SOCIETATEA IN NUME COLECTIV

SOCIETATEA IN NUME COLECTIV

1. Notiunea societatii in nume colectiv

Precizari prealabile. Societatea in nume colectiv este cea mai veche forma de societate comerciala. Ea cuprinde un numar mic de asociati care, de obicei, sunt persoane care se cunosc bine intre ele(rude, prieteni).

Aceasta forma de societate este potrivita pentru realizarea unor afaceri mici, in care asociatii realizeaza activitatea si isi asuma toate riscurile.[1]

Datorita structurii sale, societatea in nume colectiv este considerata forma tipica a societatii de persoane.[2]

Era corespunzator nevoilor comertului traditional si-i unea pe comerciantii care se cunosteau si care cautau sa dea un maxim de garantii creditorilor lor.

Societatea in nume colectiv se caracterizeaza prin raspunderea solidara si nelimitata a asociatilor, care pot fi urmariti de creditorii societatii si asupra patrimoniului propriu, dar numai in subsidiar. Societatea se constituie pe principiul "intuitu personae" ; asociatii au calitatea de comerciant ; operatiunile comerciale sunt derulate sub o firma sociala ; partile sociale sunt netransmisibile ; raspunderea asociatilor este solidara si nelimitata pentru obligatiile sociale.

Definitia in nume colectiv. Legea nr. 31∕1990 cuprinde anumite elemente care exprima esenta societatii in nume colectiv. Potrivit art. 3 din lege, societatea in nume colectiv este acea forma de societate ale carei obligatii sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspundere nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

Pe baza definitiei generale a societatii comerciale si a dispozitiilor legale mentionate in nume colectiv se poate defini ca o societate constituita prin asocierea, pe baza deplinei increderi, a doua sau mai multe persoane, care pun in comun anumite bunuri, pentru a desfasura o activitate comerciala, in scopul impartirii beneficiilor rezultate si in care asociatii raspund nelimitat si solidar pentru obligatiile societatii.

Caracterele societatii in nume colectiv. Din definitia data rezulta caracterele acestei societati :

a) Asocierea se bazeaza pe increderea deplina a asociatilor.

In societatea in nume colectiv, asocierea are un caracter intuitu personae. Acest caracter determina unele particularitati ale functionarii societatii;

b) Capitalul social este divizat in parti de interes, care nu sunt reprezentate prin titluri.

Partile de interes sunt, in principiu, netransmisibile ;

c) Obligatiile societatii sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

Problema calitatii de comerciant a asociatilor societatii in nume colectiv. In conceptia traditionala, asociatii societatii in nume colectiv erau considerati ca fiind ei insisi comercianti. Societatea in nume colectiv era socotita o asociere intre comercianti, care fac comert sub numele lor colectiv.

Asociatii societatii in nume colectiv exercita tertul pentru societate, iar nu in nume propriu. Beneficiind de personalitate juridica, societatea in nume colectiv singura are calitatea de comerciant.

Aceasta conceptie nu are un suport legal in reglementarea actuala a societatilor comerciale. Dispozitiile Codului comercial, potrivit carora asociatii in nume colectiv puteau fi declarati in faliment pentru datoriile societatii nu constituiau nici ele un argument . Solutia legii se intemeia pe rea nelimitata si solidara a acestor asociati, iar nu pe calitatea lor de comerciant.[4]

In concluzie, prin participarea la constituirea unei societati in nume colectiv , asociatii nu dobandesc calitatea de comerciant.[5]

2. Constituirea societatii in nume colectiv

A. Notiuni generale

Societatea in nume colectiv se constituie potrivit regulilor stabilite de Legea nr. 31∕1990 si O. U. G. nr. 76∕2001.

La baza constituirii societatii se afla contractul de societate, iar pentru constituirea societatii trebuie indeplinite formalitatile prevazute de lege.

Societatea in nume colectiv[6] este guvernata - in constituirea si functionarea ei - de principiul increderii intre asociati, ceea ce implica :

un numar relativ de participanti - parteneri ;

un capital, de regula, mijlociu.

Deci, societatea reprezinta - prin traditie - o uniune de persoane care se cunosc intre ele si care se unesc pentru afacerea in interesul tuturor asociatilor.

In legislatiile nationale sunt stipulate, intre conditiile de forma : obligatiile statutului, efectuarea inscrierii ai publicitatea necesara, contractul incheiat de parti gasindu-si expresia in statutul societatii sau pactul social al acesteia. Denumirea societatii, adica firma acesteia ,cuprinde, adesea, numele tuturor asociatilor, a unora sau a unuia dintre ei, continand precizarea :  Societatea in nume colectiv  .

In legislatia franceza, engleza si germana, asociatul poate fi atat o persoana fizica, cat si o persoana juridica, sub forma unei societati anonime.

In legislatia germana si italiana , chiar si in care nu au fost urmate formele de publicitate necesare, operatiunile comerciale efectuate sunt recunoscute de facto , considerandu-se a fi expresia acordului de vointa al asociatilor .

Intrucat regulile generale privind constituirea societatilor comerciale au fost examinate, vom infatisa unele aspecte specifice constituirii societatii in nume colectiv.

B. Contractul de societate

Contractul de societate trebuie sa se incheie in forma autentica si sa cuprinda elementele prevazute de art. 7 din Legea nr. 31∕1990.

Referitor la cuprinsul contractului de societate vom evoca numai elementele care reclama anumite precizari de cele infatisate analizei actelor constitutive ale societatilor comerciale.

Asociatii - Potrivit Legii nr. 31∕1990, asociatii unei societati in nume colectiv pot fi atat persoane fizice cat si persoane juridice. Intrucat si persoanele juridice pot fi asociati, inseamna ca si societatile comerciale, indiferent de forma lor, pot avea calitatea de asociat ai societatii in nume colectiv.

O problema se ridica in legatura cu calitatea de asociat in nume colectiv a societatilor pe actiuni sau in comandita pe actiuni si cu raspundere limitata.

S-ar parea ca raspunderea limitata pentru obligatiile sociale a acestor societati si a asociatilor lor ar fi incompatibila cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatilor societatii in nume colectiv.

Incompatibilitatea este doar aparenta. In realitate, in calitate de asociat al unei societati in nume colectiv, societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata va raspunde pentru obligatiile sociale in conditiile prevazute de lege pentru orice asociat in nume colectiv. Intr-adevar, obligatiile societatii in nume colectiv sunt garantate cu patrimoniul social si, in subsidiar, cu raspunderea nelimitata si solidara a asociatiilor. In acest din urma caz, in calitate de asociati ai societatii in nume colectiv, societatea pe actiuni sau in comandita pe actiuni si societatea cu raspundere limitata raspund nelimitat si solidar cu patrimoniul lor. Aceasta raspundere nelimitata si solidara este a societatii in cauza, iar nu a asociatilor acesteia, care nici nu sunt asociati ai societatii in nume colectiv.

Firma societatii - Avand calitatea de persoana juridica, societatea in nume colectiv are o firma proprie ca atribut de identificare, sub care isi exercita comertul si sub care semneaza.[13]

Firma societatii in nume colectiv trebuie sa cuprinda numele a cel putin unuia dintre asociati, cu mentiunea  societate in nume colectiv , scrisa in intregime (art. 32 din Legea nr. 26∕1990).[14] Potrivit legii, daca numele unei persoane straine de societate figureaza, cu consimtamantul sau, in firma societatii in nume colectiv, aceasta devine raspunzator nelimitat si solidar de toate obligatiile societatii.

In orice act care emana de la societate trebuie sa se arate firma, forma juridica si sediul societatii, precum si numarul de ordine din registrul comertului.

Capitalul social - In contractul de societate trebuie sa se arate capitalul social subscris sau al celui varsat, ceea ce inseamna ca asociatii sunt liberi sa determine marimea acestora, in functie de nevoia pe care le reclama realizarea obiectului societatii. Lege cere insa ca in contract sa se precizeze data la care se va varsa integral capitalul social subscris.

In contractul de societate trebuie sa se arate si aportul fiecarui asociat la capitalul social. Obiectul poate fi orice bun cu valoare economica care prezinta interes pentru activitatea societatii(numerar, bunuri, creante, prestatii munca).

In cazul unei creante aduse ca aport, asociatul nu este liber cat timp societatea nu a obtinut plata sumei pentru care a fost adusa (art. 84 din Legea 31∕1990).

Cand aportul la capitalul social apartine mai multor persoane, acestea sunt obligate solidar fata de societate si trebuie sa desemneze un reprezentant comun pentru exercitarea drepturilor decurgand din acest aport.

C. Formalitatile necesare constituirii societatii

Formalitatile necesare constituirii societatii in nume colectiv sunt cele prevazute de lege pentru constituirea oricarei societati comerciale.

O prima formalitate o reprezinta intocmirea contractului de societate adica redactarea in forma scrisa prevazuta de lege(art. 7 din Legea nr. 31∕1990.).

O a doua formalitate consta in inregistrarea si autorizarea functionarii societatii.

Societatea in nume colectiv devine persoana juridica si deci dobandeste calitatea de comerciant la data inregistrarii sale in registrul comertului.

3. Functionarea societatii in nume colectiv

A. Deliberarea si deciziile asociatilor; administrarea si controlul gestiunii societatii.

Deliberarile si deciziile asociatilor - Avand in vedere numarul mic al asociatilor societatii in nume colectiv, lege nu institutioneaza adunarea generala a asociatilor acestei societati, deciziile sunt luate impreuna de catre asociati.

Trebuie aratat ca in privinta luarii deciziilor, Legea nr. 31∕1990 a marcat o evolutie.[16]

Legea nr. 31∕1990 prevede ca deciziile se iau prin votul asociatilor care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social in urmatoarele cazuri:

- alegerea unuia sau mai multor administratori ai societatii, cu stabilirea puterilor, duratei insarcinarii si eventuala lor remuneratie, afara numai daca prin contractul de societate nu se dispune altfel (art. 77).

- revocarea administratorilor sau limitarea puterilor lor, cu exceptia cazului cand administratorii au fost numiti prin contractul de societate [art. 77 alin. (2)];

- rezolvarea divergentelor dintre administratori cand sunt obligati sa lucreze impreuna sau a opozitiei unui administrator privind operatiile care depasesc operatiile obisnuite comertului pe care il exercita societatea [art. 76 si art. 78 alin . (2)];

- aprobarea bilantului societatii ( art. 86 );

- raspunderea administratorilor ( art. 86 );

In mod exceptional, decizia se ia cu votul tuturor asociatilor in cazul revocarii administratorilor care au fost numiti prin contractul de societate. Solutia se bazeaza pe principiul simetriei si pe dispozitiile art. 77 alin.(2) din Legea nr. 31/1990.

De asemenea, decizia se ia cu votul tuturor asociatilor in cazul modificarii actului constitutiv.

Asociatul care, intr-o operatie determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind aceasta operatie. In caz de nerespectare a interdictiei, asociatul raspunde pentru pagubele cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta (art. 79 din Legea nr. 31/1990).

Dreptul de vot se exercita in conditiile stabilite prin contractul de societate. In absenta unei stipulatii in contractul de societate, votul se exercita proportional cu participarea la capitalul social, respectiv cu partile de interes ale asociatilor. Solutia, poate fi aplicata si in cazul societatii in nume colectiv.

Cu toate ca legea nu cuprinde o dispozitie expresa, trebuie sa admitem ca decizia asociatilor, care este contrara contractului de societate sau legii, poate fi anulata prin hotararea instantei judecatoresti, la cererea unuia dintre asociati. [17]

Administratorii societatii - Societatea in nume colectiv este administrata de unul sau mai multi administratori, care pot fi asociati sau neasociati, persoane fizice sau persoane juridice. Ei pot fi numiti prin actul constitutiv sau alesi de catre asociati (art. 7 si art. 77 din Legea nr. 31/1990).

In cazul cand prin contractul de societate sunt numiti mai multi administratori, asociatii pot stabilii ca acestia sa lucreze impreuna sau individual.

Daca prin contractul de societate se dispune ca administratorii sa lucreze impreuna, decizia trebuie luata in unanimitate, iar in caz de divergenta vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social (art. 46 din Legea nr. 31/1990 ).

Pentru cazul in care in contractul de societate nu s-a stabilit modul de exercitare a mandatului de catre administratori, trebuie admis, pe baza principiilor generale, ca fiecare dintre ei poate lucra individual (ART. 289 C. com.). In cazul cand un administrator ia initiativa unei operatii limitele operatiilor obisnuite comertului pe care il exercita societatea, el trebuie sa instiinteze in prealabil pe ceilalti administratori, vor decide asociatii care reprezinta majoritatea absoluta a capitalului social (art. 78 din Legea nr. 31/1990).

Daca prin contractul de societate nu s-a aratat administratorul care are puterea de reprezentare a societatii, legea prezuma ca dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator (art. 75 din Legea nr. 31/1990).

Controlul gestiunii societatii - Datorita numarului mic de asociati si a volumului redus al activitatii, societatea in nume colectiv nu are anumite persoane special desemnate pentru exercitarea controlului asupra gestiunii administratorilor , asa cum sunt cenzorii in societate de capitaluri si, in anumite cazuri, in societate cu raspundere limitata.

In absenta unor cenzori, fiecare dintre asociatii care nu este administrator al societatii va exercita dreptul de control asupra gestiunii societatii [art. 194 alin. (4) din Legea nr. 31/1990].Acest drept se exercita prin participarea la luarea deciziilor de catre asociati in probleme esentiale ale activitatii etc.

B. Drepturi si obligatiile asociatiilor

Asociatii societatii in nume colectiv au anumite drepturi si obligatii. Aceste drepturi si obligatii deriva din calitatea de asociat dobandita prin participarea la constituirea societatii sau in alte conditii prevazute de lege.

Drepturile asociatilor - Drepturile asociatilor societatii in nume colectiv sunt stabilite de Legea nr. 31/1990.

a) Dreptul de a participa la deliberari si la luarea deciziilor. Asociatii au dreptul:

- sa participe la luarea deciziilor privind viata societatii;

- alegerea administratorilor si revocarea lor (art. 77);

- rezolvarea divergentelor dintre administratori (art. 76);

- aprobarea bilantului (art. 86) etc.

Asociatul nu poate participa insa la deliberare si decizie in cazul unui conflict intre interesele sale si cele ale societatii. Potrivit art. 79 din lege, asociatul care, intr-o operatiune determinata, are pe cont propriu sau pe contul altuia interese contrare acelora ale societatii nu poate lua parte la nici o decizie privind aceasta operatie. Incalcarea acestei interdictii angajeaza raspunderea asociatului pentru prejudiciile cauzate societatii, daca, fara votul sau, nu s-ar fi obtinut majoritatea ceruta pentru luarea deciziei.

b) Dreptul la beneficii. Asociatii au dreptul sa participe la impartirea beneficiilor realizate de societate.

Partea din beneficii cuvenita fiecarui asociat este cea stabilita prin contractul de societate (art. 7). Asociatii pot conveni o impartire a beneficiilor, chiar neproportionala cu aporturile lor, prin luarea in considerare a participarii personale a fiecaruia la activitatea societatii.

In lipsa unei prevederi in contractul de societate, parte din beneficii va fi proportionala cu cota de participare la capitalul social varsat (art. 67).

c) Dreptul de a folosi fondurile societatii. Asociatii sunt indreptatiti sa foloseasca fondurile societatii pentru cheltuieli facute sau pentru cele ce urmeaza sa le faca in interesul societatii (art. 81). Limita fondurilor care pot fi facute in acest scop este stabilit in contractul de societate . Nerespectarea acestei limite atrage raspunderea asociatului pentru sumele luate si pentru eventualele daune cauzate societatii.

Prin contractul de societate se poate stipula ca asociatii pot lua din casa societatii anumite sume de bani pentru cheltuielile lor particulare [art. 81 alin. (3)].

d) Dreptul la restituirea valorii aporturilor la dizolvarea si lichidarea societatii .La incetarea existentei societatii , ca efect al dizolvarii si lichidarii, asociatii au dreptul sa se restituie valoarea aporturilor efectuate la constituirea societatii (art. 250).

Obligatiile asociatilor - Asociatiile le revin si anumite obligatii care sunt prevazute de Legea nr. 31/1990.

a) Obligatia de efectuare a aportului promos. Asociatii trebuie sa aduca in societate bunuri care formeaza obiectul aporturilor lor. Executarea acestei obligatii se face in conditiile prevazute in contractul de societate .

Nerespectarea obligatiei privind efectuarea aportului atrage raspunderea asociatului pentru prejudiciile cauzate societatii, iar in cazul aportului in numerar, plata dobanzilor legale [art. 65 alin. (2)]. In plus, nerespectarea obligatiei poate duce la excluderea asociatului din societate [art. 217 lit. a)].

Cand aportul la capitalul social apartine mai multor asociati, acestia raspund solidar fata de societate.

b)Obligatia de a nu aduce atingere patrimoniului social. Patrimoniul societatii este distinct de cel al societatilor si deci un asociat nu poate folosi acest patrimoniu in interes propriu.

Asociatul care, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, intrebuinteaza capitalul, bunurile sau creditul societatii in folosul sau ori in acela al unei alte persoane raspunde fata de societate. El este obligat sa restituie societatii beneficiile care au rezultat dintr-o atare intrebuintare si sa plateasca despagubiri pentru eventualele prejudicii suferite de societate (art. 80). Totodata asociatul poate fi exclus din societate sau chiar sanctionat penal pentru infractiunea de abuz de incredere.

c) Obligatia de a nu face concurenta societatii. Pentru a proteja interesele societatii, legea interzice asociatului sa ia parte, in calitate de asociat cu raspundere nelimitata, intr-o alta societate concurenta sau avand acelasi obiect precum si sa efectueze operatiuni in contul sau ori in acelasi fel de comert sau intr-unul asemanator (art. 82).

Asociatul poate face parte dintr-o alta societate, ca asociat cu raspundere nelimitata, sau poate face acelasi comert cu consimtamantul celorlalti asociati. Consimtamantul se socoteste dat daca participarea sau operatiile, fiind anterioare contractului de societate, au fost cunoscute de ceilalti asociati si acestia nu au interzis continuarea lor.

Incalcarea interdictiei da dreptul societatii de a exclude pe asociat din societate, societatea totodata poate sa decida ca asociatul a lucrat in contul ei sau sa ceara despagubiri. Acest drept al societatii se stinge dupa trecerea a trei luni din ziua cand societatea a avut cunostinta, fara sa fi luat hotarare [art. 82 alin.(4)].

C. Raspunderea pentru obligatiile societatii

Potrivit art. 3 din Legea nr. 31/1990, obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social si cu raspunderea nelimitata si solidara a tuturor asociatilor.

Deci, pentru obligatiile societatii, raspunderea apartine atat societatii, cat si asociatilor acesteia.

Raspunderea societatii - In conceptia Legii nr. 31/1990, societatea in nume colectiv beneficiaza de personalitate juridica. Fiind subiect de drept distinct, societatea are putinta sa isi asume obligatii in raporturile cu tertii si raspunde cu patrimoniul propriu pentru nerespectarea obligatiilor in cauza.

Raspunderea asociatilor - Pentru obligatiile societatii, raspunderea revine nu numai societatii, ci si asociatilor. In acest sens, art. 85 din Legea nr. 31/1990 dispune: "Asociatii sunt obligati nelimitat si solidar pentru operatiunile indeplinite in numele societatii de persoanele care o reprezinta".

Raspunderea asociatilor pentru obligatiile societatii are un caracter subsidiar .

Art. 3 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 dispune: "Creditorii societatii se vor indrepta mai intai impotriva acesteia pentru obligatiile ei".

Prin urmare, creditorii societatii trebuie sa urmareasca mai intai societatea. In cazul in care creditorii societatii ar urmari mai intai pe asociati, acestia se pot apara invocand un beneficiu de discutiune, asemanator celui prevazut de Codul civil in favoarea fidejusorului.

Potrivit aceluiasi art. 3 din lege, creditorii societatii se pot indrepta impotriva asociatilor numai daca societatea nu plateste creantele, in termen de cel mult 15 zile de la data punerii in intarziere.

Legea nu cere ca societatea sa fie supusa executarii silite, este suficient ca societatea sa nu fi satisfacut creantele creditorilor in termen de 15 zile de la notificare, ca creditorii societatii sa poata actiona pe asociati[19].

Pentru cazul cand ar exista o hotarare judecatoreasca impotriva societatii, in caz de insolvabilitate a societatii, asociatii vor putea fi urmariti in temeiul aceleiasi hotarari. Daca se face dovada insolvabilitatii societatii, se nasc ope legis raspunderea asociatilor.

Cat priveste raspunderea asociatilor, ea este o raspundere nelimitata si solidara [art. 3 si art. 85 din Legea nr. 31/1990].

Avand o raspundere nelimitata, asociatul urmarit va raspunde pentru creanta creditorului , cu toate bunurile sale mobile si imobile, prezente si viitor (art. 1718 C. civ.).

In consecinta, orice clauza de inlaturare ori de limitare a raspunderii asociatilor este lovita de nulitate.

D. Cesiunea partii de interes a asociatilor

Notiunea cesiuni partii de interes. Asa cum am aratat, in schimbul aporturilor lor, asociatii dobandesc anumite parti de interes. Aceste parti de interes confera calitatea de asociat, cu toate drepturile si obligatiile aferente.

Cesiunea partii de interes implica si transmiterea calitatii de asociat; cesionarul dobandeste calitate de asociat, in locul cedentului , care pierde aceasta calitate.

Schimbarea prin cesiune a persoanei asociatului poate leza caracterul intuitu personae al societatii in nume colectiv; in locul asociatului initial ar putea intra in societate o persoana care nu are calitatile de interes are un caracter restrictiv.[20] Art. 87 din Legea nr. 31/1990 prevede ca cesiunea partii de interes este posibila daca a fost permisa prin contractul de societate.

Se considera ca cesiunea partii de interes a unui asociat este posibila, chiar in absenta unei stipulatii, daca exista consimtamantul tuturor celorlalti asociati, ceea ce puteau decide asociatii la constituirea societatii pot hotari si ulterior, daca nu sunt afectate interesele lor.

Conditiile cesiunii partii de interes. Legea nr. 31/1990 recunoaste posibilitatea cesiunii partii de interes , dar nu reglementeaza conditiile in care ea se realizeaza.

Aplicarea regulilor cesiunii de creanta trebuie sa aiba ca premisa existenta consimtamantului asociatilor, dat prin contractul de societate sau ulterior, privind posibilitatea cesiunii partilor de interes. Aceasta conditie speciala este impusa de caracterul intuitu personae al societatii in nume colectiv.[23]

Cesiunea parti de interes presupune incheierea unui contract prin care cedentul se obliga in schimbul unui pret, sa transmita partea sa de interes cesionarului, contractul trebuie incheiat in forma autentica, fiind o conditie pentru a asigura acuratetea statului juridic al societatii si pentru indeplinirea unor formalitati de publicitate.

Pentru ca cesiunea partii de interes dintre cedent si cesionar sa fie opozabila tertilor, trebuie indeplinite anumite formalitati de publicitate:

- Cesiunea trebuie notificata societatii. Aceasta notificare este necesara, cu toate ca exista consimtamantul al asociatilor privind cesiunea partii de interes. Cesiunea asociatilor, care constituie premisa cesiunii intervenite intre cedent si cesionar, exprima numai vointa asociatiilor de a admite posibilitatea inlocuirii asociatului societatii prin cesiunea partii de interes. Intrucat consimtamantul dat pentru admiterea cesiunii partii de interes nu anuleaza caracterul intuitu personae al societatii, nu excludem posibilitatea asociatilor de a nu fi de acord cu cesiunea intervenita, datorita calitatilor cesionarului, dezacordul va fi solutionat de instanta judecatoreasca.

- Cesiunea partii de interes trebuie inscrisa in registrul comertului [zrt. 21 lit.(h) din Legea nr. 26/1990. Cesiunea partii de interes va produce efecte din ziua efectuarii mentiunii privind acest act in registrul comertului.

Efectele cesiunii partii de interes. In temeiul cesiunii, cesionarul devine titularul partii de interes si, pe cale de consecinta, dobandeste calitatea de asociat in societatea in nume colectiv, cu toate drepturile si obligatiile pe care le implica aceasta calitate.

Pentru protejarea intereselor societatii si ale tertilor, Legea nr. 31/1990 mentine anumite obligatii in sarcina cedentului, cu toate ca el nu are calitatea de asociat. Deci, obligatia efectuarii varsamintelor restante revin in continuare fostului asociat, iar nu celui care i-a luat locul in societate.

E. Retragerea asociatului din societate

In anumite cazuri, in cursul duratei societatii in nume colectiv, asociatii pot sa isi manifeste dorinta de a parasi societatea.

Iesirea din societate este voluntara a unui asociat din societate, cu consecinta incetarii calitatii de asociat a acestuia. Ca urmare a retragerii, asociatul are dreptul la partea sa de interes, iar capitalul social al societatii se reduce in mod corespunzator, prin modificarea actului constitutiv.

Conditiile retragerii asociatului din societate. Asociatul se poate retrage din societatea in conditiile stabilite de art. 221 din Legea nr. 31/1990.

a) In cazurile prevazute in actul constitutiv. Legea permite ca prin actul constitutiv asociatii sa prevada cazurile si conditiile in care un asociat se poate retrage din societatea in nume colectiv.

Intrucat cazurile de retragere din societate sunt stabilite in actul constitutiv, retragerea se realizeaza exclusiv in temeiul cererii asociatului in cauza.

b)Acordul tuturor celorlalti asociati. Daca prin actul constitutiv nu s-au revazut cazurile de retragere a unui asociat din societate, retragerea poate avea loc cu acordul tuturor asociatilor.[24]

Asociatul care doreste sa se retraga din societate trebuie sa adreseze societatii o cerere in acest sens, care trebuie aprobata prin consimtamantul tuturor celorlalti asociati.

c) Prin hotararea tribunalului. In lipsa unor prevederi in actul constitutiv sau cand nu se realizeaza acordul unanim al celorlalti asociati, retragerea se poate realiza in temeiul unei hotarari a tribunalului.

Legea prevede ca asociatul se poate retrage pentru "motive temeinice", iar aceste motive trebuie apreciate de catre tribunal.

Hotararea tribunalului este recursul, iar in termen de 15 zile de la comunicare[art. 221 lit. c) din Legea nr. 26/1990].

In toate cazurile retragerea asociatului din societate trebuie mentionata in registrul comertului (art. 21 lit. h din Legea nr. 26/1990).

In cazul in care societatea in nume colectiv este constituita numai din doi asociati, fapt care conduce la dizolvarea societatii Un atare efect nu se produce daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic (art. 224 din Legea nr. 31/1990) .

Efectele retragerii din societate. Ca urmare a retragerii din societate, asociatul pierde calitatea de asociat. Drepturile asociatului retras, cuvenite pentru partile sale sociale, se stabilesc prin acordul asociatilor. Legea permite si desemnarea de catre asociati a unui expert, care sa stabileasca aceste drepturi.

In caz de neintelegere intre asociati drepturile retrase vor fi stabilite de catre tribunal [art. 224 alin.. (2) din Legea nr. 31/1990] .

F. Excluderea asociatului din societate

Precizari prealabile. Societatea in nume colectiv este o societate care se bazeaza pe increderea dintre asociati si pe calitatea personale ale asociatilor. Datorita acestui fapt, succesul societatii depinde in mare masura de faptele asociatilor, de activitatea pe care ei o desfasoara in societate.

In cazul in care un asociat nu indeplineste obligatiile asumate fata de societate ori savarseste anumite fapte potrivnice intereselor societatii, existenta societatii este amenintata. Pentru a proteza societatea si, implicit, pentru a apara interesele celorlalti asociati, Legea nr. 31/1990 reglementeaza posibilitatea excluderii din societate a asociatului indezirabil.[27]

Masura excluderii din societate apare ca o sanctiune aplicabila si, in acelasi timp, ca un remediu pentru salvarea existentei societatii, in folosul celorlalti asociati.

Se impune excluderea asociatului din societate si in cazul ivirii unor imprejurari care il privesc pe asociat, chiar daca el nu este culpabil. In acest caz, masura apare ca un remediu pentru salvgardarea societatii.[28]

Cazuri de excludere a asociatilor din societate. Asociatul poate fi exclus din societate in cazurile prevazute de Legea nr. 31/1990[29].

Cazurile de excludere a asociatului din societate, prevazute in art. 217 din Legea nr. 31/1990 are un caracter exemplificativ, iar nu limitativ.[30]

a) Neefectuarea aportului [art. 217 lit.(a)]. Asociatul care, pus in intarziere, nu efectueaza aportul potrivit prevederilor contractului de societate va putea fi exclus din societate. Aceasta masura grava nu inlatura suportarea consecintelor intarzierii in efectuarea aportului, adica plata despagubirilor si, dupa caz, a dobanzilor [art. 65 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Suportarea asociatului procedurii falimentului sau incapacitatea asociatului [art. 217 lit.(b)]. Asociatul care a fost supus procedurii falimentului sau care a devenit, potrivit legii, incapabil poate fi exclus din societate.

Imixtiunea in administrarea societatii, folosirea bunurilor societatii si savarsirea unor acte de concurenta [art. 217 lit.(c)]. Asociatul poate fi exclus din societate daca savarseste anumite fapte considerate ca o manifestare a lipsei de loialitate fata de societate. Aceste fapte sunt:

- amestecul fara drept in administrarea societatii;

- intrebuintarea, fara consimtamantul scris al celorlalti asociati, a capitalului, bunurilor sau creditului societatii in folosul sau (art. 80);

- participarea, fara consimtamantul celorlalti asociati, ca asociat cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand acelasi obiect, sau intr-unul asemanator (art. 82).

Savarsirea de catre asociatul administrator a unor fapte pagubitoare pentru societate [art. 217 lit. (d)]. Asociatul care indeplineste functia de administrator va putea fi exclus din societate daca savarseste o frauda in dauna societatii ori se serveste de semnatura societatii sau de capitalul social in folosul lui sau al altor persoane. Asemenea fapte reprezinta manifestari ale relei-credinte ori abuzului de putere si trebuie sanctionat cu excluderea din societate.[31]

Exercitarea de catre creditorul personal al asociatului a opozitiei impotriva hotararilor de prelungire a durate societatii [art. 201 alin. (2)]. Daca opozitia creditorului personal al unui asociat facut impotriva hotararii privind prelungirea duratei societatii a fost admisa de instanta judecatoreasca, asociatul debitor al oponentului isi va prelungi existenta pe durata stabilita prin hotararea asociatilor.

Conditiile excluderi unui asociat din societate. Excluderea unui asociat din societatea in nume colectiv se pronunta prin hotarare judecatoreasca (art. 166 din Legea nr. 31/1990)[32].

Potrivit legii, excluderea se face la cererea societatii sau a oricarui asociat. Deci, actiunea este o actiune sociala sau individuala.

Cererea societatii de excludere a unui asociat trebuie sa se bazeze pe o hotarare a tuturor asociatilor, cu exceptia asociatului in cauza.[33]

Cererea de excludere a unui asociat poate face si oricare dintre ceilalti asociati. In acest caz, potrivit legii, trebuie citata societatea si asociatul parat.

Exercitarea de catre un asociat a dreptului de a cere instantei judecatoresti excluderea din societate a unui asociat ridica o problema in cazul cand societatea in nume colectiv este constituita numai de doi asociati. Intr-un asemenea caz, prin admiterea cererii unuia dintre asociati de excludere a celuilalt asociat, societatea ramane cu un singur asociat si, in consecinta, potrivit art. 224 din Legea nr. 31/1990, societatea se dizolva. Un atare efect nu se va produce daca asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic [ art. 224 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Potrivit legii, in toate cazurile de admitere a cererii de exercitare a unui asociat din societate, hotararea judecatoreasca ramasa definitiva se va depune, in termen de 15 zile, la registrul comertului pentru a fi inscrisa, iar dispozitivul hotararii se va publica la cererea societatii in Monitorul Oficial [art. 218 alin. (3) din Legea nr. 31/1990].

Efectele excluderi unui asociat din societate - Cel exclus din societate pierde calitate de asociat de la data excluderii, cu toate consecintele care decurg din acest fapt.

Asociatul exclus va avea dreptul la beneficii si va suporta pierderile, pana in ziua excluderii sale. El nu va putea cere insa lichidarea lor pana ce acestea nu vor fi repartizate potrivit prevederilor contractului de societate.

De asemenea, asociatul exclus are dreptul la contravaloarea partii sale de interes, insa legea prevede ca asociatul exclus nu are dreptul la o parte proportionala din patrimoniul social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia [art. 219 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Asociatul exclus ramane fata de terti pentru operatiile facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.

4. Dizolvarea si lichidarea societatii in nume colectiv

Societatea in nume colectiv se dizolva si se lichideaza potrivit regulilor privind dizolvarea si lichidarea societatilor comerciale si regulilor speciale de lege pentru aceasta forma de societate.

Dizolvarea societatii. Cauzele de dizolvare a societatii in nume colectiv sunt cele prevazute de art. 222 si de art. 232 din Legea nr. 31/1990, care sunt cauze generale si deci aplicabile tuturor societatilor comerciale.

Potrivit art. 224 din Legea nr. 31/1990, societatea in nume colectiv se dizolva daca, datorita falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului unuia dintre asociati, numarul asociatilor s-a redus la unul singur.

In cazul decesului unui asociat, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor. Aceasta parte se calculeaza pe baza ultimului bilant contabil aprobat si se plateste in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului. La decesul unui asociat, asociatii ramasi pot continua societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta (art. 225 din Legea nr. 31/1990).

Dizolvarea societatii in nume colectiv in cazul reducerii numarului asociatilor la unul singur trebuie sa fie inscrisa in registrul comertului si publicata in Monitorul Oficial [art. 227 alin. (2) din Legea nr. 31/1990].

Lichidarea societatii. Operatiunile de lichidare a societatii in nume colectiv sunt reglementate de dispozitiile Legii nr. 31/1990, precum si de prevederile contractului de societate, ii masura in care sunt incompatibil cu lichidarea societatii [art. 246 alin. (4) din Legea nr. 31/1990].