CATEGORII DOCUMENTE |
Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
Transporturi | Turism | Zootehnie |
ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MARCHANDISING
1. Organizarea activitatii de merchandising in intreprinderile producatoare
2. Organizarea activitatii de merchandising in intreprinderile distribuitoare
3. Merchandisingul - mijloc care asigura dialogul intre comercianti si producatori
4. Firmele de consultanta in merchandising
In cadrul analizei modului de desfasurare a activitatii de merchandising in intreprindere, este important sa se faca distinctie intre doua situatii:
intreprinderile de productie, care din punct de vedere cronologic au fost primele care au creat posturi de merchandiseri, si unde activeaza cei mai multi profesionisti (1);
intreprinderile comerciale care au devenit interesate de activitatea de merchandising mai tarziu si in cadrul carora nu este specificata intotdeauna o asemenea functie independenta. Acest lucru se intalneste mai ales acolo unde seful de raion indeplineste (sau ar trebui), in cea mai mare parte din timpul sau, atributiile unui merchandiser (2).
Merchandisingul in acelasi timp asigura mijloacele necesare desfasurarii unui dialog eficient dintre producatori si distribuitori (3).
Firmele de consultanta (constituite dintr-un numar restrans de membri, aproximativ intre 10 si 20 de persoane) se afla si ele in zona noastra de interes. Aceste firme de consultanta ce functioneaza pentru intreprinderile care le subcontracteaza activitatea lor de merchandising, au drept clienti intreprinderile producatoare (deoarece le apreciaza pentru competentele metodologice fundamentata pe experienta dobandita pe diverse piete). Destul de frecvent se ocupa si cu formarea, pregatirea merchandiserilor, ca atare colaboreaza frecvent cu intreprinderile distribuitoare (4).
1. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MERCHANDISING IN INTREPRINDERILE PRODUCATOARE
Functia de merchandiser in intreprinderile producatoare este inca insuficient definita si misiunile ce revin unui responsabil cu activitatea de merchandising se refera la destul de multe activitati diferite. Din acest motiv, Institutul francez de merchandising (IFM) a considerat necesar sa clarifice problema organizarii, prin studiile efectuate in 1992 si 1997.
Se pot deosebi patru functii pentru activitatea de merchandising: aceea de 'marketing terminal', de parteneriat, instrument de stimulare a vanzarilor si element relational.
'marketing terminal'
Merchandisingul constituie continuarea naturala a politicii de marketing aplicata de magazin: este orientat in principal spre consumatorul final si utilizeaza diverse mijloace pentru a-l atrage si pentru a-i facilita deciziile de selectie a produselor in vederea cumpararii.
parteneriat
Atunci cand merchandisingul devine un instrument de analiza, care propune cele mai eficiente metode de adaptare a ofertei de produse la cererea populatiei care formeaza zona de atractie a unui magazin anume.
'instrument de stimulare a vanzarilor'
Merchandisingul indeplineste functia de instrument de sporire a vanzarilor atunci cand isi propune ca obiectiv rentabilizarea linearului si lupta impotriva concurentei.
'element relational'
Merchandisingul indeplineste rolul de instrument relational atunci cand se integreaza in strategia de comert-marketing, ca modalitate de actiune pentru intreprinderile producatoare de a se diferentia de concurenti, vis--vis de clientii distribuitori.
Aceasta politica este elaborata si implementata in unele firme (majoritatea) de catre departamentul comercial, in altele de departamentul vanzari, in unele firme de departamentul marketing, in altele de departamentul comert-marketing sau chiar de conducerea de la cel mai inalt nivel.
In general, politica de merchandising isi propune sporirea cifrei de afaceri si fidelizarea clientilor-intreprinderile distribuitoare, cu ajutorul a mai multe mijloace: eforturi de vanzare a tuturor produselor ce alcatuiesc gamele de produse, favorizarea cu predilectie a cumpararii marcii proprii de catre clientii din zona de atractie a magazinului, controlul in ceea ce priveste prezenta produselor fabricantului pe linearul magazinelor, precum si asupra informatiilor furnizate consumatorilor de catre magazin.
Pe piata produselor de folosinta curenta, unde ofertele se multiplica, ceea ce duce la banalizarea tot mai accentuata a produselor, desfasurarea unei activitati de merchandising devine un atu, un punct forte care poate asigura reusita. Aceasta mai ales, in situatia manifestarii unui adevarat 'razboi' al conditiilor comerciale oferite distribuitorilor de producatori. Recomandarile specialistilor devin mai credibile si mai valoroase, daca iau in considerare ansamblul raionului si nu numai marcile fabricantilor. Aceasta presupune ca fabricantul sa detina informatii despre vanzarilor clientului sau, despre linearele ocupate de toate articolele, despre (pozitionarea firmei) pozitia ocupata de firma si frecventarea punctului de vanzare considerat.
Se disting doua nivele:
responsabilul ce concepe politica de merchandising a intreprinderii:
decide asupra instrumentelor de utilizat, implementeaza aceasta politica si instruieste personalul din acest domeniu,
cel mai adesea, depinde de directia comerciala, dar actioneaza totusi independent; in acelasi timp, colaboreaza intens cu directia de marketing,
in general, se impune sa aiba o pregatire superioara; sa aiba o varsta de 30 - 45 de ani; calitatile ce se impun pentru a-si indeplini cu succes sarcinile sunt: rigoarea, creativitatea, logica;
merchandiserii sau vanzatorii - merchandiseri
pun in practica politica de merchandising,
negociaza cu distribuitorii si efectueaza studii pentru acestia,
concep strategiile de implantare si le implementeaza,
de obicei, sunt persoane mai tinere (sub 30 de ani), mai putin experimentate, fosti agenti comerciali (vanzatori).
C. Structurile specifice activitatii de merchandising in intreprinderile producatoare
Majoritatea intreprinderilor studiate de Institutul francez de merchandising (IFM) si-au creat servicii de merchandising intre anii 1986 - 1995 (64%), celelalte existand anterior.
Modul de organizare a evoluat din 1994 pentru 72% dintre firme, atat in ceea ce priveste interdependenta serviciilor, cat si a modului de organizare: 53% din specialisti au fost specializati de catre firme, 27% au fost specializati la nivel regional si 22% pe categorii de produse.
Candidatii recrutati pentru structurile de merchandising sunt vanzatori cu experienta (61%), iar 25% sunt tineri agenti de vanzare sau de marketing sau disponibilizati temporar. Important de evidentiat este faptul ca 62% dintre firmele investigate folosesc stagiari.
In ceea ce priveste mijloacele, instrumentele utilizate, cvasitotalitatea intreprinderilor utilizeaza programe informatice de gestiune a linearului (95%). Dintre acestea, 78% dispun de imagini digitalizate ale produselor. Numai 8% din firme au programe de geomerchandising. Majoritatea serviciilor de aceasta specialitate folosesc informatii furnizate de panele (88% de la panele de distribuitori, 78% de la panelele de consumatori). Firmele care apeleaza la cabinetele de consultanta reprezinta 60%, in vederea obtinerii de recomandari de specialitate, in vederea efectuarii de studii pentru analiza consumatorilor si instruirea merchandiserilor.
D. Principiile de respectat pentru un merchandising eficient
2. ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MERCHANDISING IN INTREPRINDERILE DISTRIBUITOARE
|
||||
In majoritatea intreprinderilor distribuitoare, existenta unei celule specializate in merchandising este recenta: in 80% din cazuri au fost infiintate dupa 1986. Studiile efectuate de IFM in anii 1992 si 1997 precizeaza doua nivele de functii:
responsabilii cu activitatea de merchandising
Responsabilul cu activitatea de merchandising, cu varsta cuprinsa intre 35 si 40 de ani, cu vechime in domeniul aprovizionarii sau sef de departament cu o bogata experienta in domeniul distributiei (intre 5 si 10 ani, pentru a avea credibilitate in magazin) este un angajat al intreprinderii. El elaboreaza politica firmei, analizeaza panelele, pune in aplicare studiile de asortiment si planurile de implantare si organizeaza operatiunile promotionale din magazin. In general, are o pregatire superioara.
Responsabilul participa efectiv la definirea unei referentieri (selectia furnizorilor) si materializeaza prezentarea produselor sub forma de planuri de implantare. Daca exista un astfel de serviciu specializat in merchandising, are in subordine intre una si cinci persoane, colaboreaza cu departamentele de marketing, aprovizionare, desfacere (vanzari). In general, este subordonat unui director functional (de marketing) sau operational (de vanzari) si mai rar unui director de aprovizionare. Tinand cont de numarul redus de merchandiseri proprii intreprinderilor distribuitoare, responsabilul cu merchandisingul trebuie sa studieze numeroase date despre toate pietele pe care le urmareste, de unde lipsa de timp pentru stabilirea de relatii cu ceilalti angajati ai magazinului.
seful de raion
Cel mai adesea seful de raion aplica tehnicile de merchandising la punctul de vanzare; de asemenea, controleaza punerea in aplicare a recomandarilor cu caracter obligatoriu pe care le face.
In functie de cultura intreprinderii, doua moduri de organizare sunt posibile:
un merchandising directiv, dezvoltat indeosebi in sucursale (Casino, Match, Monoprix, Atac)
un merchandising consultativ, pentru firmele cu management descentralizat (Leclerc, Systeme U, Cora)
In ceea ce priveste relatiile serviciului de merchandising cu celelalte departamente ale intreprinderii, s-au observat anumite dificultati: eternul conflict dintre personalul de la sediu si personalul de pe teren se adauga celui generat de problema prerogativelor. Nu cumva merchandiserul submineaza functiile serviciului de aprovizionare? Intra merchandiserul in conflict cu serviciul informatic? Sau cu controlul de gestiune? Sau cu conducerea superioara?
La nivelul locului de desfasurare a activitatii de merchandising (pe teren) se poate evidentia o dubla frustrare:
aceea a sefilor de raion carora, adesea, li se impune aplicarea planurilor de implantare, fara ca acestia sa fie consultati;
aceea a merchandiserilor, care imputa faptul ca ideile lor nu sunt luate in considerare.
Valoarea mare a cifrei de afaceri care se fixeaza ca sarcina sefilor de raion, ca si bogatia de informatii pe care o primesc constituie doua obstacole majore in calea unei mai bune comunicari intre personalul de la sediu si oamenii de pe teren.
3. MERCHANDISINGUL - MIJLOC CARE ASIGURA DIALOGUL INTRE COMERCIANTI SI PRODUCATORI
Studiul, efectuat de Institutul francez de merchandising in 1997, demonstreaza ca datorita activitatii de merchandising, relatia dintre producatori si distribuitori s-a imbunatatit pentru 93% dintre intreprinderile industriale si 66% pentru cele distribuitoare interogate.
A. Merchandisingul cotidian si merchandisingul in situatii exceptionale
In relatiile dintre producatori si distribuitori exista doua tipuri de contacte: cotidiene si ocazionale.
contacte zilnice
Tranzactiile zilnice intre merchandiseri si seful de raion, constau in schimburile de informatii in cadrul carora primii observa oferta efectiv existenta pe linear (localizarea articolelor, preturile practicate, marimea linearelor, calitatea informatiilor furnizate consumatorilor, nivelul stocurilor din raion etc), iar cei din urma prezinta eficienta la care a condus aplicarea tehnicilor de merchandising.
contactele ocazionale
Mai rar, schimburi intre responsabilii cu activitatea de merchandising de marca si responsabilii de intreprinderi au loc pentru a realiza analize complete, de ansamblu a raioanelor: revizuirea ofertei, redefinirea organizarii asortimentului, punerea in aplicare de noi tehnici de atragere a clientilor, etc.
Contributia producatorilor consta in date despre:
produsele sale, pozitionarea sa;
pietele sale: repartizarea lor, evolutia;
consumatorii: care sunt clientii lor, segmentarea acestora.
Contributia distribuitorilor consta in date despre:
politica firmei sale (marimea magazinului, largimea si profunzimea asortimentului, metode de cumparare si de aprovizionare, etc);
vanzarile si rentabilitatea inregistrate pe magazin, pe raion, pe familie de produse, pe articol;
clientela din fiecare magazin (numar, segmentare).
Merchandisingul - mijloc ce faciliteaza dialogul
Distribuitor |
Producator |
|
Cunostinte |
- numarul de produse vandute in magazinul sau |
- punctele forte si slabe ale produsului propriu si ale concurentilor: clienti interesati, rata de fidelitate in caz de ruptura de stoc, etapa din ciclul de viata |
- pretul de vanzare al produsului in magazinul sau si la concurenti |
- pozitionarea produsului propriu si a concurentilor |
|
- pretul de achizitie si conditiile de cumparare pentru magazinul sau |
- piata nationala si regionala a familiei de produse si evolutia diverselor marci, conditionari, in diversele circuite |
|
- cota de piata a marcii in magazinul sau |
- localizarea produsului propriu si a celor concurente |
|
- ponderea cumpararilor la pret normal si promotional |
- linearele atribuite produsului propriu si concurentilor |
|
- durata creditului furnizor | ||
- viteza de rotatie a stocurilor in magazinul sau | ||
- calitatile si punctele slabe ale diverselor marci, produse, articole | ||
- publicitatea si ofertele promotionale ale diverselor marci | ||
Asteptari in urma desfasurarii activitatii de merchandising |
- a fi la curent cu evolutia pietelor, la nivel national, regional si local |
- sporirea partii sale de linear in detrimentul altor marci industriale si de distributie |
- a dispune intotdeauna de produsul necesar la momentul potrivit |
- promovarea familiei de produse sau raionul care-l intereseaza |
|
- preturi avantajoase de vanzare: cresterea marjelor fara sporirea pretului |
- sporirea la maximum a vanzarilor, prin acordarea unui spatiu privilegiat |
|
- sprijin in prezentarea a mii de articole, cu tendinte diferite, si deci cu rentabilitate diferita |
- mentinerea preturilor pentru produsele sale |
|
- a nu lasa fabricantul sa hotarasca in ceea ce priveste linearul |
- orientarea discutiei despre conditiile de cumparare spre cele mai eficiente mijloace de crestere a vanzarilor: cea mai buna alcatuire a asortimentului, repartizare optima a spatiului de vanzare |
|
- definirea asortimentului tinand cont de cerere, de pozitionarea magazinului si de propunerile furnizorilor | ||
- a fi mai dinamic decat concurenta datorita produselor noi si prezentarea atragatoare a produselor | ||
- asigurarea de confort pentru clienti in magazin si stimularea cumpararilor impulsive |
4. FIRMELE DE CONSULTANTA IN MERCHANDISING
Intreprinderile, indeosebi producatoare, care subcontracteaza total sau partial activitatile lor de merchandising trebuie sa stabileasca un set de criterii obiective inainte de a face aceasta alegere:
culegere de cat mai multe informatii posibile despre diversele agentii si compararea metodelor si experientelor lor;
investigarea intreprinderilor deja cliente si citirea referintelor oferite de agentie;
solicitarea de informatii in legatura cu persoana (caracteristici: varsta, studii, referinte, vechimea in agentie, etc) ce se va ocupa de cazul lor;
prezentarea etapelor ce vor fi urmate si costurile aferente. De exemplu, cum sunt culese datele despre vanzari? Ce tehnici statistice sunt aplicate pentru a previziona tendintele de evolutie a variabilelor (medie patrata, corelatie, regresie multipla, etc)? Cat de adecvate sunt metodele aplicate pentru indeplinirea cerintele distribuitorilor? Ce sprijin va fi acordat fortei de vanzare in vederea sporirii rezultatele activitatii de merchandising ?
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2261
Importanta:
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved