Faptele de comert (actele de comert)

Faptele de comert (actele de comert)

Codul comercial nu defineste fapta de comert.

Clasificare:

1) Faptele de comert obiective - sunt fapte de comert si produc efecte prin determinarea legii, adica legea le considera fapte de comert independent de cine le incheie ( savarseste). Faptele de comert obiective sunt operatiunile de interpunere in schmb si circulatie: operatiuni de banca si schimb si contractul de vanzare - cumparare.

Operatiunile de banca - sunt operatiuni asupra sumelor de bani si numerar, creditelor, a titlurilor negociabile, operatiuni de deposit, efectuare de plati, acordare de credite etc.

Operatiunile de schimb - sunt cele de schimb de moneda sau bilete de banca nationale sau straine.

Contractul de vanzare - cumparare - cel comercial se deosebeste de cel civil prin functia lui economica, adica de interpunere in schimbul marfurilor. Fata de cel civil, in contrctul commercial cumparatorul trebuie sa aiba intentia de revanzare a bunului. Aceasta trebuie sa existe la data incheierii contractului, sa priveasca bunul cumparat si sa fie exprimata de comparator sau dedusa de vanzator.

2) Fapte de comert subiective - sunt acele fapte de comert savarsite de un comerciant. Ele sunt fapte civile, dar fiind savarsite de un comerciant beneficiaza de prezumtia de comercialitate. Adica, toate actele facute de un comerciant, se prezuma ca sunt comerciale, pana la proba contrarie.

Aceste fapte sunt: cumpararea de bunuri necesare activitatii comercile ( combustibili, mijloace de transport, tehnica de calcul etc.).

Sunt de 2 feluri:

licite (legale)

ilicite ( ilegale) : concurenta neloiala, contrafacerea de marfuri, evaziunea fiscala, bancrota frauduloasa)

Fondul de comert - este ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale, pe care un comerciant le afecteaza unei activitati comerciale cu scopul de a obtine profit.

Elementele corporale sunt formate din bunuri mobile si imobile.

Bunurile mobile ( miscatoare) - clasificare:

bunuri mobile prin natura lor: animale, masini, utilaje, marfa etc.

bunuri mobile prin determinarea legii: actiunile, partile sociale sau obligatiunile

bunuri mobile prin anticipatie - bunuri imobile dar care in viitor devin mobile: fructele neculese, nisipul din cariera etc.

Bunuri imobile (nemiscatoare):

bunuri imobile prin natura lor: terenuri, locuinte, constructii, centrale eoliene etc.

bunuri imobile prin destinatie - bunuri mobile care prin destinatia lor devin imobile: caramida caloriferul etc.

Elementele incorporale - sunt drepturi care se refera la firma, emblema, marca, clientele, vad comercial, drepturi de inventator si de autor etc.

Firma - este un element de identificare a comerciantilor intre ei si este obligatorie pentru comercianti. Este practic denumirea persoanelor juridice. Intr-un judet nu pot exista 2 comercianti cu aceeasi firma. Ea se inregistreaza la Registrul Comertului, este ocrotita de lege, are valoare economica si poate fi instrainata numai odata cu fondul de comert.

Emblema - este un semn figurativ exterior, o reprezentare grafica, un cuvant sau un desen, care deosebeste comerciantii de acelasi fel intre ei. Se inregistreaza la Registrul Comertului, este ocrotita de lege, are valoare economica si poate fi instrainata separata de fondul de comert.

Marca - este un element de identificare al comerciantilor care deosebeste produsele intre ele. Se inregistreaza la OSIM ( Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci), are valoare economica si este ocrotita de lege.

Clientela - reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care apeleaza in mod obisnuit la acelasi comerciant pentru procurarea marfurilor si serviciilor in vederea satisfacerii nevoilor materiale si spirituale ale acestora.

Vadul comercial - este aptitudinea fondului de comert de a atrage clientela. Aici contribuie urmatorii factori: locul unde e amplasat localul, calitatea marfurilor, preturile practicate, comportamentul personalului etc.

Regimul creantelor si datoriile comerciantului

Patrimoniul - reprezinta totalitatea drepturilor, bunurilor si obligatiilor cu valoare economica ale comerciantului. Acesta cuprinde in plus fata de fondul de comert si creantele si obligatiile comerciantului.

In cazul in care comerciantul instraineaza fondul de comert, cumparatorul nu preia creantele si obligatiile vanzatorului cu urmatoarele exceptii:

obligatiile izvorate din contractele de munca

obligatiile izvorate din contractul de asigurare

obligatiile izvorate din contractele de furnituri: contracte privind alimentarea cu apa, electricitate, gaze, telefon etc.

Prin contractul de vanzare - cumparare se vand numai bunuri imobile.

Probele in materie comerciala - inscrisurile

Proba - este operatiunea concreta de prezentare in fata instantei a mijloacelor de proba premise de lege pt. dovedirea existentei actului / faptului juridic.

Mijloacele de proba - sunt acele modalitati juridice de valorificare a actelor / faptelor juridice prin care, cel care pretinde existenta unui drept si a obligatiei corelative, le prezinta instantei pt. a-si motiva afirmatiile.

Cel care pretinde existenta unui drept sau are anumite pretentii impotriva altei persoane se numeste - reclamant. Lui ii revine sarcina de a proba in instanta ceea ce solicita.

Cealalta parte se numeste - parat , iar acesta trebuie, prin intampinare, sa raspunda la fiecare capat de cerere si sa ridice exceptii, cum ar fi: implinirea prescriptiei, puterea locului judecat sau plata datoriei.

In cazul in care paratul ridica pretentii impotriva reclamantului, o poate face prin cerere reconventionala. In acest caz, lui ii revine sarcina de a proba pretentiile. Judectorul are un rol activ si pt. a pronunta o hotarare acesta trebuie sa afle adevarul obiectiv. Pt. aceasta, el poate dispune administrarea de probe chiar daca partile se opun.

Inscrisurile

Prin inscris se intelege orice declaratie facuta despre un act / fapt juridic, facuta prin scriere cu mana, litografiere sau imprimare, pe hartie sau alt suport cum ar fi: lemn, metal, sticla, banda electromagnetica, CD, DVD etc.

Inscrisurile sunt de mai multe feluri:

Inscrisul autentic - este acel inscris intocmit de un functionar public sau intocmit si autentificat sau autentificat de notarul public. De ex.: hotararile judecatoresti; jurisdictionale ( luate de alte organe: curtile de arbitraj, finante, garda etc.); inscrisurile notariale; actele de stare civila etc.

Inscrisul autentic este opozabil tuturor , adica trebuie respectat de parti si de terti. Acesta are putere doveditoare pana la proba inscrierii in fals.

Acest inscris are avantajul - atunci cand constata o creanta scadenta, certa si lichida, este titlu executoriu, fara sa mai fie nevoie de alte formalitate pt. executarea lui.

Inscrisul sub semnatura privata - este acel inscris intocmit, semnat si datat de catre parti.

Conditii :

Se fac atatea exemplare originale cate parti potrivnice sunt;

Semnarea se face cu mana, nu prin aplicarea unei stampile, sigiliu sau parafe;

Daca obiectul inscrisului este o suma de bani sau un bun generic, se trece sintagma " bun si aprobat pt.."

Acest inscris este opozabil numai partilor. El are putere doveditoare pana la proba contrarie, adica daca una din parti nu-l recunoaste, cealalta parte se poate adresa instantei pt. a dovedi valabilitatea actului. Ex.: facturile; registrele comerciantilor etc.

Alte inscrisuri: telegrama; factura acceptata; corespondenta comerciala; mentiunile creditorului pt. titlul de creanta etc.

Unele inscrisuri trebuie facute in foma autentica pt. ca asa impune legea. In caz contrar, actul este nul de drept.

Legea impune ca unele inscrisuri trebuie sa fie incheiate obligatoriu in forma scrisa pt. ca in viitor sa poata constitui o proba in instanta, sau legea impune inregistrarea lor.

De ex.: - in civil avem: actul de vanzare - cumparare de imobile, ipoteca si donatia

- in comercial avem: contractul de societate sau inscrisul unic la societatile comerciale in nume colectiv ( SCN), la societatile in comandita simpla (SCS), la societatile pe actiuni prin subscriptie publica si orice tip de societati cand se aduce aport la capitalul social un teren; contractul de locatiune; contractul de arenda; CEC-ul; cambia; contractul de imprumut maritim.

In instanta, actele juridice se probeaza numai prin inscrisuri. Faptele juridice pot fi dovedite prin orice mijloace de proba.

Alte mijloace de proba:

a)          Proba cu martori/ proba testimoniala/ marturie - este acea declaratie facuta de o persoana despre un act/ fapt juridic de care a luat cunostinta personal si direct. Aceasta nu e admisa impotriva unui inscris si nici in completarea lui.

Marturisirea/ recunoasterea este de 2 feluri: judiciara - cand se face in fata instantei si extrajudiciara - cand se face in alte imprejurimi. Mijlocul prin care se obtine marturisirea in instanta este interogatoriul.

b)          Prezumtiile - sunt consecintele pe care legea sau magistratul le trage de la un fapt cunoscut la unul necunoscut. Sunt de 2 feluri:

o       Prezumtii legale - prevazute de lege ( de ex.: prezumtia de comercialitate - actele savarsite de un comerciant sunt acte de comert)

o       Prezumtii simple - sunt cele pe care le trage magistratul in timpul procesului

c)          Expertiza - este un raport facut de specialisti intr-un anumit domeniu care ajuta instanta la solutionarea cauzei. Expertii sunt stabiliti de catre parti de pe o lista aflata la instanta de judecata. In cazul in care partile nu se inteleg, presedintele nominalizeaza expertul prin tragere la sorti.

Expertizele pot fi: medicale, tehnice si contabile.

Partea nemultumita de expertiza poate cere contraexpertiza sau completarea expertizei.

Garantarea obligatiilor

Garantiile sunt de 2 feluri: garantii personale si garantii reale.

Garantiile personale - sunt atunci cand o persoana fizica/ juridica garanteaza obligatia debitorului.

Garantiile reale - sunt acelea care au ca obiect un lucru sau un bun.

Creditorul, pt. a se apara impotriva insolventei debitorului ii solicita acestuia sa depuna o garantie.

Garantia personala este fidejusiunea ( se pronunta fideiusiune).

Fidejusiunea - este acea garantie prin care o persoana numita fidejusor ( girant) se obliga fata de creditorul altei persoane ca va executa el obligatia daca debitorul nu o face. Fidejusiunea este un contract accesoriu, deoarece obligatia principala deriva dintr-un contract de imprumut. Fidejusiunea poate fi:

Legala - atunci cand are la baza legea ( ex.: imprumutul de CAR - Legea 122/1992)

Conventionala - cand este creatia partilor

Instanta de judecata poate dispune intr-un litigiu ca debitorul sa depuna o garantie, adica o cautiune sau sa aduca o persoana care sa garanteze obligatia.

Garantiile reale sunt : garantia reala mobiliara ( gajul); garantia reala imobiliara ( ipoteca) si privilegiile.

Gajul - este garantia prin care debitorul afecteaza un bun mobil pt. a garanta o obligatie fata de creditor. Este de 2 feluri:

Gaj cu deposedare - cand bunul pus gaj este preluat de creditor care are obligatia sa-l conserve si sa-l restituie debitorului daca acesta isi onoreaza obligatia.

Gaj fara deposedare - cand bunul ramane la debitor fara posibilitatea de a-l instraina si de a-l conserva.

Pt. a putea face obiectul executarii silite, contractul de gaj este un contract accesoriu care se incheie in forma scrisa si se inregistreaza in arhiva garantiilor reale mobiliare.

Obligatiile creditorului - daca gajul este cu deposedare - sa nu foloseasca bunul; sa nu-l modifice, ci sa-l conserve.

Drepturile creditorului - in cazul in care din culpa debitorul nu-si onoreaza obligatia, creditorul poate cere incuvintarea instantei de judecata pt. a prelua bunul in contul creantei, in baza unei expertize facuta de un expert sau poate sa ceara incuvintarea vanzarii la licitatie publica a bunului pt. a- si indestula creanta.

Ipoteca - este o garantie prin care debitorul afecteaza un bun imobil pt. a garanta obligatia pe care o are fata de creditor. Ipoteca este intotdeauna fara deposedare.

Conditii pt. a instituii ipoteca:

Ø      Persoanele care instituie ipoteca trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina ( adica 18 ani impliniti). Exceptii :

Barbatul si femeia care se casatoresc la 16 ani, prin casatorie dobandesc capacitate de exercitiu deplina, numai in civil. Ei nu pot fi comercianti, deoarece pt. a fi comercianti trebuie sa aiba 18 ani, dar pot institui ipoteca pt. ca e o institutie civila.

Minorul intre 14 si 18 ani are capacitate de exercitiu restransa si poate institui garantie pt. bunurile sale si pt. obligatiile sale, dar cu dubla incuvintare, adica a parintilor/ tutorelui si a autoritatii tutelare.

Ø          Contractul de ipoteca se incheie in mod obligatoriu sub forma inscrisului autentic la notarul public. In caz contrar, actul este nul de drept.

Debitorul nu poate instraina bunul pus ipoteca decat impreuna cu ipoteca. Contractul de ipoteca se inregistreaza intr-un registru special de ipoteci aflat la instanta de judecata de la locul unde se afla bunul.

Privilegiul - este un drept pe care legea il acorda creditorului pt. a fi preferat altor creditori, chiar ipotecar. Este de 2 feluri:

Privilegiu general - il are statul pt. impozitele si taxele pe care le are si cheltuielile de judecata

Privilegiu special

Contractul comercial de vanzare- cumparare

Contractul - este un act juridic facut cu scopul de a produce efecte juridice, a da nastere, a modifica sau a stinge raporturi juridice concrete.

Contractul de vanzare- cumparare - este acel act juridic prin care o parte- vanzator- se obliga sa transfere dreptul de proprietate asupra unui bun celeilalte parti- cumparator- contra unei sume de bani- pret.

Acest contract are o functie economica, adica de interpunere intre producator si comparator. Spre deosebire de contractul civil, in contractul comercial trebuie sa existe intentia de revanzare a bunului de catre comparator, intentie care trebuie sa fie exprimata de comparator sau dedusa de vanzator, sa fie la data incheierii contractului si sa primeasca bunul cumparat.

Caractere juridice:

Ø      Este un contract sinalagmatic - partile au oblgatii reciproce

Ø      Este consensual - simplul acord de vointa este suficient ca actul sa fie valabil

Ø      Este cu titlu oneros - partile urmaresc obtinerea unui folos material. In comercial, toate contractele sunt oneroase, nu intalnim contracte cu titlu gratuit.

Ø      Este translativ de proprietate

Conditii de fond ale contractului de vanzare- cumparare

Ø      Capacitate de a contracta - persoana care incheie contractul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina;

Ø      Consimtamantul - trebuie sa fie valabil exprimat si neviciat, adica sa fie emanatia unei persoane cu capacitate si sa nu fie afectat de eroare, dol ( eroarea indusa de parte sau de catre un tert) si violenta;

Ø      Obiectul - este format din lucrul vandut si pret. Lucrul vandut - conditii:

Trebuie sa existe sau sa existe in viitor cu certitudine;

Sa fie posibil;

Sa fie determinat sau determinabil;

Sa fie proprietatea celui care se obliga.

Ø      Cauza/ scopul - trebuie sa existe ( un contract fara cauza este nul) si sa fie licita sau morala ( sa nu contravina legii sau bunelor moravuri).

Conditii de forma:

Ø      Desi este un contract consensual, adica un simplu accord de vointa este suficient pt. ca actul sa fie incheiat valabil, este obligatoriu sa fie incheiat in forma scrisa, deoarece un comerciant este obligat sa inregistreze in Registrul Jurnal toate operatiunile in ordine cronologica in fiecare zi, iar el e obligat sa inregistreze pe langa contract factura marfii respective.

Efectele contractului de vanzare- cumparare, adica obligatia partilor:

Vanzatorul are obligatia:

Ø          Sa predea bunul vandut la data si locul prevazut in contract. Daca nu e prevazut locul, predarea se face la sediul vanzatorului.

Ø      Sa raspunda pt. el:

Sa raspunda pt. linistita folosinta a bunului, adica raspunde pt. evictiune ( deposedarea totala sau partiala a cumparatorului de bun de catre un tert care este adevaratul proprietar al bunului)

Sa raspunda pt. viciile ascunse si aparente.

Viciile ascunse - sunt defecte calitative grave care micsoreaza intrebuintarea bunului sau il fac de neintrebuintat. Cumparatorul are urmatoarele posibilitati:

Sa ceara inlocuirea bunului

Sa ceara rezolutiunea contractului ( desfiintarea lui retroactiva de cand a fost incheiat)

Sa ceara scaderea pretului

Sa repare bunul pe cheltuaila vanzatorului

Termenul de prescriptie este de 6 luni si de 1 an, daca au fost ascunse cu viclenie de vanzator.

Viciile aparente( care se vad) - vanzatorul raspunde in comercial pt. acestea, in civil nu raspunde pt. ca partile sunt de fata. Cumparatorul are obligatia sa-l instiinteze pe vanzator in termen de 2 zile pt.viciile aparente. Daca acesta nu le remediaza, poate sa ceara despagubiri in termen de 3 ani.

( continuare)

Obligatiile cumparatorului:

Ø          De a plati pretul comunicat la data si locul prevazute in contract. Daca nu plateste pretul, plateste daune sub forma dobanzii. Dobanda care se calculeaza este dobanda convenita de parti, iar daca nu au convenit, este dobanda legala;

Ø          De a prelua lucrul cumparat. Cumparatorul trebuie sa preia lucrul cumparat la data si locul prevazute in contract. Daca nu s-a prevazut locul si bunul este determinat individual, locul predarii este cel existent la data incheierii contractului, adica unde se afla bunul in acel moment. Daca sunt bunuri generice si nu s-a trecut locul, preluarea se face la sediul vanzatorului. In acest caz, bunurile trebuie sa aiba cantitatea si calitatea prevazute in contract. Daca nu e prevazuta calitatea, bunul va fi de o calitate mijlocie.

Ø          De a plati cheltuielile vanzarii, adica cheltuielile privind redactarea actelor si predarea bunului. In cazul in care, cumparatorul nu preia bunul de la data prevazuta in contract, el va suporta riscul disparitiei sau degradarii bunului.

Contractul de mandate comercial

Este acel contract prin care o persoana - mandant - da imputernicire altei persoane - mandator - sa incheie in numele si pe raspunderea sa acte juridice care reprezinta afaceri economice.

Caracteristici:

Are ca obiect incheirea de acte juridice care sunt fapte de comert;

Este un contract cu titlu oneros; in civil acest contract ,de regula, este gratuit, iar in comercial este numai oneros;

Este un contract sinalagmatic, adica partile au obligatii reciproce;

Mandatarul nu poate depasi imputernicirea data de mandant, iar daca o face, o face pe raspunderea sa, daca mandantul nu este de accord cu actele incheiate prin depasirea imputernicirii;

Mandatarul nu raspunde daca a incheiat acte si a depasit imputernicirea in avantajul mandantului.

Conditii de validitate:

Ø      Capacitatea partilor - mandatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, adica sa poata incheia acte juridice in nume propriu. Mandatarul nu e obligatoriu sa aiba calitatea de comerciant, deoarece nu incheie acte juridice in numele lui, ci in numele mandantului. Mandantul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina si sa fie comerciant.

Ø      Consimtamantul - reprezinta acordul de vointa al partilor. Acesta poate fi expres sau tacit si trebuie sa vina de la o persoana cu capacitate, adica sa fie valabil si sa fie neviciat, adica sa nu fie afectat de vicii de consimtamant. Viciile sunt: eroarea, dolul si violenta.

Ø      Obiectul contractului - este format din tratarea de afaceri comerciale pe seama si in numele mandantului.

Ø      Cauza/ scopul - trebuie sa existe, sa fie licita si morala, adica sa nu contravina legii si bunelor maravuri.

Efectele contractului

Obligatiile mandatarului:

Sa execute mandatul in limitele imputernicirii; imputernicirea este un inscris, altul decat contractul de mandat. Mandatul trebuie executat personal. Partile pot conveni ca pe mandatar sa-l poata reprezenta cineva;

Mandatarul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile cu buna credinta ca un bun proprietar, sa respecte instructiunile primite de la mandant si sa raspunda pentru prejudiciile produse;

Sa aduca la cunostinta tertului imputernicirea, in baza careia incheie acte;

Sa-l instiinteze pe mandant despre executarea mandatului;

Sa plateasca dobanzi la sumele incasate cuvenite mandantului si neremise acestuia in termen.

Obligatiile mandantului:

Sa puna la dispozitia mandatarului mijloacele necesare pentru executarea mandatului;

Sa plateasca mandatarului remuneratia convenita prin contract, chiar daca afacerea nu a reusit, deoarece el are sarcina doar sa incheie actul, nu sa si urmareasca executarea lui;

Sa restituie cheltuielile facute de catre mandatar cu executarea mandatului si eventualele pagube pe care acesta le-a suferit in timpul excutarii mandatului.

Contractul de comision

In civil se numeste contract de mandat fara reprezentare.

Este acel contract prin care o parte - comisionar - se obliga sa incheie anumite acte de comert in nume propriu, dar pe seama altei persoane - comitent - in baza unei imputerniciri si in schimbul unei remuneratii - comosion.

Caractere juridice:

Este un contract sinalagmatic, adica partile au obligatii reciproce;

Este un contract cu titlu oneros, adica partile urmaresc obtinerea unui folos material;

Este un contract consensual, adica simpla manifestare de vointa e suficienta pt. ca actul sa fie incheiat valabil.

Conditii de fond/ validitate:

Ø      Capacitatea de a contracta

Comisionarul - trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina, deoarece incheie acte de comert in nume propriu, dar pe raspunderea comitentului. Daca desfasoara aceast activitate ca pe o profesie obisnuita, trebuie sa aiba calitatea de comerciant, adica trebuie sa fie inmatriculat in Registrul Comertului si sa tina evidenta in registre comerciale.

Comisionarii se pot asocia intre ei. El are obligatia sa tina un registru special in care va inregistra fiecare opertiune separate pt. fiecare comitent in parte. Are obligatia sa solicite de la fiecare debitor un inscris pt. fiecare obligatie si sa mentioneze in registru care creanta s-a incheiat.

Comitentul - trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina si sa aiba calitatea de comerciant, deoarece actele de comert incheiate de comisionar se incheie pe rapunderea comitentului. Comitentului ii revine sarcina derularii contractelor incheiate de comisionar.

Ø      Obiectul contractului - este format din tratarea de afaceri comerciale, adica actele juridice incheiate de comisionar. Acestea pot fi: vanzare-cumparare de marfuri sau operatiuni de transport si alte operatiuni privind prestarile de servicii.

Ø      Efectele contractului/ obligatiile partilor

Obligatiile comisionarului:

Sa execute mandatul incredintat de comitent, adica sa incheie acte juridice in limita imputernicirii primite;

Obligatia de a se conforma instructiunilor primite de la comitent si sa-l informeze pe acesta despre modificarile facute si daca depaseste limita imputernicirii;

Sa indeplineasca cu buna credinta si diligenta unui profesionist, respunzand pt. neindeplinirea obligatiilor si a prejudiciului creat, chiar si in cazul unei culpe usoare.

Obligatiile comitentului:

Sa plateasca comisionul convenit pin contract. Acesta poate fi o suma fixa sau procent din afacere;

Sa restituie cheltuielile facute de comisionar si sa suporte eventualele prejudicii ale comisionarului in indeplinirea mandatului pe care-l are.

Contractul de leasing

Este acel contract prin care o parte - finantator - transmite pt. o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti - utilizator- la solicitarea acetuia, contra unei sume de bani periodice - rata de leasing - iar la sfarsitul perioadei finantatorul se obliga sa respecte dreptul utilizatorului de a opta sa cumpere bunul platind valoarea reziduala ( valoarea ramasa), sa prelungeasca contractul sau sa inceteze raporturile dintre ei.

Ø      Obiectul contractului - este format din bunurile mobile si imobile si din rata de leasing.

Ø      Efectele contractului

Obligatiile finantatorului:

Sa respecte dreptul utilizatorului de a-si alege furnizorul;

Sa incheie contract de vanzare-cumparare cu furnizorul, devenind proprietarul bunului;

Sa incheie contract de leasing cu utilizatorul, adica sa-i dea bunul utilizat in folosinta, iar acesta sa plateasca rata de leasing;

Sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului, care poate sa cumpere bunul la valoarea ramasa, sa prelungeasca contractul sau sa inceteze raporturile dintre ei;

Sa garanteze folosinta linistita a bunului pt. utilizator.

Obligatiile utilizatorului:

Sa efectueze receptia bunului;

Sa plateasca rata de leasing;

Sa exploateze bunul conform instructiunilor;

Sa nu greveze bunul de sarcini, adica sa nu-l puna gaj sau ipoteca;

Sa suporte cheltuielile cu intretinerea;

Sa nu aduca modificari bunului;

Sa permita finantatorului verificarea periodica a bunului;

Sa-l informeze pe finantator de orice tulburare a dreptului de proprietate de catre un tert;

Sa asigure bunul.

Societatile comerciale

Regimul juridic al societatilor comerciale

Societatea comerciala este o asociere de persoane care in scopul savarsirii unor acte de comert si in baza unui acord de vointa contractual pun in comun acorduri patrimoniale, fac sa lucreze capitalul social si impart beneficiie ( profitul). Baza legala este legea 31/1990.

In functie de capital si legatura intre societati, societatile comerciale se impart in 3 categorii:

Ø      Societati de persoane - acele societati unde primeaza legatura intre persoane, adica increderea dintre asociati. Acestea sunt: societatea in nume colectiv (SNC) si societatea in comandita simpla (SCS).

Ø          Societati de capitaluri - acele societati unde primeaza capitalul, nu legatura dintre asociati. Aceste sunt: societatea pe actiuni (SA) si societatea in comandita pe actiuni (SCA).

Ø          Societati mixte - acele societati unde are importanta atat legatura dintre asociati si increderea dintre ei, cat si capitalul (SRL).

Dupa forma juridica, societatile comerciale se impart in: SNC; SCS; SA; SCA; SRL.

Toate societatile comerciale functioneaza conform legii 31/1990, dar sunt societati care functioneaza si dupa legi speciale pe langa acesta lege, cum ar fi:

Societatile bancare - legea 58/1998;

Societatile de asigurari si supraveghere asigurari - legea 32/2000;

Societatile de credit ipotecar - ordonanta 200/2002;

Societatile de leasing - ordonanta 51/1997;

Societatile agricole - legea 36/1991;

Societatile cooperative - legea 1/2005 etc.

Diferentieri ale societatilor comerciale

Actul constitutiv al societatilor comerciale

Actul constitutiv este o denumire generica.

In cazul SNC si SCS se incheie contract de societate. In cazul SA, SCA si SRL se incheie contract de societate si statut. Legea prevede ca se poate incheia si un inscris unic, care este cel mai folosit. La SRL cu unic asociat se incheie numai statut.

Actul constitutiv are conditii de fond si conditii de forma.

Conditiile de fond sunt:

Ø      Capacitatea de a contracta - asociatii care incheie act constitutive se numesc fondatori. Pentru a fi fondator trebuiesc indeplinite urmatoaree conditii: - sa aiba capacitate de exercitiu deplina ( sa aiba 18 ani); - sa nu fi fost condamnati definitiv pt.: luare si dare de mita, fals si uz de fals, delapidare, marturie mincinoasa, gestiune frauduloasa etc.

Ø      Consimtamantul - trebuie sa fie valabil exprimat ( adica sa vina de la o persoana cu capacitate) si neviciat ( adica sa nu fie afectat consimtamantul de eroare, dol sau violenta).

Ø      Obiectul contractului - obiectul actului constitutiv nu trebuie confundat cu obiectul social, adica obiectul de activitate al societatilor comerciale. Obiectul actului constitutiv consta in punerea in comun de catre asociati a acordurilor si impartirea beneficiilor.

Ø          Cauza - trebuie sa fie licita si morala, adica sa nu contravina legii si bunelor moravuri.

Conditiile de forma:

Actul constitutiv se incheie de regula sub forma inscrisului sub semnatura privata, adica e intocmit, semnat si datat de catre parti ( asociati).

Exceptii cand actul constitutiv se incheie in forma autentica la notarul public sub sanctiunea nulitatii sunt:

• Cand se infiinteaza SNC si SCS ( societati de persoane)
• Cand se constituie o SA prin subscriptie publica
• Cand se aduce aport la capitalul social un teren.

Capitalul social

Asociatii sunt obligati sa aduca aport la capitalul social numerar, indiferent de forma societatii. Asociatii pot aduce aport, pe langa bani, si bunuri in natura: utilaje, masini, terenuri, cladiri. Acestea sunt evaluate si in corespondentul valorii acestora li se atribuie asociatiilor actiuni, parti sociale sau parti de interes, in functie de tipul societatii.

Aportul social reprezinta bunurile pe care le aduce asociatul in societate.

Capitalul social este expresia valorica a aporturilor.

La acest subiect trebuie sa stim capitalul social minim pt. toate formele de societati

SRL= 200 RON

SA, SCA= 25000 EUR

Inmatricularea societatilor comerciale

Societatile comerciale se inregistreaza, se autorizeaza si se inmatriculeaza conform legii 359/2004 si legii 26/1990. inregistrarea are loc la Oficiul Registrului Comertului . Asociatii solicita la Registru rezervarea firmei. Inregistrarea are loc prin Biroul Unic unde asociatii depun urmatoarele documente: dovada rezervarii firmei; actul constitutiv; cazier fiscal si judiciar; dovada varsamintelor la CEC/ la banca a capitalului varsat; dovada sediului principal al societatii; declaratie pe proprie raspundere a asociatilor, a administratorilor si a cenzorilor ca indeplinesc conditiile prevazute de lege. Administratorii si cenzorii depun si specimen de semnatura.

Biroul Unic sustine dosarul in fata judecatorului delegat la Reg. Com. Biroul Unic transmite pe cale electronica tot dosarul la Ministerul Finantelor Publice (MFP). MFP va emite in termen de 8 ore codul unic de inregistrare (CUI).

Judecatorul delegat va verifica toata documentatia si daca nu sunt incalcari ale legii va dispune prin incheiere inmatricularea societatii comerciale. Incheierea se publica in extras in Monitorul Oficial partea a 4-a.

Daca dosarul nu corespunde legii, judecatorul delegat va respinge prin incheiere inmatricularea, nu inainte de a solicita indreptarea neregularitatilor. Incheierea este supusa recursului la Tribunalul Judetean in termen de 15 zile de la comunicare.

Biroul Unic va elibera solicitantilor in termen de 3 zile Certificatul Unic de Inregistrare care cuprinde CUI. Certificatul atesta ca societatea are personalitate juridica si e luata in evidenta la Reg. Com. si de organul fiscal.

Functionarea societatilor pe actiuni

SA are capitalul minim de 25000 EURO. Se imparte in actiuni. 1 actiune = min. 10 bani.

Au 3 feluri de organe: de conducere, de administrare si de control.

Organele de conducere - au AGA (Adunarea Generala a Actionarilor) care este de 2 feluri:

Ø      Adunare ordinara - se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar. Atributii:

Aproba actul constitutiv

Aproba situatia financiara anuala( bilantul) - aceasta se intocmeste prin grija administratorului sau a directoratului. Cons. de adm., directoratul si cons. de supraveghere intocmesc un raport cu privire la bilant, acesta este avizat si intocmesc un raport cenzorii sau auditorul. Numai dupa aceea situatia este aprobata, modificata de catre AGA. Situatia se depune la Oficiul Registrului Comertului care publica in Monitorul Oficial partea a 4-a un extras.

Hotaraste emiterea de obligatiuni

Hotaraste conversia obligatiunilor

Hotaraste conversia actiunilor. Actiunile pot fi nominative sau la purtator.

Numesc administratorii si ii revoca, le fixeaza competentele si remuneratia, cu exceptia administratorilor care sunt numiti prin actul constitutiv

Numeste si revoca cenzorii, le fixeaza competentele si remuneratia

Hotaraste cu privire la incheierea contractului cu un auditor sau il revoca, deoarece SA poate opta pt. controlul gestiunii, pt. cenzori sau pt. auditori.

Ø      Adunarea generala extraordinara - se intruneste de cate ori este nevoie. Atributii:

• Modifica actul constitutiv, adica poate schimba obiectul de activitate, sediul societatii, infiintarea sau desfiintarea de sedii secundare, de filiale, sucursale, majorarea sau reducerea capitalului social, prelungirea duratei de functionare daca era pe durata determinate etc.

Toate hotararile AGA se comunica Reg. Com. , sunt inregistrate in registru si se numesc inscrieri de mentiuni si li se elibereaza un certificate in termen de 5 zile.

Organele de administrare

SA poate opta intre un sistem unitar si unul dualist.

Sistemul unitar - AGA numeste administratorii care trebuie sa fie de numar impar. Administratorii reprezinta societatea si o fac sa functioneze, incheie acte in numele societatii si fapte de comert. Daca sunt mai multi se numeste consiliu de administratie. Administratorii aleg dintre ei un presedinte. Ei pot fi actionari sau nu. O parte din ei trebuie sa fie independenti, adica nu au lucrat in ultimii 5 ani in societate. Cons. de adm. delega unele atributii directorilor. Directorii pot fi administratori, iar presedintele cons. de adm. poate fi Director General. Administratorii trebuie sa aiba capacitate de exercitiu deplina si sa indeplineasca conditiile de a fi fondator (sa nu fi fost condamnat sa.).

Sistemul dualist - AGA numeste Consiliul de Supraveghere. Acesta numeste directoratul, le fixeaza competentele si remuneratia si ii poate revoca.

Organele de control

SA are posibilitatea sa opteze pt. un sistem cu cenzori sau un sistem cu audit financiar.

Daca avem cenzori trebuie sa fie un numar impar. Cand sunt mai multi se numeste Comisie de cenzori din care unu trebuie sa fie obligatoriu contabil autorizat sau expert contabil.

Cenzorii verifica, controleaza si raspund despre controlul asupra intregii activitati economice a societatii. Conditii pt. a fi cenzori:

• Sa aiba capacitate de exercitiu
• Sa fie fondator
• Sa nu fie sot, ruda sau afin pana la gradul 4 cu administratorii.