OBIECTIVE

- Cunoasterea notiunii de arbitraj comercial si a sistemului instantelor arbitrale din Romania.

- Constituirea tribunalelor arbitrale.

- Cunoasterea procedurii inaintea tribunalului arbitral si sesizarea acestuia.

CONCEPTE CHEIE

- arbitraj juridic comercial

- arbitraj ad-hoc

- arbitraj institutionalizat

- conventie arbitrala

- compromisul

- clauza compromisorie

- arbitrii

NOTIUNEA DE ARBITRAJ COMERCIAL

Solutionarea litigiilor izvorand din raporturi juridice ce apartin dreptului comercial, in dreptul roman, este de competenta instantelor judecatoresti si a arbitrajului comercial.

Majoritatea acestor litigii se rezolva pe cale arbitrala, intrucat procedura arbitrajului ofera partilor avantaje incontestabile fata de sistemul jurisdictiei de stat.

Institutia arbitrajului ofera participantilor la aceste raporturi juridice posibilitati egale de informare asupra normelor procedurale in temeiul carora se va solutiona litigiul dintre ele.

In practica comerciala internationala, partile contractante se supun, de obicei, unor regulamente de arbitraj ale caror prevederi sunt bine cunoscute in lumea afacerilor.

Astfel pot evita riscul unor eventuale decaderi sau nulitati de ordin formal.

De asemenea, procedura arbitrala ofera avantajul ca partile pot alege pe arbitrii, dezbaterile sunt confidentiale, pentru a nu fi afectata uneori reputatia partilor litigante, cheltuielile de arbitrare sunt mai mici, procedura este mai simpla si mai rapida decat in cazul jurisdictiei de stat.

In doctrina conceptul de arbitraj comercial a primit diferite acceptiuni:

- intr-o prima acceptiune, acest concept a fost definit ca metoda de solutionare a litigiilor nascute din raporturi comerciale;

- intr-o alta conceptiune arbitrajul comercial este considerat un sistem jurisdictional derogator de la dreptul procesual comun, in cadrul caruia o instanta este abilitata de partile interesate sa solutioneze un litigiu determinat;

- in fine, intr-o alta definitie, arbitrajul comercial este considerat o institutie juridica pentru solutionarea litigiilor comerciale, de catre persoane investite cu aceasta sarcina, chiar de partile aflate in litigiu

Definitie

Prin arbitraj comercial se intelege solutionarea litigiilor comerciale nu numai de catre arbitrii numiti pentru cazuri determinate (arbitraj ad-hoc), ci si de catre institutii permanente de arbitraj (arbitraj institutionalizat).

SISTEMUL INSTANTELOR ARBITRALE IN ROMANIA

In raport cu prevederile Decretului-lege 139/1990 trebuie sa functioneze in prezent, in Romania, doua categorii de instante arbitrale si anume:

a) arbitrajul ad-hoc organizat la cererea celor interesati de catre Camerele de Comert si Industrie teritoriale;

b) curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei, ca organ de jurisdictie institutionalizat si ale caror hotarari sunt, in temeiul legii, titluri executorii, care se executa in tara fara a fi necesara investirea cu formula executorie.

Ceea ce constituie un fapt cert, este functionarea Curtii de Arbitraj Comercial International in conformitate cu regulile de procedura aprobate de colegiul acestei institutii.

Reguli de procedura ale Curtilor de arbitraj

Dispozitii generale

Curtile de Arbitraj Comercial de pe langa Camerele de Comert si Industrie, organizate potrivit Decretului-lege nr. 139/1990 si regulamentului de functionare isi desfasoara activitatea jurisdictionala in conformitate cu prezentele reguli care le determina si competenta.

Curtea de Arbitraj este competenta sa solutioneze litigiile de orice fel, in care sunt implicate regii autonome, societati comerciale cu capital de stat sau alte asemenea raporturi daca una sau ambele parti sunt persoane juridice constituite ca agenti economici.

Competenta de a solutiona litigiile prevazute la aliniatul precedent revine Curtii de Arbitraj numai daca partile au incheiat o conventie scrisa in acest sens.

Conventia partilor privind supunerea spre arbitrarea litigiului poate rezulta si din savarsirea unor acte de procedura cum sunt: introducerea de reclamant a

unei cereri de arbitrare si acceptarea solutionarii acestei cereri de catre Curtea de Arbitraj.

In cazul in care partile convin, Curtea de Arbitraj este competenta sa solutioneze si litigiile rezultate din raporturi contractuale intre societati comerciale constituite in Romania cu participare straina sau cu capital strain si orice alte persoane juridice de drept privat sau persoane fizice romane.

Nu vor putea fi supuse Camerei de Arbitraj, litigiile pentru care legea dispune o alta cale de solutionare.

Competenta Curtii de Arbitraj de a solutiona un litigiu exclude pentru acel litigiu, competenta instantelor de drept comun.

Completul de arbitraj

Litigiile se solutioneaza de un complet de arbitraj format din trei membrii dintre care 2 membrii si supraarbitru    alesi sau, dupa caz, desemnati, in conformitate cu dispozitiile prezentelor reguli dintre membrii Curtii de Arbitraj.

Daca partile convin, litigiile se solutioneaza de un arbitru unic. Acesta se alege de pe lista arbitrilor prin acordul partilor sau, in lipsa unui asemenea acord, se desemneaza de pe aceasta lista de catre presedintele Curtii de Arbitraj.

Arbitrii aleg un supraarbitru care va prezida completul de arbitraj. In cazul in care arbitrii nu se inteleg asupra persoanei supraarbitrului, in termen de 14 zile de la data alegerii    sau desemnarii arbitrului paratului, supraarbitrul va fi desemnat de presedintele curtii de arbitraj.

In cazul impiedicarii arbitrului de a-si exercita atributiile, acesta va fi inlocuit prin supleantul sau. Daca si acesta este impiedicat in exercitarea atributiilor, partea care l-a ales va fi invitata de a alege un nou arbitru si un nou supleant in termen de 15 zile de la primirea instiintarii, in caz contrar desemnarea acestora se va face de presedintele Curtii de Arbitraj.

In cazul impiedicarii supraarbitrului de a-si exercita atributiile, arbitrii partilor vor alege un alt supraarbitru.

Daca nu se realizeaza un acord, desemnarea acestuia se va face de presedintele Curtii de arbitraj.

Arbitrii pot fi recuzati de oricare din parti daca au indoieli in ceea ce priveste impartialitatea lor, mai ales daca, direct sau indirect el este personal interesat in solutionarea cauzei.

Propunerea de recuzare se va face pana la inceperea dezbaterilor.

Propunerea facuta ulterior va fi totusi examinata daca completul de arbitraj considera ca fiind justificata cauza intarzierii.

Recuzarea se hotaraste de completul de arbitraj, in alcatuirea caruia nu poate intra cel recuzat.

Daca cei doi membrii ai completului de arbitrare nu ajung la un acord sau daca se cere recuzarea a doi arbitrii sau a arbitrului unic, recuzarea se solutioneaza

de presedintele Curtii de Arbitraj.

Daca cererea de recuzare este admisa, noul arbitru, supraarbitru sau arbitru unic va fi ales sau desemnat, in conformitate cu prezentele reguli.

SESIZAREA CURTII DE ARBITRAJ

Sesizarea Curtii de Arbitraj incepe prin introducerea unei cereri scrise care va cuprinde:

a) denumirea si sediul partilor, numarul de ordine din Registrul Comertului, forma juridica a societatii sau in cazul persoanelor fizice, numele, domiciliul ori resedinta lor;

b) numele si calitatea celui care angajeaza sau reprezinta partea in litigiu anexandu-se dovada calitatii;

c) obiectul si valoarea cererii precum si un calcul precis prin care s-a ajuns la determinarea valorii;

d) indicarea temeiului juridic al competentei Curtii de Arbitraj; in cazul in care se invoca o conventie a partilor, se va anexa copia acesteia, certificata de reclamant;

e) aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza diferitele capete de cerere. Cand se invoca o lege straina, reclamantul va anexa copie de pe dispozitiile care intereseaza litigiul;

f) indicarea probelor, a inscrisurilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere. Cand se solicita proba cu martori, se va arata numele si domiciliul acestora; cand dovada se va face prin inscrisuri, se vor alatura la cerere atatea copii cati parati sunt, mai mult, cate o copie de pe fiecare inscrisuri pentru Curtea de Arbitraj;

g) numele arbitrului si al supleantului sau, iar in cazul prevazut de art. 6 numele arbitrului unic ori declaratia reclamantului ca intelege ca acestia sa fie desemnati de presedintele Curtii de Arbitraj. Daca reclamantul nu cunoaste lista arbitrilor, o va cere de la secretariatul Curtii de Arbitraj si in termen de 15 zile le la primirea ei, va comunica numele arbitrului si al supleant-ului, ori dupa caz al arbitrului unic;

h) semnatura partii;

Reclamantul este obligat sa stabileasca in cerere valoarea obiectului ei, chiar si in cazurile in care nu formuleaza pretentii banesti, dupa urmatoarele criterii:

a)    la cererile privind pretentiile banesti, la suma pretinsa;

b)   in cererile privind predarea de bunuri, la valoarea acestor bunuri din momentul introducerii cererii;

c) in cererile in constatare, la valoarea obiectului juridic din momentul introducerii cererii;

d) in cererile privind obligatia de a face sau a nu face la valoarea indicata de reclamant.

Daca reclamantul nu a stabilit sau a stabilit inexact valoarea cererii, Curtea de Arbitraj, din oficiu sau la cererea paratului, stabileste aceasta valoare pe baza datelor privitoare la obiectul cererii.

PROCEDURA DE ARBITRAJ

In scopul rezolvarii juste si grabnice, completul de arbitraj verifica stadiul pregatirii litigiului pentru dezbatere si daca va socoti necesar, va dispune masuri corespunzatoare pentru completarea dosarului cu explicatii scrise si probe, stabilind si termen pentru aducerea la indeplinire a masurilor dispuse.

Dupa completarea dosarului, supraarbitrul fixeaza termen de arbitrare a litigiului si dispune citarea partilor. Totodata va da indicatii asistentului arbitral cu privire la pregatirea si desfasurarea dezbaterilor

Prin grija asistentului arbitral, se va efectua apoi comunicarea catre parti a tuturor inscrisurilor litigiului la adresa indicata de parte, prin scrisoare recomandata, sau inmanate partii, sub semnatura, la sediul Curtii de Arbitraj.

Cererile, intampinarile, citatiile, sentintele si incheierile de inchidere a procedurii arbitrale, se comunica prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire. Citatiile pot fi trimise si telegrafic sau prin telex ori prin telefon.

Instiintarea partilor despre data si locul sedintei arbitrale va fi facuta cu cel putin 30 de zile inaintea termenului de arbitrare. Neprezentarea partii citate legal nu impiedica dezbaterea litigiului numai daca partea lipsa va cere amanarea pentru motive temeinice.     Sedintele de arbitrarea litigiului se desfasoara de regula la sediul Curtii de Arbitraj. Completul de arbitraj poate dispune ca sedinta sa se desfasoare in alt loc.

La sedintele de dezbatere a litigiului pot participa personal partile in litigiu sau prin reprezentantii imputerniciti in mod legal.

Daca nici una din parti nu se infatiseaza, solutionarea litigiului va fi suspendata. Cu toate acestea, litigiul se va .judeca in cazul in care s-a cerut solutionarea lui in lipsa.

Completul poate dispune totusi dezbaterea in prezenta partilor, daca apreciaza ca probele prezentate nu sunt suficiente pentru solutionarea litigiului in fond.

In vederea solutionarii litigiului, completul de arbitraj poate cere partilor explicatii suplimentare, poate dispune administrarea oricaror probe prevazute de lege si se poate adresa oricaror organe de stat sau organizatii pentru a obtine relatii daca s-ar dovedi necesare.

Administrarea probelor se efectueaza in    fata completului de arbitraj sau in fata unui arbitru delegat in acest scop prin incheiere. De asemenea, partile pot cere instantelor judecatoresti, inainte sau in cursul arbitrajului, sa incuviinteze masurile de asigurare sau masuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului.

Completul de arbitraj solutioneaza litigiile in temeiul contractelor si a normelor dreptului material aplicabil.

In orice stadiu al litigiului, completul de arbitraj va incerca solutionarea acestuia in baza intelegerii partilor.

Dezbaterile facute in sedinta, se vor trece in incheierea de sedinta intocmita de asistentul arbitral si va cuprinde pe langa mentiunile privind denumirea Curtii de Arbitraj, denumirea si prezenta partilor, cu urmatoarele mentiuni:

a)   o scurta descriere a desfasurarii sedintei;

b)   sustinerile si cererile partilor;

c) motivarea masurilor luate dupa caz, a amanarii dezbaterilor, a suspendarii litigiului sau a procedurii arbitrale;

d) semnaturile arbitrilor si asistentului arbitral.

SUBIECTE

- Precizati care sunt Arbitrii comerciali ti ce competente au.

- Faceti referire la sistemul instantelor arbitrale din Romania.

- Precizati cum se face sesizarea Tribunalului Arbitral.

INTREBARI

Trasaturile definitorii ale arbitrajului ad-hoc sunt:

a) forma de jurisdictie conventionala de drept privat, autonomia de vointa a partilor;

b) impartialitatea, obiectivitatea si rezolvarea pe principiul legalitatii a cazurilor supuse arbitrajului;

c) respectarea ordinii publice si a bunelor moravuri in hotararile pe care le adopta.

R

Sesizarea Curtii de Arbitraj incepe prin:

a) introducerea unei cereri scrise;

b) depunerea unei cautiuni proportionala cu valoarea litigiului supus arbitrajului;

c) stabilirea arbitrilor si supraarbitrului.

R

Caracterul sentintelor de arbitraj:

a) sentinta arbitrala este definitiva si poate fi atacata numai pe calea extraordinara a cererii de reexaminare;

b) sentinta poate fi atacata cu apel la Tribunalul Judetean de care apartine reclamantul;

c) sentinta arbitrala are caracter de indrumare si recomandare pentru parti.

R

Procedura arbitrala ia sfarsit la pronuntarea unei incheieri:

a) in cazul renuntarii de catre reclamant la cererea sa, cand partile s-au impacat;

b) cand litigiul a ajuns in impas si partile refuza sa colaboreze pentru stingerea acestuia;

c) cand a trecut o perioada de un an de la sesizarea Tribunalului Arbitral si litigiul nu s-a solutionat.

R

Completul de arbitraj este compus din:

a) trei membri din care doi membri si un supraveghetor;

b) un judecator comercial, un procuror si un arbitru autorizat;

c) presedintele instantei de arbitraj ajutat de un judecator sindic.

R