Institutionalizarea sistemului comercial international

Institutionalizarea sistemului comercial international

Tranzitia de la structura provizorie GATT la una permanenta O.M.C.

Contextul institutionalizarii SCI

-Al doilea razboi mondial a dus coeficientul de dizarmonie între state la cel mai înalt nivel;

-S-a încercat înlocuirea confruntarii cu conlucrarea în plan financiar, bancar si comercial;

-În plan comercial s-a vizat crearea unei O.I.C. Proces esuat datorita neratificarii Cartei de la Havana de catre Congresul S.U.A;

-Perceptia fondatorilor a fost ca institutiile internationale care faciliteaza cooperarea dintre state sunt importante din ratiuni economice si politice.

Obiectivele prevazute în Preambulul GATT au fost:

-Ridicarea standardului de viata la scara internationala­

-Asigurarea unui înalt grad de ocupare a fortei de munca si a unui ritm adecvat de crestere a veniturilor reale si a cererii efective­

-Crearea premiselor pentru o deplina utilizare a resurselor la scara internationala si cresterea productiei si a schimburilor internationale.

Principiile fundamentale ale GATT

-Principiul nediscriminarii care presupune acordarea reciproca a CNMF si a CRN;

-Interzicerea restrictiilor cantitative si a altor bariere cu efect echivalent în relatiile dintre PC;

-Folosirea nediscriminatorie a restrictiilor cantitative atunci când acestea se justifica;

-Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export si a taxelor compensatorii;

-Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a economiei nationale cu conditia sa nu contina taxe cu nivel prohibitiv;

Cont.

-Adoptarea deciziilor prin consens, iar când nu se întruneste consensul si pentru probleme procedurale folosirea votului;

-Solutionarea diferendelor între PC pe calea consultarilor bi sau multilaterale.

Cronologia Sistemului comercial multilateral

-1947-GATT a fost redactat pentru a cuprinde rezultatele negocierilor tarifare si a intrat în vigoare la 1 ian. 1948;

-1948-delegatiile a 56 de tari au semnat la Havana textul final al Cartei pentru crearea OIC.

-1949-a avut loc runda de negocieri multilaterale de la Annecy;

-1950-China renunta la participarea la GATT; administratia SUA abandoneaza eforturile de a convinge Congresul sa ratifice Carta de la Havana;

-1951 – are loc Runda de negocieri de la Torquay.

-1955-are loc o Sesiune a PC care modifica o serie de prevederi ale G!TT. Se încearca transformarea G!TT într-o organizatie internationala formalizata(Organizatia pentru Cooperare Comerciala) tentativa care esueaza- SU! primeste

o serie de derogari de la normele de conduita multilaterala la unele produse agricole. Japonia adera la GATT­

-1956-are loc a patra runda de negocieri la Geneva;

• 1957-În martie se semneaza la Roma Tratatele de creare a C.E.

-Se creeaza Consiliul reprezentantilor, ca organ executiv al GATT. Debuteaza Runda Dillon încheiata în 1961;

-1961-se încheie un Acord pe termen scurt care prevedea aplicarea de contingente la importurile de textile din bumbac ca exceptie de la conduita GATT;

-1962-Acordul pe termen scurt devine Acord pe termen lung.acesta este renegociat în 1967 si prelungit pentru 3 ani în 1970 devenind din 1974 AMF;

-1964-debuteaza Runda Kennedy. Se institutionalizeaza UNCTAD.

-1965-se adauga la textul G!TT Partea a IV-a intitulata Comert si Dezvoltare­

-1967-Polonia devine prima tara socialista membra a G!TT­

-1973-debuteaza Runda Tokyo­

-1982-are loc Reuniunea Ministeriala care a esuat în tentativa de a stabili agenda unei noi runde de negocieri,

-1986-lansarea la Punta del Este a celei de-a 8-a runde de negocieri

-Forum de gestionare a derularii schimburilor comerciale internationale­

Fundatiile S.C.I:

-Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international­

-Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale în planul politicilor comerciale­

-Conturarea unui nou parteneriat international­

Principiile S.C.I:

-Nediscriminarea;

-Reciprocitatea;

-Consolidarea angajamentelor;

-Transparenta;

-Salvgardarea.

Nediscriminarea este un pivot important din urmatoarele ratiuni:

-De natura economica­

-Ofera sanse egale tarilor indiferent de marime­

-De eficienta

-Reducerea costurilor si duratei negocierilor.

Reciprocitatea

-Reflecta dorinta de a limita înclinatia spre unilateralism­

-Se prezinta sub multe forme( poate fi difuza si specifica)­

-Apare si în procesul de aderare de noi membri întrucât acestia dobândesc pe cale multilaterala toate facilitatile negociate deja;

-O cale de întelegere a rolului reciprocitatii este sa se porneasca de la premisa ca sectoarele concurate de importuri au o serie de avantaje competitive specifice

-Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurile de interese favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a obtine acest deziderat­

-Monitorizarea procesului de punere în aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant si nedistorsionat de informatii;

-La Geneva functioneaza si au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru si consilii care primesc rapoarte, elaboreaza studii, publica culegeri cuprinzând practicile comerciale;

-Tarile participante sunt obligate sa notifice reglementarile legale, modificarile în arhitecturile institutionale, intentiile de a pune în aplicare noi instrumente de politica comerciala, modul în care solutioneaza problemele specifice,

Transparenta

-Trebuie realizata în dublu sens­

-Reduce presiunile asupra mecanismului de solutionare a diferendelor, întrucât anumite masuri se pot discuta la nivelul cel mai adecvat;

- Este vitala pentru credibilitatea sistemului,

-Poate conduce la diminuarea incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelor instrumente de politica comerciala­

Salvgardarea a fost o preocupare

constanta si se bazeaza pe trei tipuri de

prevederi

-Prevederi care permit folosirea instrumentelor comerciale pentru a obtine obiective macroeconomice(protejarea sanatatii si securitatii, evitarea prejudicierii semnificative a unor sectoare economice);

-Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala;

-Prevederi care permit interventia din ratiuni economice;

Aspecte specifice ale negocierilor comerciale multilaterale :

-Principii care au guvernat negocierile în cadrul rundelor GATT;

-Tehnicile de negociere folosite;

-Rezultatele negocierilor comerciale multilaterale;

-Caracteristicile negocierilor multilaterale;

Principiile negocierilor

-Fiecare PC decide daca participa sau nu la negocieri;

-Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesiile trebuind sa fie de egala valoare­

-Concesiile acordate în cadrul multilateral nu pot fi retrase în mod unilateral- în situatii determinate retragerea unilaterala se poate face cu oferirea deconcesii echivalente;

-De rezultatele negocierilor beneficiaza toate tarile P.C.

Tehnicile de negociere

-Bimultilateralismul;

-Formula reducerii liniare a taxelor vamale;

-Tehnica armonizarii disparitatilor tarifare­

-Tehnica negocierilor zero pentru zero;

Caracteristicile negocierilor

-Negocierile sunt schimburi multivalente de concesii;

-Negocierile sunt jocuri concurentiale desfasurate în mai multe etape;

-Negocierile sunt procese care implica mai multi actori;

-Negocierile necesita timp si au caracter repetitiv­

-Guvernele participante nu sunt structuri monolitice;

-Numarul de alternative poate fi mic si depinde de provocarile cu care se confrunta negociatorii;

-Negociatorii pot cauta sa ajunga la aranjamente simbolice;

-Echitatea este de multe ori mai importanta decât eficacitatea.

Etapele negocierii

-Orice tara sau teritoriu vamal autonom înainteaza Directorului general al OMC o cerere de aderare;

-Uneori se solicita si se obtine statutul de observator;

-Consiliul General desemneaza un grup de lucru, compus din reprezentantii tarilor interesate care examineaza candidatura;

-Guvernul tarii candidate înainteaza acestui grup de lucru un Memorandum detaliat cu privire la regimul sau comercial;

-În baza Memorandumului, membrii grupului de negociere discuta cu tara candidata functionarea regimului comercial, stabileste compatibilitatea acestuia cu conduita multilaterala;

-De regula se poarta negocieri bilaterale cu unele tari interesate si se stabilesc calendare cuprinzând obligatiile asumate de candidat în fiecare domeniu al negocierilor;

-Grupul de negociere elaboreaza un Raport privind schimbul de concesii si progresele candidatului pe care îl înainteaza Consiliului General împreuna cu un proiect de Decizie si cu Protocolul de aderare;

-Decizia de aderare se adopta cu majoritate de 2/3 din numarul total de membri ;

Organizatia Mondiala a Comertului – OMC/WTO

(WORLD TRADE ORGANIZATION)

Functii

-Crearea conditiilor necesare pentru punerea în aplicare a prevederilor acordurilor comerciale

-Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor dintre membrii -Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale nationale

-Forum de organizare si desfasurare a noi runde de negocieri comerciale multilaterale

-Cooperare cu alte organisme internationale pentru obtinerea unui nivel sporitde coerenta în ceea ce priveste procesul decizional global

-Unanimitate – amendare principiilor de bazaale functionariisistemului

-Majoritatea de ľ -interpretarea unor prevederi ale

Adoptarea deciziilor

OMCsi acordarea unor derogari de la principiile fundamentale

-Majoritatea de 2/3 – amendarea prevederilor OMC referitoare la alte aspecte decât principiile generale si aderarea de noi membri

-Consensul – acolo unde nu se aplica alta procedura

-Fiecare tara dispune de unsingur vot, iar majoritatea se raporteaza la numarul tptal al membrilor OMCsi nula numarul celor prezenti.

-GATT a fost un acordprovizoriu, neratificat vreodatade parlamentele tarilor participante, în timp ce OMC este o organizatie interanationala ceactioneaza pe baze legale,

Diferente GATT -OMC

ferme, ratificate de parlamentele membrilor

-GATT avea parti contractante întimp ce OMC are membri

-GATT s-a ocupat exclusiv decomertul cu bunuri, întimp ce sfera de cuprindere a OMC este mult mai extinsa(serv., invest,..)

-Reglementare diferendelor în cadrul GATT era greoaiesi putea fi contracarata, în timp ce încazul OMC solutionarea cestora se face rapid, actioneaza automat, iar procedurile nu potfi blocate de nicio tara membra (vezi retragerea taxelor vamale laotel de catre SUAîn conflictul cu UE)

Principalele motive pentru care aderarea la OMC estemai dificila decât era la GATT

- Sfera de cuprindere a OMC este incomparabil mai extinsa

-Modificare semnificativa a atitudinii principalelor puteri comerciale, cu precadere dupa colapsul comunismului, cândpromovarea interesului nationala devenit o prioritate

- Marii actori comerciali percep tot mai evident procesul de aderare la OMC ca pe o etapa esentiala pentru integrarea economiilor lor în economia mondiala si ca o calede a ccepta valentele economieide piata

- Procesul de negociere a aderarii este asimetric, tara candidataavândo forta de negociere net inferioara

Examinare politicilor comerciale nationale

- Principalele obiective sunt estimarea impactuluipoliticilor si practiclor omerciale din tarilor membre asupra SCI si conferire unei transparente sporite participarii tarilor la OMC

-Examinare are loc:

-Pentru primele 4 puteri comerciale – UE,SUA, Canada, Japonia – la fiecare 2 ani

-Pentruurmatoarele 16 tari, în funtie de locul ocupat în comertul international, examinarea se face la fiecare 4 ani

-Pentrurestul tarilor la 6 ani

-Pentrutarilecel mai putin dezvoltate se pot stabiliperioade si mai lungi

-Prin acest mecanism se încearca înclinarea raportuluide forte în favoare tarilorîn dezvoltare

-Limitele esentiale sunt reprezentate de faptul ca distribuirea rapoartelor este relativ greoaie, iar acestea nu sunt suficient de analitice pentru a determina efecte economice ale diferitelor politici nationale.

Solutionarea diferendelor

-Etapele procesului de solutionare:

Consultari si mediere – încercarea rezolvariipe cale bilaterala -60 de zile

Cererea de constituire a unui panelde experti

Activitatea propriu-zisa a panelului: examinarea cazului si argumentelor,reuniuni de lucru cu cei implicati sau cu terte parti, revizuirea interimara, elaborarea concluziilor si recomandarilor, înainterea raportului catre partisi Organismul de Solutionare a Diferendelor (OSD)

– Adoptarea decizieisi apelul . Panelul elaboreaza unraport în 60de zile. Proceduraapelului nupoate depasi60de zilesitrebuie finalizata în 90 de zile. Raportul Organismului de Apel este final si va fi adoptat de OSD

– Implementarea – se poate face imediat sau dupa acordarea unei perioade rezonabile -Încaz de nerespectare a solutiilor stabilite se pot solicita compensatiiechivalente sau chiar masuri de retorsiune

Caracteristici relevante ale Mecanismului de Solutionare a Diferendelor

-Sunt implicate direct doar guvernele

-Capacitate de punere în aplicare a deciziilor esteasimetrica

-Costurile de administrare a sistemului sunt ridicate

-Compensarea pierderilor suferite de parteneri nueste deregula nici cerutasi nici acordata

-Cele mai multe cazuri se solutioneaza prin consultari bilaterale

Aspecte semnificative ale activitatii

OMC în prezent

-Participarea în crestere a tarilor în dezvoltare la activitatile comerciale si la definirea activitatii OMC

-Atentia sporita acordata neo-protectionismului

-Influenta crescânda exercitata de societate civila asupraagendei comercialemultilaterale saua politicilor comercialederulate detarile dezvoltate

Conferinte Ministeriale OMC

• Singapore, 9-13 decembrie 1996

• Geneva, 18/20 mai 1998

• Seattle, 30 noiembrie 3 decembrie 1999

• Doha, 9-13 noiembrie 2001

• Cancun, 10-14 septembrie 2003

• Hong Kong, 13-18 decembrie 2005