este efectuata de 25 comitete tehnice si directii relevante ale ministerelor. Certificarea si evaluarea conformitatii este efectuata de 130 de organe de certificare in baza a 13 scheme de evaluare si in conformitate cu cerintele Standardului National SM 45-2/1998 "Certificarea productiei".

Pe viitor se preconizeaza:

convertirea majoritatii standardelor obligatorii existente fie in regulamente tehnice moderne, fie in standarde voluntare;

elaborarea legislatiei generale pentru asigurarea securitatii in baza Directivei EU privind securitatea generala a produselor (revazuta);

elaborarea proiectului de lege privind evaluarea conformitatii;

elaborarea proiectului de lege privind acreditarea;

implementarea proiectului TACIS in domeniul standardizarii.[18]

In vederea racordarii la cerintele OMC, a fost modificata si Legea cu privire la Licentierea unor genuri de activitate. Astfel, conform noii legi adoptate 6 septembrie 2001 si care a intrat in vigoare februarie 2002 o singura Agentie autorizata, autonoma va fi responsabila de acordarea licentelor. Numarul domeniilor in care este necesara licentierea au fost reduse la 55 (din cele 108 existente). Daca noua lege se va dovedi a fi eficienta, Moldova nu ar trebui sa intimpine dificultati in respectarea cerintelor OMC cu privire la evitarea utilizarii licentierii ca bariera netarifara in calea comertului.[19]

Perfectionarea nivelului de protectie a drepturilor de proprietate intelectuala, industriala si comerciala in Moldova este una din prioritatile APC si OMC (in special TRIPS). Obiectivul este asigurarea cadrului juridic apropiat si implementarea efectiva a acestuia prin organele si institutiile vizate in scopul obtinerii unui nivel de protectie similar celui existent in UE.

Aderarea RM la OMC, este stiut, a conditionat semnarea unui set de acte si documente privind drepturile de autor si drepturile conexe. Politica statului consta in alinierea legislatiei nationale la standardele internationale si in aderarea la toate conventiile si tratatele internationale.

In acest sens trebuie sa reamintim ca OMC cere respectarea de statele membre conventiilor internationale din domeniu, fiind vizata in primul rind Conventia de la Berna privind protectia operelor literale si artistice (Actul de la Paris din 24.07.71), Conventia cu privire la protectia intereselor producatorilor de fonograme impotriva reproducerii lor neautorizate (Geneva 29.10.71), etc.

In contextul implementarii APC si negocierii aderarii Moldovei la OMC, Guvernul a intreprins masuri importante privind protectia drepturilor de proprietate intelectuala si a drepturilor de autor.

Legea privind dreptul de autor si drepturile conexe(nr. 293-XIII din 211.94) cu modificarile operate prin Legea nr. 29-XIV din 28.05.98,asigura in temei protectia drepturilor de autor si conexe in tara. La 12.07.2001 Guvernul a aprobat Hotarirea nr. 641 "Despre tarifele minime ale remuneratiei de autor" (Monitorul Oficial nr.81-83 din 20.07.01, art. 682). Prin acest document au fost majorate in medie de doua ori tarifele minime ale remunerarii de autor.

Catre moment, Moldova dispune deja de legislatia nationala in vigoare racordata la Acordul privind Aspectele Comerciale ale Drepturilor de Proprietate Intelectuala ale OMC. Aceasta protejeaza marcile comerciale (inclusiv pentru servicii) , indicatiile geografice , desenele industriale, patentele, varietatile de plante, topografiile circuitelor integrate, activitatile inovationale, secretele comerciale si datele personale, etc. La etapa finala de elaborare este proiectul legii privind modelele de utilitate.

A fost modificat Codul Vamal in sensul acordarii autoritatilor vamale dreptul de a confisca bunurile contrafacute (Art. 282; 308) pentru a asigura protectia la frontiera a drepturilor de autor si celor de proprietate intelectuala. La fel au fost modificate Codul Penal si Codul Contraventiilor Administrative pentru a consolida aplicarea si a ranforsa penalizarea.

Agentia de Stat privind Protectia Drepturilor de Proprietate Intelectuala (AGEPI) este responsabila pentru protectia tuturor aspectelor drepturilor de proprietate, cu exceptia drepturilor de autor si drepturilor conexe, aceasta fiind sarcina Agentiei pentru Drepturile de Autor. AGEPI are relatii de colaborare strinse cu toate organizatiile internationale in domeniu (WIPO, EPO, Oficiul Euro - Asiatic pentru patente, OMC).

Persoanele straine beneficiaza de serviciile AGEPI de rind cu solicitantii nationali. Mai mult ca atit, solicitantii straini pot beneficia si de serviciile mandatarilor autorizati - persoane ce dispun de profunde cunostinte in domeniu. Aceasta permite respectarea prevederilor Acordului TRIPS, respectarea clauzei tratamentului national deservind solicitantii in mod egalitar, indiferent de originea acestora si sediul lor.

Moldova urmeaza sa ranforseze combaterea pirateriei si aplicarea legislatiei in scopul protejarii drepturilor de proprietate intelectuala. Acest rezultat va fi obtinut prin introducerea unor regulamente substantiale si procedurale. In particular, este necesar ca titularii de drepturi locali si straini sa dispuna de un acces simplificat la justitie si sa poata obtine prompt masurile interimare, cum ar fi sechestrarea bunurilor contrafacute.[20]

Implementarea cerintelor OMC precum si armonizarea legislatiei RM cu standardele internationale are loc in toate domeniile : sectorul financiar, dreptul societatilor, domeniul asigurarilor, sectorul de achizitii publice, ocrotirea sanatatii, mediul, protectia consumatorului, transporturile etc. Perioada de implementare a angajamentelor asumate de RM fata OMC expira in anul 2004.

Pozitia Republicii Moldova la Conferinta Ministeriala de la Doha, Qatar

In perioada 9-13 noiembrie, la Doha (Qatar) s-a desfasurat cea de-a IV Conferinta Ministeriala a OMC, organ suprem al OMC compus din ministrii economiei sau comertului, care se intrunesc cel putin o data la doi ani. Republica Moldova a participat la Conferinta Ministeriala a OMC pentru prima data in calitate de membru. Pozitia Moldovei a fost expusa in comunicatul prezentat de Dl. Marian Lupu, viceministru al economiei.

Atmosfera Conferintei a fost determinata in fond de citiva factori politici majori, care au determinat incheierea cu succes a acesteia. In primul rind, esecul Conferintei anterioare de la Seattle din anul 1999 a impus o pregatire prealabila minutioasa catre Conferinta de la Doha. Un nou esec ar fi fost inadmisibil din punct de vedere al credibilitatii organizatiei, precum si al situatiei politico - economice internationale de dupa evenimentele din SUA din 11 septembrie 2001, care au intarit necesitatea sporirii cooperarii dintre tarile dezvoltate si tarile in curs de dezvoltare.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat si implementeaza actualmente un program major de reforme in vederea trecerii de la economia centralizata la o economie de piata, bazata pe o politica comerciala liberalizata si bine reglementata.

Moldova sustine intru totul lansarea noii runde de negocieri multilaterale in domeniul comertului din cadrul OMC. Asemenea runda corespunde intereselor si obiectivelor fundamentale ale RM din momentul din care a aderat la OMC.

Interesele noastre majore in cadrul noii runde de negocieri sau axat in special pe agricultura, care joaca un rol primordial in economia Moldovei. Conform datelor statistice ale Bancii Mondiale, aceasta reprezinta 25% din PIB, in cadrul careia sunt antrenate mai mult de 60% din populatie. La acest capitol Moldova a sustinut pozitia tarilor cu economia in tranzitie in cea ce priveste imposibilitatea asumarii de noi angajamente in domeniul agriculturii .

In acest context, la capitolul accesul pe piata, Moldova este interesata in convingerea partenerilor sai comerciali de a diminua taxele lor, in timp ce marfa de manevrare a Moldovei pentru reduceri ulterioare a taxelor este destul de limitata, dat fiind obligatia de a pastra taxe mici pe care Moldova si-a asumat-o in timpul negocierilor de aderare la OMC.

In ceea ce priveste sprijinul intern, este de mentionat ca Moldova sustine pozitia SUA, UE si a tarilor cu economie in tranzitie din Europa centrala si din Est, care incearca sa acorde mai mult spatiu masurilor de dezvoltare rurala in "categoria verde" precum si pozitia tarilor cu economia in tranzitie in cea ce priveste beneficierea de acelasi tratament diferentiat acordat tarilor in curs de dezvoltare in privinta subventiilor pentru investitii agricole.

In pofida nivelului sau relativ scazut de dezvoltare economica si dimensiunilor mici ale economiei, Moldova nu a primit statut de tara in curs de dezvoltare in procesul de aderare la OMC. In legatura cu aceasta, in timpul Conferinta Ministeriala de la Doha s-a mentionat ca : "Nu intentionam sa negociem din nou rezultatele aderarii sale, dar sustinem propunerea de a introduce criterii obiective de clasificare a Membrilor OMC in dependenta de nivelul de dezvoltare".

In declaratia facute de delegatia Republicii Moldova la Doha, s-a mentionat ca:

" RM si-a asumat deja angajamente substantiale in ce priveste accesul pe piata, uneori cu un grad mai sporit de liberalizare decit cele asumate in cadrul Rundei Uruguay, de aceea aceste angajamente si cele ulterioare, care vor rezulta din noua runda, ar putea avea consecinte serioase asupra dezvoltarii sale economice, creind instabilitate si motive de ingrijorare. Moldova, impreuna cu alte state care au aderat recent la OMC, va cauta flexibilitati oportune si va ajusta interesele sale cu cele ale altor Membri in urmatorul proces de negociere".

Republica Moldova are un interes deosebit de a participa la negocierile din domeniul serviciilor, in deosebi a modului IV de prestare a serviciilor, obieciv stipulat si in proiectul Declaratiei Ministeriale. Moldova si-a asumat obligatii substantiale in majoritatea sectoarelor serviciilor pentru a permite prezenta comerciala a furnizorilor de servicii straini (modul 3) precum si prezenta temporara a unor categorii de prestatori de servicii straini (modul 4). Ca si celelalte tari membre la OMC, Moldova n-a acordat la modul 4 liberalizarea totala pentru toate categoriile de personal, la toate sectoarele de servicii. Cu toate acestea, din cauza lipsei de capital pentru investitii si pentru crearea noilor locuri de munca, Moldova nu poate beneficia in egala masura de oportunitatile oferite de tarile avansate pentru angajarea in munca pe piete mai mature, oportunitati care au fost incluse ca angajamente in listele acestora in virtutea modului 4 de prestare a serviciilor. De aceea, prevaleaza acele forme ale angajamentelor incluse in lista care se refera mai ales la personalul intra-corporativ transferat care de fapt faciliteaza si favorizeaza investitiile facute peste hotare de catre tarile cele mai avansate. In consecinta, tarile cu o economie mai putin avansata se bazeaza pe personalul cu un grad mic si mediu de calificare profesionala, deplasarea carora nu face obiectul angajamentelor existente la GATS ale membrilor.

Luind in consideratie ca numarul persoanelor calificate in tarile dezvoltate este in permanenta reducere, precum si faptul ca populatia imbatrineste, acestia trebuie sa ia o atitudine mai favorabila si sa deschida pietele lor pentru anumite categorii de personal strain care nu existau in timpul si nici in anii care au urmat dupa Runda Uruguay. La acest capitol, Moldova a sustinut propunerea Indiei.

In acelasi timp, delegatia RM a sustinut discutiile si negocierile in domeniul investitiilor si a comertului electronic si a pledat pentru mentinerea si dezvoltarea tratamentului special si diferentiat acordat tarilor in curs de dezvoltare.

Cele mai esentiale rezultate obtinute de Republica Moldova la Conferinta Ministeriala de la Doha sunt reflectate in textul Declaratiei Ministeriale, si anume:

s-a reusit recunoasterea din partea tarilor membre ale OMC (Paragraful 9 a Declaratiei Ministeriale) a concesiunilor semnificative ale Republicii Moldova de rind cu alte tari "recent aderate la OMC", acordate in rezultatul aderarii sale la OMC la capitolul accesul la piata de marfuri si servicii. Acest fapt va favoriza promovare de catre Republica Moldova a unei pozitii "defensive" in cadrul viitoarei runde de negocieri vizavi solicitarile suplimentare de deschidere a pietei nationale, la capitolul accesului pe piata bunurilor si serviciilor. Totodata, Moldova va beneficia pe deplin de pe urma concesiilor care vor fi efectuate de celelalte tari membre ale OMC, care in prezent mentin un nivel inalt de protectie a pietelor lor nationale, in deosebi pentru produsele agricole;

aditional, la capitolul comertul cu servicii, in deosebi negocierile viitoare la modul 4 de furnizare a serviciilor, miscarea persoanelor fizice, s-a obtinut posibilitatea facilitarii legalizarii angajarii lucratorilor din Republica Moldova pe baza de contracte temporare in strainatate;

prin acceptarea crearii in cadrul OMC unui sistem multilateral de notificari a indicatiilor geografice pentru vinuri si bauturi alcoolice tari, s-a obtinut posibilitatea promovarii produselor autohtone ale RM si conferirii acestora a protectiei adecvate pe pietile terte;

s-au obtinut concesii din partea tarilor dezvoltate, in anumite conditii determinate, in ceea ce priveste producerea produselor farmaceutice fara detinerea patentelor necesare pentru acest gen de activitate;

pentru prima data a fost mentionata in documentele oficiale ale OMC categoria de "tari cu venituri mici in tranzitie" (Parag.38 al Declaratiei Ministeriale), fapt ce va permite extinderea accesului Republicii Moldova la fondurile de asistenta tehnica internationale destinate , in particular, explorarii depline a avantajelor de membru al OMC.

Pentru prima data in istoria GATT si OMC, in cadrul Conferintei Ministeriale de la Doha, accentul a fost pus pe necesitatea satisfacerii intereselor tarilor in curs de dezvoltare, economiilor mici, economiilor in tranzitie cu venituri mici, altor tari cu economiile vulnerabile. Introducerea in agenda negocierilor a chestiunilor privind implementarea deplina a rezultatelor Rundei Uruguay de negocieri in favoarea tarilor in curs de dezvoltare, a necesitatii liberalizarii comertului cu produse agricole sau a problemei ce tine de legalizarea angajarii lucratorilor pe baza de contracte temporare in strainatate, etc., indica cu siguranta asupra existentei unui cadru general favorabil promovarii intereselor nationale ale Republicii Moldova pe parcursul acestei runde negocieri, precum si a celor care vor urma.[23]