| CATEGORII DOCUMENTE |
| Agricultura | Asigurari | Comert | Confectii | Contabilitate | Contracte | Economie |
| Transporturi | Turism | Zootehnie |
I. SINTEZE TEORETICE
1. Definirea, clasificarea, recunoasterea si evaluarea
datoriilor si creantelor.
O societate isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem de relatii de decontari cu terti (persoane fizice sau juridice).
Datoriile si creantele sunt tratate, direct sau indirect de aproape toate Standardele Internationale de Contabilitate.
Standardul 37 ,,Provizioane, datorii si alte contingente ''este cel care trateaza in mod explicit problema datoriilor.
In legatura cu datoriile, acest standard defineste urmatorii termini astfel:
Datoria reprezinta o obligatie curenta a intreprinderii rezultata din evenimente trecute si prin lichidarea careia se asteapta sa rezulte o iesire de resurse care incorporeaza beneficii economice. Datoriile sunt reflectate in contabilitate din momentul creari angajamentelor pana in momentul platii lor.
Eveniment angajat reprezinta evenimentul care genereaza o obligatie legala sau implicita, astfel incat intreprinderea sa onoreze obligatia respectiva.
Obligatia legala este cea rezultata din contract, legislatie sau alt efect al legii.
Obligatie implicita reprezinta obligatia rezultata din actiunile unei intreprinderi bazata pe practici anterioare, pe politici sau declaratii prin care indica partenerilor ei, ca isi asuma si onoreaza anumite responsabilitati.
Obligatie contingenta este o obligatie curenta, aparuta ca urmare a unor evenimente trecute si a carei existenta va fi confirmata numai de aparitia sau neaparitia uneia sau mai multor evenimente viitoare care nu pot fi in totalitate sub controlul intreprinderii.
Activ contingent reprezinta un activ care apare ca urmare a unor evenimente anterioare si a carui existenta va fi confirmata numai prin aparitia sau neaparitia uneia sau mai multor evenimente, care nu pot fi in totalitate sub controlul intreprinderii.
Creantele sunt drepturi cuvenite unor persoane fizice sau juridice (numiti creditori) de a pretinde de la terti achitarea sau restituirea unor bunuri sau sume de bani.
in contabilitate creantele se evidentiaza din momentul crearii dreptului fata de terti pana in momentul incasarii lor.
dupa natura lor creantele se clasifica in:
- creante comerciale;
- creante financiare;
- alte creante.
Creantele si datoriile in devize se inregistreaza in contabilitate, in lei, la cursul valutar de schimb in vigoare, la data efectuarii operatiilor. Pe masura platii datoriilor sau incasarii creantelor in devize, diferentele de curs valutar intre data inregistrarii lor si data incasarii respectiv a platii, se inregistreaza in contabilitate ca venituri sau cheltuieli financiare. In cazul datoriilor, diferentele favorabile apar atunci cand cursul valutar la data platii este mai mic decat cel existent la data inregistrarii datoriilor si nefavorabile cand cursul valutar este mai mare la data platii.
In cazul creantelor diferentele favorabile apar atunci, cand cursul valutar este mai mare la data incasarii, decat cel existent la data inregistrarii creantei si nefavorabile cand cursul valutar este mai mic la data incasarii.
Recunoasterea datoriilor si creantelor se realizeaza pe baza urmatoarelor criterii cumulative:
a) probabilitatea unei iesiri/intrari de resurse purtatoare de beneficii economice.
b) evaluarea sa se poata face in mod credibil.
Standardele , pun accent pe distinctia ce trebuie facuta intre o obligatie sau un drept actual si angajamente viitoare.
Sunt recunoscute drept datorii, numai obligatiile actuale care au aparut ca urmare a unor evenimente cum ar fi : achizitiile de bunuri, cheltuieli efectuate si nedecontate, etc.
Evaluarea datoriilor si creantelor, conform O.M.F.P. 94/ 2001 se realizeaza la cele patru momente principale; recunoasterea initiala, la inventariere, la bilant si la decontari.
a) Evaluarea la recunoasterea initiala se face:
. la valoarea nominala care reprezinta valoarea care se asteapta a fi platita/incasata in numerar sau echivalente in numerar la decontarea lor, exp: datoriile si creantele comerciale.
. la valoarea actualizata care reprezinta valoarea actualizata a viitoarelor intrari/iesiri de numerar necesare pentru decontarea datoriilor si creantelor, exp: datoriile fata de salariatii unitatii.
b) Evaluarea la inventariere se face :
. la valoarea actuala sau de inventar, care este valoarea la scadenta sau valoarea actualizata a fluxurilor de numerar
c) Evaluarea la bilant.
. Conform O.M.F.P. 94/2001 valoarea actuala (de inventar) a datoriilor si creantelor se compara cu valoarea de intrare determinandu-se eventuale deprecieri de valoare pentru care se constituie provizioane;
. Conform I.A.S. 29 ,,Raportarea financiara in economiile hiper -inflationiste'' o serie de datorii si creante nemonetare (datorii pentru imprumuturi bancare, imprumuturi din emisiuni de obligatiuni, datorii cu impozitul amanat etc.) trebuiesc ajustate la inflatie prin aplicarea variatiei indicelui preturilor dintre data aparitiei si data raportarii financiare.
Datoriile si creantele de exploatare pot fi grupate astfel:
- datorii si creante comerciale
- datorii si creante fata de salariati
- datorii si creante fata de bugetul statului
- datorii si creante fata de bugetul asigurarilor sociale
- datorii si creante fata de actionari sau asociati
2. Contabilitatea decontarilor cu terti
2.1. Datorii si creante comerciale
Provin din operatiunea de cumparare de bunuri, realizata de agenti economici.
Cumpararea se poate realiza :
-cu plata imediata in numerar;
-cu plata ulterioara pe calea creditului astfel :
▪ credit comercial prin amanarea la plata (conturile 401 si 404);
▪ credit cambial, printr-un efect comercial prin care se amana plata pana la o data ulterioara (numita scadenta) prevazuta in efect (conturile 403 si 405).
In relatiile dintre vanzatori si cumparatori, furnizorii pot acorda clientilor anumite reduceri sau pot calcula majorari astfel:
Reducerile pot fi:
a) reduceri comerciale in care se cuprinde :
rabatul- este reducerea acordata de furnizori pentru calitate inferioara a bunurilor livrate ;
remiza- este reducerea acordata de furnizori pentru fidelitate clientului si volumul mare al unor comenzi ;
risturnul- este o reducere globala, acordata la sfarsitul anului pentru depasirea unui plafon valoric anual al cumpararilor.
b) reduceri financiare in care intra:
scontul - reducere acordata de furnizori pentru plata in de termen a datoriei.
Nota - reducerile comerciale preced reducerile financiare:
- in cadrul reducerilor comerciale se calculeaza mai intai rabaturile si apoi remizele;
- in baza de calcul a TVA nu se includ reducerile comerciale si financiare.
- reducerile sunt stipulate in contract.
Majorarile:
se percep pentru neplata la termen a datoriei ;
se calculeaza la valoarea datoriei restante ;
se determina in functie de numarul de zile de intarziere a platii.
Contabilitatea datoriilor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 40. ,, Furnizori si conturi asimilate'' in care:
. conturile 401-408 au functie contabila de pasiv inregistrand in creditul lor datoriile comerciale ce se constituie fata de furnizori pentru bunurile achizitionate cu sau fara factura, iar in debit sumele achitate pentru lichidarea datoriilor. Soldul creditor arata datoriile existente la un moment dat.
. contul 409 are functie contabila de activ, el inregistreaza in debit valoarea avansurilor acordate furnizorilor, precum si valoarea ambalajelor primite care circula pe principiul restituirii si in credit valoarea avansurilor retinute la plata datoriei si valoarea ambalajelor restituite sau retinute de client si facturate. Soldul debitor reprezinta avansuri nedecontate si ambalaje nerestituite.
B. Creantele comerciale.
Creantele se clasifica dupa mai multe criterii :
a) dupa natura creditelor acordate clientilor de catre furnizor :
- creante din vanzari pe credit comercial.
- creante din vanzari pe credit cambial.
b) dupa data la care se face decontarea :
- creante exigibile (cu termen de incasare).
- creante neexigibile (fara termen stabilit ptr. incasare).
- creante neincasate la termen.
Contabilitatea creantelor comerciale se realizeaza cu ajutorul conturilor din gr. 41. "Clienti si conturi asimilate'', in care :
. Conturile 411,413 si 418 sunt conturi cu functie contabila de activ, inregistrand in debit creantele constituite din vanzari de bunuri, cu sau fara factura, precum si valoarea efectelor comerciale acceptate de clienti, iar in credit sumele incasate din creantele constituite. Soldul debitor reprezinta creante existente neancasate inca.
Contul 419 are functie contabila de pasiv si in credit inregistreaza avansurile incasate de la clienti, precum si ambalajele livrate care circula in regim de restituire ,iar in debit inregistreaza avansurile retinute la decontarea creantei si ambalajele primite de la clienti. Soldul creditor reprezinta avansuri nedecontate sau ambalaje nerestituite.
Datorii si creante fata de salariati si asigurari sociale
2.2.1.Prevederile Standardelor Internationale de Contabilitate privind recunoasterea si evaluarea drepturilor de personal
Standardele ce se refera la drepturile personalului sunt :
IAS. 19 ,, Beneficiile angajatilor "
IAS. 26 ,, Contabilitatea si raportarea planurilor de pensii.
IAS. 19 contine urmatoarele prevederi :
- are ca obiectiv prezentarea informatiilor referitoare la beneficiile angajatilor si modul de contabilizare a acestora.
- cere unei intreprinderi sa recunoasca:
a) o datorie, atunci cand un angajat a prestat servicii in schimbul beneficiilor ce urmeaza a fi platite in viitor.
b) o cheltuiala, atunci intreprinderea consuma beneficiile economice, ce apar din munca prestata de angajat, in schimbul careia ,in viitor va primi beneficii.
Aceste prevederi ale IAS. 19 corespund metodologiei, existente in tara noastra in sensul ca salariile si alte drepturi de personal ale intreprinderii, reprezinta cheltuieli si concomitent genereaza obligatii de plata catre salariati si catre diferite organismele stat: asigurari sociale, fonduri speciale de sanatate somaj, risc etc.
Se aplica de un angajator la contabilizarea beneficiilor angajatilor.
In cadrul beneficiilor angajatilor se cuprind:
- beneficii pe termen scurt;
-alte beneficii pe termen lung
-beneficii pentru incheierea contractului de munca;
-compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii;
1. Beneficiile pe termen scurt in care intra :
a) indemnizatii, salarii, contributii la asigurari sociale;
b) absente pe termen lung compensate: concedii de odihna si concedii medicale platite;
c) participari la profit si prime de platit (daca se platesc in 12 luni de la sfarsitul perioadei).
d) beneficii nemonetare pentru angajatii curenti cum ar fi: asistenta medicala, cazare, masini sau bunuri gratuite sau subventionate.
Conform IAS. 19, o intreprindere trebuie sa evalueze si sa recunoasca urmatoarele costuri:
a) pentru serviciul prestat de un angajat, intreprinderea trebuie sa recunoasca valoarea reactualizata a beneficiilor, pe termen scurt ale angajatilor ce urmeaza a fi platite in schimbul acelui serviciu:
. Ca o datorie (o cheltuiala angajata ),dupa deducerea oricarei sume platite.
. Ca o cheltuiala, cu exceptia cazului in care un alt standard, recomanda sau permite includerea acestor beneficii in costul unui activ (exp. IAS.2, IAS. 16).
. Aceste prevederi corespund Legii Contabilitatii nr.82/91 care cere debitarea conturilor de cheltuieli corespunzatoare si anume 641 ,, Cheltuieli cu personalul" ptr. salariatii permanenti si 621 ,,Cheltuieli cu colaboratori" ptr. colaboratori si creditarea conturilor de datorii cu salariile ce trebuie platite angajatilor respectiv; contul 421 ,,Personal - salarii datorate" ptr. salariatii permanenti si 401 ,,Furnizori'' ptr. colaboratori.
b) costul previzional al beneficiilor angajatilor pe termen scurt sub forma absentelor compensate conform acelorasi criterii, adica ca o cheltuiala respectiv ca o datorie si cuprind :
. Concedii medicale (boala, maternitate),concedii de odihna, disponibilitati pe termen scurt etc;
. Costul previzional al absentelor compensate cumulative se evalueaza ca o suma aditionala care se asteapta sa fie platita, ca rezultat al drepturilor neutilizate, care sau acumulat la sfarsitul anului.
c) Costul previzional al participarii la profit si a primelor cuvenite recunoastere care se face tot ca o datorie si o cheltuiala.
. Angajatii primesc procente din profit doar daca ei raman in intreprindere o perioada precizata;
. Astfel de planuri de participare la profit creeaza o obligatie implicita ca angajatii sa presteze servicii care sa mareasca suma ce va fi platita daca ei raman in serviciu pana la finele perioadei precizate.
2. Beneficii post - angajare. Cuprind:
a) beneficii de retragere cum sunt pensiile.
b) alte beneficii post - angajare in care se includ :
- asigurarile de viata post - angajare;
- asistenta medicala post - angajare.
Contractele prin care o intreprindere furnizeaza beneficii post- angajare, sunt planuri de beneficii post-angajare si ele sunt clasificate:
Fie ca planuri de contributii determinate, ceea ce implica obligatia legala a intreprinderii de a contribui cu o anumita valoare la fondul necesar, iar marimea beneficiilor post-angajare, primite de angajat ,este determinata de valoarea contributiilor platite de o intreprindere (si de angajat).
. Fie ca planuri de beneficii determinate ceea ce implica obligatia intreprinderii de a plati angajatilor curenti si fostilor angajati beneficiile cuvenite.
Alte beneficii pe termen lung, Cuprind:
a) absente compensate pe termen lung, cum sunt, platile in urma plecarilor pe termen lung din serviciu, cu sau fara garantarea pastrarii postului;
b) jubilee sau alte beneficii pe termen lung;
c) beneficii pentru indisponibilitate pe termen lung;
d) participarea la profit, prime platibile sau compensatii amanate, platite pe o durata de 12 luni sau mai mult, dupa terminarea perioadei in care sunt castigate.
Evaluarea si recunoasterea beneficiilor pe termen lung ale angajatilor, se face la nivelul valorii nete al acestora respectand aceleasi criterii ,adica ca o obligatie, respectiv ca o cheltuiala.
Beneficii pentru incheierea contractului de munca:
. Reprezinta plati facute de intreprindere angajatilor sai la terminarea contractului de angajare.
. Aceste plati se efectueaza pe baza legislatiei existente, a contractului sau a altor acorduri cu angajatii sau cu reprezentantii lor.
. Beneficiile pentru incheiere ,uneori pot cuprinde si:
a) marirea pensiilor sau a altor tipuri de beneficii post-angajare.
b) salarii pana la incheierea unor perioade de timp, specificate prin aviz, daca angajatul nu efectueaza un serviciu suplimentar ce aduce beneficii intreprinderii.
. Sunt recunoscute ca o datorie si o cheltuiala, atunci cand se incheie contractul de munca, inainte de data normala de pensionare sau in urma unei oferte facute de intreprindere pentru. plecarea voluntara in somaj.
Compensatii sub forma participatiilor la capitalurile proprii.
. Cuprind beneficii sub forma de:
a) actiuni si alte instrumente de capitaluri proprii, emise angajatilor la o valoare mai mica decat valoarea justa.
b) plati de numerar, in functie de preturile viitoare ale actiunilor sau a altor instrumente de capital propriu.
. Pot afecta:
a) pozitia financiara a intreprinderii, prin solicitarea de a emite sau converti instrumente financiare.
b) performanta si fluxurile de numerar ale intreprinderii prin reducerea valorii numeralului sau a altor beneficii ale angajatorului.
2.2.2. Contabilitatea decontarilor cu personalul si cu asigurarile sociale
Cuprind:
. Decontarile generate de munca prestata de angajati in cadrul intreprinderii:
- Au la baza contracte de munca prin care personalul se obliga sa execute activitatile prevazute in contract iar unitatea sa-i remunereze pentru munca prestata;
- Remunerarea se face sub forma drepturilor salariale individuale;
Determinarea drepturilor salariale se face in cadrul fondului de salarii;
- Fondul de salarii cuprinde urmatoarele elemente;
. salariile propriu - zise de incadrare stabilite prin contractul de munca;
. sporurile pentru vechime in munca, conditii de munca grele, periculoase, nocive, de santier, etc
. adaosurile pentru munca suplimentara, indemnizatii pentru conducere, etc
. indemnizatii pentru concedii de odihna, pentru incapacitate temporara de munca platite din fondul de salarii
- Alte drepturi in bani si/ sau in natura cuvenite personalului pentru munca prestata si suportata din fondul de salarii
. Decontari generate de unele drepturi si avantaje cuvenite personalului ce nu afecteaza fondul de salarii cum sunt: masa calda, alimentatia antidot, etc precum si unele stimulente de natura premiilor din beneficii si participarea la profit.
. Operatii de retineri din salarii suportate de angajati ce se efectueaza de intreprindere ca o obligatie prevazuta de lege. Cuprind:
- impozitul pe salarii stabilit in cote progresive;
- avansul chenzinal;
- contributii la asigurari sociale -9,5% din salariu brut;
- contributii pentru fondul de somaj - 1% din salariu brut;
- contributii la fondul de asigurari de sanatate - 6,5% din salariu brut;
- datorii sau debite fata de unitate provenite din lipsuri in gestiune, rebuturi, degradari sau distrugeri de bunuri, etc;
- datorii sau debite fata de terti: chirii, rate pentru cumparari de bunuri, pensii alimentare, etc;
Marimea drepturilor (salariale si a celor ce intra in fondul de salarii) precum si a retinerilor din salarii se determina pe baza documentelor primare corespunzatoare si se consemneaza in statele de plata intocmite in acest scop.
Unitatile economice care au angajati cu contract de munca au obligatia de a suporta anumite cheltuieli privind asigurarile sociale.
Contributiile pe care le suporta societatea au urmatoarea structura:
1. Contributia unitatii la asigurarile sociale (CAS),a caror cote difera functia de conditiile de munca existente in unitati si anume:
pentru conditii normale de munca - 22%;
pentru conditii deosebite de munca - 27%;
pentru conditii speciale de munca - 32%.
. Contributia unitatii la fondul de somaj - o cota de 3% ce se aplica la fondul brut de salarii
. Contributia unitatii la fondul de asigurari de sanatate calculata in cota de 7% din fondul brut de salarii si din sumele brute platite colaboratorilor.
Contributia unitatii la fondul pentru accidente si risc - o cota de 0,5% aplicata la fondul brut de salarii.
Toate aceste cote se aplica asupra salariilor brute, iar sumele rezultate se includ pe cheltuielile unitatii constituind datorii lunare fata de bugetul asigurarilor sociale.
Separat de aceste contributii suportate de unitate, acestea au obligatia de a retine pe statele de plata si contributiile pe care le suporta angajatul si anume:
contributii la asigurari sociale in procent de 9,5% din salariu brut;
contributii la fondul de somaj - 1% din salariu brut;
contributii la fondul de asigurari de sanatate - 6,5% din salariu brut.
Toate aceste datorii constituite in contabilitatea intreprinderii trebuie achitate odata cu ridicarea sumelor din banca pentru plata chenzinala II.
Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu personalul si asigurarilor sociale se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupele 42 "Personal si conturi asimilate" (conturile 421 la 428) si grupa 43 "Asigurari sociale, protectia sociala si conturi asimilate" (conturile 431,437 si 438).
Cu exceptia conturilor 425 "Avansuri acordate personalului", 4282 "Alte creante in legatura cu personalul" si 4382 "Alte creante sociale" care au functie contabila de activ, fiind conturi de creante, toate celelalte conturi din aceste 2 grupe sunt conturi de pasiv, conturi de datorii fata de personal si fata de bugetul asigurarilor sociale.
2.3. Decontarile cu bugetul statului si a fondurilor speciale
Activitatile desfasurate de agentii economici genereaza o serie de datorii si creante fata de stat si alte organisme publice a caror structura este urmatoarea:
a) Datorii fata de bugetul de stat si alte organisme publice:
- impozitul pe profit;
- taxa pe valoarea adaugata;
- impozitul pe venituri din salarii;
- impozitul pe dividente;
- impozite si taxe locale: impozitul pe cladire, pe terenuri, pe venitul agricol, taxa pentru mijloace de transport, etc;
- accize si taxe vamale;
- fonduri speciale: fond de sanatate, fond pentru risc si accidente, etc;
b) Creante fata de bugetului statului:
- subventii de primit;
- varsaminte efectuate in plus la unele impozite si taxe.
A. Datorii fata de bugetul statului:
1. Impozitul pe profit: Este datorat de persoanele juridice denumite contribuabili pentru profitul realizat.
Baza de calcul o constituie profitul impozabil calculat dupa relatia:
Profitul impozabil (rezultatul fiscal) = Rezultatul contabil + Elemente nedeductibile fiscal - Elemente deductibile fiscal .
Rezultatul contabil reprezinta suma globala a profitului sau pierderii exercitiului financiar rezultat din relatiile:
profit venituri > cheltuieli;
pierdere cheltuieli > venituri.
Este reflectat in soldul contului 121 "Profit si pierdere" astfel:
- soldul creditor exprima profitul realizat;
- soldul debitor arata pierderea realizata.
Elementele nedeductibile fiscal in principal constau in:
- cheltuielile cu impozitul pe profit datorat;
- amenzi si penalitati, confiscari, majorari de intarziere datorate;
- cheltuieli cu protocol, reclama si publicitate care depasesc limitele prevederilor legale;
- sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor si provizioanelor peste prevederile legale;
- cheltuielile de sponsorizare care depasesc limitele prevederilor legale;
- cheltuieli cu perisabilitati si cu diurna ce depasesc limitele legale;
- alte cheltuieli nedeductibile prevazute de lege;
Elementele deductibile fiscal in principal constau in:
- dividende primite de la o alta persoana juridica romana;
- veniturile din anularea obligatiilor unei persoane juridice daca obligatiile se anuleaza in schimbul titlurilor de participare la respectiva persoana juridica;
- venituri din anularea sau reducerea provizionului si a cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deduceri;
- alte venituri deductibile prevazute de lege.
Cota de impozitare:
Cota de impozitare care se aplica asupra profitului impozabil este de 25% cu unele exceptii prevazute de lege:
- calcularea impozitului pe profit se face prin aplicarea cotei de impozitare de 25% asupra profitului impozabil obtinut la sfarsitul fiecarei luni in cazul bancilor, si al trimestrului, in cazul celorlalti agenti economici, cumulat de la inceputul anului, iar varsarea la bugetul statului se face pana la 25 ale lunii urmatoare luni /trimestrului expirat;
- contabilitatea impozitului pe profit se tine cu ajutorul contului 441 "Impozit pe profit/venit", cont bifunctional al carui sold creditor reflecta impozitul pe profit datorat iar soldul debitor exprima o creanta fata de buget pentru impozitul pe profit varsat in plus.
De mentionat ca impozitul pe profit reprezinta pentru agentii economici o cheltuiala si se inregistreaza pe contul de cheltuieli 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit".
2. Taxa pe valoarea adaugata
Taxa pe valoarea adaugata este un impozit indirect calculat asupra operatiunilor privind transferul proprietatii bunurilor si a prestarilor de servicii.
TVA se calculeaza asupra valorii adaugate de fiecare intreprindere la valoarea bunurilor si serviciilor cumparate si se reflecta in diferenta dintre vanzarile si cumpararile in cadrul aceluiasi stadiu al circuitului economic.
Operatii supuse impozitarii TVA:
. Livrari de bunuri mobile si imobile, energie - electrica si termica gaze, etc.;
. Prestari de servicii, reparatii, transport, lucrari de constructii, inchirieri, operatii de intermediere, de publicitate, de consulting, de studii, cercetari, expertize, etc.;
. Sunt asimilate livrarilor de bunuri si prestari de servicii:
- vanzarile de bunuri cu plata in rate;
- transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor in urma executarii silite;
- vanzarile efectuate prin contracte de leasing;
- bunurile preluate de persoanele impozabile prin achizitii sau din productie proprie pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi pusa la dispozitie altor persoane in mod gratuit;
- trecerea in domeniu public a unor bunuri din patrimoniu persoanelor impozabile in schimbul unei despagubiri
. Schimburi de bunuri si servicii, care implica livrari de bunuri si/sau prestari de servicii cu plata de fiecare persoana impozabila participanta la schimb.
Baza de impozitare o constituie:
- preturile de achizitie sau in lipsa acestora pretul de cost, determinat in momentul livrarii;
- suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabila pentru executarea prestarilor de servicii;
- pentru bunurile din import baza de impozitare este constituita din valoarea in vama a bunurilor, stabilita conform legislatiei vamale in vigoare la care se adauga: taxe vamale, comisionul vamal, accizele si alte taxe exclusiv TVA.
Se cuprind in baza de impozitare
- impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede altfel exclusiv TVA;
- cheltuieli accesorii: comisioane, cheltuieli de ambalare, transport si asigurari decontate cumparatorului;
Nu se cuprind in baza de impozitare
- rabaturile, remizele, risturnurile, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizori direct clientilor;
- sumele reprezentand daune - interese, daca sunt percepute peste preturile negociate;
- dobanzile percepute pentru plati cu intarziere, livrari cu plata in rate, operatiuni de leasing;
- valoarea ambalajelor care circula intre furnizori si clienti, prin schimb, fara facturare;
- taxa de reclama si publicitate si taxa hoteliera percepute de autoritatile publice locale;
Cotele de impozitare:
. Cota standard de 19% ce se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile privind livrarile de bunuri mobile si imobile si prestari de servicii efectuate in tara;
. Cota zero pentru:
- operatiuni de export de bunuri si prestari servicii legate direct de exportul de bunuri efectuate de agenti economici cu sediul in Romania;
- transportul international de persoane efectuat de unitati autorizate precum si prestari de servicii legate direct de acestea;
- transportul de marfa si persoane, in sediul aeroporturilor din Romania cu nave si aeronave romanesti comandat de beneficiarii cu sediul in strainatate, etc.;
Operatiuni scutite de TVA (principale):
- spitalizarea, ingrijirile medicale, etc, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati;
- prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor, precum si livrarea de proteze dentare efectuate de stomatologi si de tehnicieni dentari;
- ingrijire si supraveghere efectuate de personalul medical;
- transportul bolnavilor si a persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop;
- activitatea de invatamant precizata de legea 84/1995, desfasurata in unitatile acreditate si autorizate;
- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala precum si de protectia copilului si tinerilor efectuate de institutiile publice;
- prestari de servicii culturale, si cele legate de practicarea sportului, efectuate de institutiile publice;
- realizarea, desfasurarea si retransmiterea de programe, de radio si televiziune, cu exceptia celor de publicitate si vanzarea de licente de filme sau programe, drepturi de difuzare, abonamente la agenti internationali destinate activitatii de radio si televiziune;
- importuri de bunuri a caror livrare in Romania sunt scutite de TVA;
- importul de bunuri efectuat de reprezentatele organismelor internationale acreditate in Romania, de catre fortele armate ale statelor membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil al acestora;
- importuri de bunuri primite cu titlu gratuit (ajutoare si donatii) destinate unor scopuri cu caracter religios, pentru sanatate, pentru apararea tarii, cu caracter artistic, sportiv, protectia mediului, etc.;
- livrarile de bunuri la export precum si prestarile de servicii inclusiv transportul legat direct de exportul de marfuri;
- transportul international de persoane si serviciile legate de acestea, etc.
Documentele justificative privind TVA sunt:
. Dispozitia de livrare - utilizata pentru eliberarea bunurilor din depozit si pentru intocmirea avizului de insotire a bunurilor;
. Avizul de insotire a marfii - document de insotire a marfii pe timpul transportului;
. Factura si factura fiscala - stau la baza intocmirii instrumentului de decontari a bunurilor livrate. De asemenea sunt folosite ca document de insotire pe timpul transportului si pentru inregistrarea din si in gestiunea si contabilitatea furnizorului si cumparatorului;
. Chitanta fiscala - utilizata in cazul cumparatorilor cu plata in numerar si serveste ca document pentru deducerea TVA;
. Borderoul de vanzare (incasare) - este un centralizator zilnic al vanzarilor (incasarilor) realizate de unitate.
Documentele de evidenta operativa privind TVA sunt:
. Jurnalul de cumparari - se inregistreaza toate cumpararile pe baza facturilor primite in cursul lunii si se serveste ca document pentru determinarea TVA deductibila care se achita furnizorilor;
. Jurnalul pentru vanzari - se inregistreaza livrarile efectuate de unitate pe baza facturilor si a chitantelor emise in cursul lunii si serveste ca document pentru determinarea TVA colectate care se incaseaza de la clienti;
. Decontul privind TVA - se intocmeste pe baza datelor (totalurilor) preluate din jurnalele pentru cumparari (TVA deductibil) si vanzari (TVA colectat) si se depune la organul fiscal pana la 25 ale lunii urmatoare.
Regularizarea si decontarea TVA
La sfarsitul lunii pentru regularizarea si decontarea TVA se efectueaza urmatoarele operatii:
- se totalizeaza TVA deductibila din jurnalul pentru cumparari si TVA colectata din jurnalul pentru vanzari si din compararea acestor totaluri pot rezulta doua situatii :
a) situatia in care TVA colectata este mai mare decat TVA deductibila ceea ce inseamna ca unitatea a incasat de la clienti mai mult TVA decat a platit furnizorilor si diferenta respectiva se plateste la buget, relatia de calcul:
TVA de plata = TVA colectata - TVA deductibila
b) situatia in care TVA deductibila este mai mare decat TVA colectata, ceea ce inseamna ca unitatea a platit furnizorilor mai mult TVA decat a incasat de la clienti, diferenta respectiva urmand a fi recuperata de la buget sau a se compensa cu TVA de plata din perioadele urmatoare, relatia de calcul:
TVA de recuperat = TVA deductibila - TVA colectata
. Daca intreaga activitate a agentului economic este supusa TVA atunci se procedeaza la regularizarea TVA de la sfarsitul lunii dupa modelul prezentat mai sus.
. Daca insa agentul economic realizeaza atat operatiuni impozabile cat si operatiuni scutite de TVA atunci unitatea are dreptul de a deduce numai TVA aferent operatiunilor impozabile, urmand ca TVA aferent operatiunilor neimpozabile sa fie inclusa in cheltuieli. In acest scop la sfarsitul exercitiului se determina ponderea operatiunilor impozabile in totalul operatiunilor realizate: - asa zisa pro-rata de TVA, dupa relatia:
Valoarea operatiunilor impozabile
Pro-rata TVA =
Valoarea totala a operatiilor realizate
Aceasta pro-rata stabilita la sfarsitul anului este utilizata pentru a calcula TVA dedus in fiecare luna si ea ramane neschimbata in cursul anului urmator. Diferenta dintre TVA deductibila si TVA de dedus se include in cheltuieli cu alte impozite si taxe ale unitatii.
. Daca intreaga activitate a agentului economic este scutita de TVA, atunci in contabilitatea acestuia nu se utilizeaza conturile de TVA, iar TVA inscris in facturile primite se include in costul de achizitie al bunurilor si serviciilor primite. In facturile emise unitatea nu va calcula si inregistra TVA colectata.
. Daca agentul economic desfasoara operatiuni supuse cotei zero de TVA (pentru export) in facturile emise pentru livrari de bunuri si servicii nu calculeaza TVA colectata, iar TVA deductibila aferenta bunurilor si serviciilor aprovizionate destinate operatiunilor de export se recupereaza de la buget.
Pentru contabilitatea TVA se utilizeaza contul sintetic de gradul I 442 "Taxa pe valoarea adaugata" care se detaliaza in urmatoarele conturi sintetice de gradul II:
- 4423 "TVA de plata" are functie contabila de pasiv fiind un cont de datorie si evidentiaza TVA de plata la buget rezultat in urma regularizarii cand TVA colectat este mai mare decat TVA deductibil (4427 > 4426)
- 4424 "TVA de recuperat" are functie contabila de activ fiind un cont de creante si evidentiaza TVA de recuperat de la buget rezultat in urma regularizarii cand TVA deductibil este mai mare decat TVA colectat (4426 > 4427)
- 4426 "TVA deductibila" este un cont de creante care are functie contabila de activ si la sfarsitul perioadei nu prezinta sold deoarece TVA deductibila se scade din cea colectata iar in cazul in care TVA colectata este mai mare, diferenta reprezinta TVA de plata.
- 4427 TVA colectata este un cont de datorii cu functie contabila de pasiv si la sfarsitul perioadei nu prezinta sold deoarece TVA colectata se compenseaza cu TVA deductibila iar diferentele rezultate reprezinta TVA de plata sau de recuperat, dupa caz.
- 4428 TVA neexigibila este un cont bifunctional si evidentiaza :
. TVA aferenta vanzarilor si cumpararilor de bunuri cu plata in rate;
. TVA aferenta marfurilor din unitatile comerciale cu amanuntul;
. TVA aferenta livrarilor si cumpararilor de bunuri si serviciilor pentru care nu s-au intocmit facturi;
. TVA aferenta garantiilor pentru buna executie, retinuta de beneficiarii lucrarilor.
3. Impozitul pe venituri din salarii
Impozitul pe salarii se calculeaza asupra veniturilor din salarii.
Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera si forma care se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.
Sunt asimilate salariilor:
- indemnizatiile din activitati desfasurate pentru functii de demnitate publica;
- drepturile de solda, indemnizatii, premii, sporuri si alte drepturi ale personalului militar;
- sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale
- sumele primite de reprezentanti ai AGA, in Consiliul de Administratie si in comisia de cenzori;
- indemnizatia lunara a asociatului.
Nu se includ in veniturile salariale si nu sunt impozitate:
- ajutoarele de inmormantare, pentru boli grave si incurabile, pentru nastere;
tichetele de masa si drepturile de hrana acordate angajatilor;
- cazarea si contravaloarea chiriei pentru locuintele puse la dispozitia oficialitatilor publice;
- sumele primite de angajati pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, indemnizatia pentru detasari si delegari;
- sume primite pentru acoperirea cheltuielilor de mutare in interes de serviciu;
- indemnizatiile de instalare la incadrare;
- sumele, reprezentand platile compensatorii;
- sume obtinute din colaborari, etc.
Impozitul pe salarii se calculeaza prin aplicarea unor cote progresive asupra venitului impozabil:
. Venitul impozabil se calculeaza prin deducerea din venitul brut a urmatoarelor elemente: contributia personalului la asigurari sociale, fondul de somaj, fondul de asigurari de sanatate precum si a cheltuielilor profesionale si a deducerilor de baza si suplimentare;
. Pentru calcularea efectiva a impozitului se utilizeaza calculatoarele de impozit care contin veniturile si impozitul aferent fiecarei transe de venit.
Platitorii de salarii au obligatia de a calcula si de a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni la data platii acestor venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 a lunii urmatoare celei pentru care se platesc aceste venituri.
Impozitul pe salarii se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 444 Impozitul pe venituri de natura salariilor ,cont de datorie cu functie contabila de pasiv.
Datorii din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate.
In categoria datoriilor din alte impozite, taxe si varsaminte asimilate se cuprind:
. Impozitul pe dividende - se calculeaza in cota de 10% pentru dividendele cuvenite persoanelor juridice si de 5% pentru dividendele cuvenite persoanelor fizice. Impozitul pe dividende retinut se plateste la bugetul de stat pana la 20 a lunii urmatoare in care se plateste dividendul, iar in cazul cand dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la 31 Decembrie a anului respectiv.
. Accizele, sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse provenite din productie interna sau din import cum ar fi: alcoolul, produse din tutun, produse petroliere, cafea, articole de cristal, confectii din blanuri naturale, bijuterii, autoturisme, aparate video, etc. Accizele se datoreaza de regula la data efectuarii livrarilor pentru produsele interne sau la data inregistrarii declaratiilor vamale pentru produsele din import.
. Impozitele si taxele locale in care se cuprind: impozitul pe cladiri, impozitul pe teren, taxa asupra mijloacelor de transport, taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclama si publicitate, impozitul pe spectacole, taxa hoteliera, taxe speciale si alte taxe locale. Aceste impozite si taxe locale reprezinta venituri ale bugetelor locale.
. Taxele vamale sunt sume percepute pentru exportul, importul sau tranzitul de bunuri si valori si se calculeaza prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii in vama, exprimata in lei .
. Impozitul pe titeiul din productie interna si gaze naturale .
Toate aceste datorii din alte impozite si taxe sunt inregistrate in contabilitate in contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate", cont de datorie fata de buget cu functie contabila de pasiv.
5. Datorii fata de diferite organisme publice.
Datoriile agentilor economici fata de organismele publice sunt cunoscute sub denumirea de fonduri speciale si cuprind:
- fondul national de solidaritate care se datoreaza sub forma de taxa de timbru de catre firmele care realizeaza venituri din jocuri de noroc si de catre persoanele fizice si juridice care importa autoturisme noi cu capacitate cilindrica de minimum 2000 cm3;
- fondul asupra activitatii daunatoare sanatatii ce se datoreaza de firmele care realizeaza venituri din publicitatea produselor de tutun, tigarilor si bauturilor alcoolice la nivelul a 12% din incasari si de persoanele juridice care realizeaza venituri din productia (2%) si comercializarea (2% din adaosul comercial) de produse din tutun, tigari si bauturi alcoolice;
- fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea punctelor vamale;
- fondul special al aviatiei civile;
- fondul special pentru mediu.
Aceste fonduri speciale se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 447 "Fonduri speciale, taxe si varsaminte asimilate", cont de datorii cu functie contabila de pasiv.
C. Creantele fata de bugetul statului
Cuprind doua categorii de creante:
. Creante din subventii: Subventiile sunt sume primite cu titlu gratuit (nerambursabile) de la stat sau de la alte organisme publice.
Subventiile sunt acordate pentru:
- cheltuieli de investitii;
- subventii de exploatare in vederea acoperirii diferentelor de pret la bunuri si servicii livrate in special populatiei precum si pentru acoperirea pierderilor realizate.
Contabilitatea acestor subventii se tine cu ajutorul contului 445 "Subventii" cont de creanta cu functie contabila de activ.
. Varsaminte virate in plus la buget sunt sume pe care agentii economici le varsa in plus fata de datoriile acestora pentru buget si care se constituie in creante ale unitatii fata de buget ce trebuie incasate.
D. Alte datorii si creante fata de buget: Sunt alte datorii si creante ce apar din operatii exceptionale cum ar fi amenzi, penalitati, salarii neridicate. Contabilitatea acestora se tine cu ajutorul contului 448 "Alte datorii si creante cu bugetul statului", cont bifunctional care se desfasoara pe doua conturi sintetice de gradul II:
- 4481 "Alte datorii fata de bugetul statului", cont de pasiv;
- 4482 " Alte creante privind bugetul statului", cont de activ.
3 Contabilitatea decontarilor in cadrul grupului si cu asociatii
3.1 Decontarile in cadrul grupului
Pentru dezvoltarea si coordonarea activitatii si imbunatatirea situatiei financiare, societatile comerciale se pot asocia constituind grupuri de societati.
Grupul reprezinta un ansamblu de societati comerciale format de regula dintr-o societate mama si mai multe societati fiice. Societatea mama exercita direct sau indirect controlul sau influenta asupra celorlalte societati din cadrul grupului care la randul lor isi pastreaza autonomia si personalitatea economica si juridica.
Societatile din cadrul grupului isi pot acorda reciproc ajutoare materiale si financiare cu titlu rambursabil. Aceste valori transmise sunt purtatoare de dobanzi.
Din aceste relatii se nasc datorii si creante care in contabilitate se evidentiaza in conturile:
. 451 "Decontari in cadrul grupului" cu detalieri pe:
- 4511 Decontari in cadrul grupului;
- 4518 Dobanzi aferente decontarilor in cadrul grupurilor.
. 452 "Decontari privind interesele de participare":
- 4521 Decontari privind interesele de participare;
-4528 Dobanzi aferente decontarilor privind interese de participare.
Ambele conturi sunt bifunctionale si exprima creantele si datoriile create in relatiile dintre societatile din cadrul grupului.
3.2 Decontari cu asociati sau actionari
Relatiile dintre societate si asociati sau actionari creeaza decontari de natura creantelor si datoriilor si anume:
. Datorii din sume lasate temporar de asociati sau actionari la dispozitia societatii, care sunt purtatoare de dobanzi si care se contabilizeaza in contul 455 "Sume datorate asociatilor" detaliate pe:
- 4551 "Asociati conturi curente";
- 4558 "Asociati-dobanzi la conturi curente".
. Acest cont are functie contabila de pasiv, fiind un cont de datorie.
. Creante si datorii din subscrieri si restituiri de capital ce se contabilizeaza in contul 456 "Decontari cu actionari-asociati privind capitalul", cont bifunctional ce exprima creantele constituite la subscrierea capitalului si datoriile create fata de asociati cu ocazia restituirii de capital.
. Dividende de plata exprima datoria constituita de societate fata de asociati sau actionari pentru remunerarea capitalului investit de acestia. Se evidentiaza in contabilitate in contul 457 "Dividende de plata", cont de datorie cu functie contabila de pasiv.
3.3 Decontari din operatii in participatie
Pentru realizarea unor obiective in comun societatile comerciale se pot asocia pe baza de contract de asociere dand nastere la o asociatie in participatie care:
- nu are personalitate juridica si deci nu are cont la banca, nu are cod de inregistrare fiscala si nu poate avea relatii directe pe baza de contract cu furnizori si clienti;
- fiecare societate membra a asociatiei participa cu cote de active patrimoniale sau de activitati la realizarea obiectivelor propuse conform prevederilor contractului de asociere;
- contabilitatea operatiunilor in asociere se tine separat de catre una din unitatile asociate care are obligatia de a inregistra toate operatiunile curente (cumparari, vanzari, etc.) de a efectua decontarea impozitelor si taxelor cu bugetul statului si de a transmite coparticipantilor la finele fiecarei luni, pe baza de decont, cheltuielile si veniturile ce le revin in functie de cotele de participare prevazute in contractul de asociere.
Contabilitatea operatiunilor in participatie si a celor de decontare intre participanti se realizeaza cu ajutorul contului 458 "Decontari din operatii in participatie" cont bifunctional care evidentiaza datoriile si creantele rezultate din operatiunile in participatie.
4 Contabilitatea decontarilor cu debitorii si creditorii diversi
A. Decontari cu debitorii diversi
Debitorii diversi reprezinta creante ale societatii constituite din alte operatiuni decat cele privind activitatea de exploatare (de baza) si anume: vanzarea de imobilizari si titluri de plasament, emisiuni de obligatiuni, dividende si dobanzi de incasat pentru titluri imobilizate sau de plasament, imputatii, reactivarea unor debite, alte operatiuni.
Contabilitatea debitorilor diversi se realizeaza cu ajutorul contului 461 "Debitori diversi" cont cu functie contabila de activ ce exprima creantele constituite din diverse operatiuni, altele decat cele din activitatea de exploatare.
B. Decontarile cu creditorii diversi
Creditorii diversi reprezinta datorii ale societatii constituite din operatiuni altele decat cele ale activitatii de baza cum ar fi: redeventele, locatiile de gestiune, chiriile, etc.
Contabilitatea creditorilor diversi se realizeaza cu ajutorul contului 462 "Creditori diversi" cont cu functie contabila de pasiv ce exprima datoriile societatii altele decat cele provenite din activitatile de exploatare.
5 Contabilitatea operatiunilor de regularizare si asimilate
In categoria acestor operatiunii de regularizare se cuprind
1.Cheltuielile inregistrate in avans (sau cheltuieli anticipate).
Sunt acele cheltuieli care se efectueaza in cursul exercitiului curent dar care se refera la exercitiile urmatoare cum ar fi: locatiile de gestiune, concesiunile, abonamentele la publicatiile platite anticipat, cheltuieli pentru reparatii efectuate in avans, etc.
Contabilitatea acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 471 ,,Cheltuieli inregistrate in avans'', cont cu functie contabila de activ care in debit inregistreaza cheltuielile efectuate in avans iar pe credit inregistreaza sumele devenite scadente in exercitiul urmator repartizate pe conturile de cheltuieli curente.
2. Veniturile inregistrate in avans. Sunt venituri incasate in anul curent dar care privesc exercitiile viitoare. Contabilitatea se realizeaza cu ajutorul contului 472 ,,Venituri inregistrate in avans'', are functie contabila de pasiv.
3. Operatii in curs de clarificare. Sunt acele operatii pentru care nu se poate stabilii cu exactitate unul din conturile corespondente in momentul inregistrarii lor in contabilitate. Aceasta situatie poate sa apara atunci cand nu exista documente necesare, sau nu este definita clar natura operatiei si anume: erori in extrasele de cont bancar privind plati sau incasari prin banca, amenzi, penalitati, cheltuieli de judecata in curs de clarificare, lipsuri din gestiune pentru care nu se cunosc cauzele disparitiei, etc.
Pentru toate aceste operatii societatea urmeaza sa faca cercetari si sa clarifice cu exactitate situatiile create dupa care sa se faca inregistrarile corecte.
Contabilitatea acestor operatii care necesita cercetari suplimentare se realizeaza cu ajutorul contului 473 ,,Decontari din operatiuni in curs de clarificare'', cont bifunctional.
6. Contabilitatea decontarilor in cadrul unitatii
Decontarile in cadrul unitatilor reprezinta acele decontari interne ce au loc intre societate si subunitatile ei pe de o parte si intre subunitatiile aceleasi societati privind transmiterea de active patrimoniale.
In cadrul acestor decontari subunitatiile sunt fara personalitate juridica, iar din punct de vedere contabil acestea intocmesc balante de verificare, urmand cu bilantul si alte lucrari de sinteza sa se intocmeasca la nivelul societatii.
In cadrul decontarilor in cadrul unitatii se cuprind
1. Decontarile dintre unitate si subunitati.
Exprima relatiile economico-financiare dintre unitati si subunitati, privind transmiterea reciproca de active patrimoniale.
Se contabilizeaza cu ajutorul contului 481 ,,Decontari intre unitati si subunitati'', cont bifunctional ce arata creante sau datorii ale unitatii fata de subunitati si invers.
2. Decontarile dintre subunitati.
Exprima relatiile de decontare stabilite intre subunitatile fara personalitate juridica din cadrul aceleasi societati privind transmiterea reciproca de active circulante.
Se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul contului 482 ,,Decontari intre subunitati ",cont bifunctional ce prezinta creantele si datoriile rezultate din decontarile reciproce.
7.Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea creantelor
Ca si celelelte active si creantele pot fi supuse deprecierii,care pot fi :
deprecieri ireversibile, care sunt scoase din evidenta si inregistrate la pierderi;
- deprecieri reversibile, pentru care se constituie provizioane si a caror valoare de determina ca diferenta intre valoarea de intrare (contabila) si valoarea actuala sau reala a creantelor.
Aceste provizioane au menirea de a inlatura sau diminua in exercitiile urmatoare inpactul pierderilor provocate,de trecerea la pierderi a creantelor ce nu pot fi incasate.
Provizioanele pentru clienti neincasati sunt deductibile fiscal si se constituie in cazul declararii falimentului acestora pe baza hotarari judecatoresti. Marimea acestor provizioane este data de valoarea creantei ce nu a fost acoperita de avansurile incasate sau de garantiile detinute asupra clientilor respectivi.
Provizioanele pentru deprecierea creantelor implica urmatoarele operatiuni:
- constituirea de provizioane, atunci cand creantele nu au fost incasate la termen si exista riscul de a nu putea fi recuperate integral sau partial, ele se constituie de regula la sfarsitul anului;
- suplimentarea provizioanelor se realizeaza atunci cand deprecierea de la sfarsitul exercitiului curent este mai mare decat cea din anul precedent, si se constituie de asemenea provizioane;
- diminuarea provizioanelor atunci cand deprecierea de la sfarsitul anului curent este mai mica decat cea din anul precedent;
- anularea provizioanelor, atunci cand provizioanele constituite anterior raman fara obiect in urma incasarii creantelor sau a trecerii lor la pierderi.
Constituirea si suplimentarea provizioanelor se realizeaza prin includerea sumelor respective in cheltuielile de exploatoare ale societatii iar diminuarea sau anularea provizioanelor se realizeaza prin trecerea sumelor respective la venituri.
Provizioanele pentru deprecierea creantelor cuprind
a) provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti contabilizate cu ajutorul contului 491 ,,Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti'';
b) provizioane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si cu asociatii, contabilizate cu ajutorul contului 495 ,,Provizioane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si cu asociatii"
c) provizioane pentru deprecierea creantelor-debitori diversi, contabilizate cu ajutorul contului 496 ,,Provizioane pentru deprecierea creantelor- debitori diversi''.
Toate aceste conturi de previzioane au functie contabila de pasiv siau rol rectificativ al creantelor.
APLICATII practice
8. OperaTiuni privind datoriile faTA de terTi
OperaTii privind datoriile comerciale
■ Societatea achizitioneaza materii prime de la furnizori. Costul de achizitie 20.000.000 lei, T.V.A. 19%. Plata se face cu ordin de plata din contul curent.
Societatea achizitioneaza materiale consumabile, evaluate la pret standard 10.000.000 lei, iar costul de achizitie fiind de 11.000.000 lei, TVA 19%. Plata furnizorului se face din contul curent de la banca.
■ Pentru furnizarea energiei electrice se acorda furnizorului un avans de 10.000.000 care se regularizeaza ulterior la achitarea facturii care este de 50.000.000 lei, TVA 19%. Furnizorul accepta un bilet la ordin pentru decontarea diferentei de plata , care se plateste la scadenta din contul bancar.
■ Societatea cumpara marfuri evaluate la cost de achizitie cu 20.000.000 lei, TVA 19%. Dupa receptie se constata unele deficiente de calitate care sunt acceptate de furnizor si se refuza intreaga cantitate de marfa livrata. Pentru acest refuz, furnizorul emite o factura in rosu.
■ Se achizitioneaza un utilaj de la furnizor, in valoare de 60.000.000, T.V.A. 19%.Furnizorul accepta un bilet la ordin pentru decontarea platii, care la scadenta se plateste din contul bancar.
■ Se cumpara materiale evaluate la pret de achizitie de 10.000.000 lei. Plata furnizorului se face inainte de termen pentru care se primeste un scont de 10%.
■ Se primesc marfuri de la furnizor, evaluate la pret de cumparare de 50.000.000 lei, TVA 19%. La primire se face receptia provizorie, conform avizului de expeditie, ulterior se primeste factura si se face inregistrarea definitiva a intrarii marfurilor.
■ Se cumpara marfuri care sunt ambalate in ambalaje restituibile. Valoarea marfurilor este 10.000.000 lei, iar a ambalajelor 1.000.000 lei, TVA 19%. La restituire pot sa apara 3 situatii; ambalajele se restituie, ambalajele se retin de catre cumparator, ambalajele nu se pot restituii fiind deteriorate din vina cumparatorului.
■ Societatea inregistreaza facturi pentru reparatii curente efectuate de terti la utilajele de productie, in valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%, si factura pentru energie electrica in valoare de 6.000.000 lei, T.V.A. 19%. Plata facturii catre furnizor se face din cont curent la banca.
■ Societatea realizeaza aprovizionare de materii prime de la furnizori interni cu decontare in valuta. Se acorda furnizorului un avans de 100$. Valoarea materiilor prime este de 1.000 $, T.V.A. 19%. Receptia se face pe baza avizului de expeditie, factura sosind ulterior. Cursul dolarului este 32.000 lei/$. Se obtine de la furnizori un scont de 2%. La decontarea facturii cursul dolarului creste la 32.500 lei.
■ Societatea importa marfuri in valoare de 2.000 $. Se fac cheltuieli pe parcurs extern de 200 $. Se percep taxe vamale 20% (1080.000 lei), comision vamal 0,5% (352.000 lei) si T.V.A. 19%. Pentru acest lot de marfuri se deschide un acreditiv de 000 $. Cursul dolarului 32.000 lei/$ la data facturarii si 32.500 lei/$ la data decontarii (achitarii).
OperaTii privind datoriile salariale, sociale Si asimilate
A. Datorii salariale
■ La datele stabilite de intreprindere, pe baza listelor de avans chenzinal, se achita avansul in suma de 20.000.000 lei. Se ridica bani de la banca pentru plata avansului. La sfarsitul lunii se calculeaza si se inregistreaza salariile brute, pe baza centralizatorului de state de plata, in suma de 60.000.000 lei, si se fac urmatoarele retineri:
- 5.700.000 lei - contributia de 9.5 % a salariatilor la asigurarile sociale;
- 600.000 lei - contributia de 1% a salariatilor la fondul de somaj;
- 13.500.000 lei - impozit pe salarii;
- 3.900.000 lei - contributia de 6.5% a salariatilor la fondul de sanatate;
- 20.000.000 lei - avans acordat - chenzina I;
- 150.000 lei - retineri datorate tertilor (chirii);
- 130.000 lei - debite fata de unitate
Se achita prin banca retinerile din salariile datorate.
■ Se inregistreaza pe baza statelor de plata ajutoare materiale datorate personalului pe luna octombrie 20.000.000 lei, reprezentand concedii de boala si maternitate platite din CAS. Retinerile asupra ajutoarelor materiale: avans acordat - 8.000.000 lei; impozit aferent - 000.000 lei. Drepturile de ajutoare materiale se ridica partial la sfarsitul lunii, 6.000.000 diferenta se plateste ulterior. Se ridica bani de la banca pentru plata acestor ajutoare
■ Se acorda drepturi in natura salariatilor, in produse finite cu valoarea de 10.000.000 lei,T.V.A.19%, accize 30%. Impozitul pe salarii asupra valorii produselor in suma de 2.000.000 lei.
b. Datorii sociale
■ Se inregistreaza decontarile cu bugetul asigurarilor sociale astfel: C.A.S. 13.200.000 lei (60.000.000 lei salarii brute x 22% cota C.A.S.); cota de 6,5% alocata pentru fondul de sanatate (60.000.000 lei x 6.5% = 3.900.000 lei); ajutor de somaj 1.800.000 lei (60.000.000 lei x 3%). La sfarsitul lunii, odata cu ridicarea chenzinei a-II-a, se achita datoriile sociale. Sume incluse pe cheltuieli pentru concediul de odihna neachitate in anul curent 10.000.000, care in anul urmator se constituie ca o datorie fata de salariati.
■ Se inregistreaza chiria datorata unitatii de catre salariatii care au contract de inchiriere cu unitatea in suma de 5.000.000 lei
■ Se distribuie propriilor salariati, pe baza tabelelor nominale si a bonului de consum, echipamente de lucru, in valoare de 10.000.000 lei ce se suporta 50% de salariati si diferenta de intreprindere.
OperaTii privind datoriile fiscale Si asimilate
A. Impozitul pe profit
■ La sfarsitul trimestrului, societatea datoreaza bugetului de stat un impozit pe profit de 50.000.000 (profit brut, sold creditor al contului 121 de 200.000.000 x 25% = 50.000.000 lei) ce se plateste din contul curent la banca.
B. Taxa pe valoarea adaugata
TVA de platit dupa regularizare
■ O societate realizeaza urmatoarele operatii pentru care plateste si incaseaza T.V.A.; cumpara materii prime la pret de achizitie de 50.000.000 lei, T.V.A. 19%; angajeaza executarea unor servicii de reparatii in valoare de 10.000.000 lei, T.V.A. 19%; vinde produse finite tertilor, pret de livrare 100.000.000 lei, T.V.A. 19%. La sfarsitul lunii se face regularizarea T.V.A. cu bugetul statului si plata acesteia din contul bancar.
T.V.A. de recuperat dupa regularizare
■ Societatea inregistreaza factura de consum de energie electrica in valoare de 20.000.000 lei, T.V.A. 19% si achizitioneaza piese de schimb cu valoare la pret de achizitie de 15.000.000 lei, TVA 19%, se vand produse finite la pret de livrare 30.000.000 lei, TVA 19%. La sfarsitul lunii se face regularizarea T.V.A.
C. Impozitul pe salarii
■ Societatea inregistreaza urmatoarele impozite datorate si retinute:
- impozite pe salarii retinute din drepturile banesti cuvenite salariatilor sub forma de salarii, pe baza statelor de plata, la sfarsitul lunii 25.000.000 lei:
- impozite pe drepturile banesti cuvenite salariatilor sub forma de ajutoare materiale, calculate pe statele de ajutoare - 5.000.000 lei:
- impozite pe drepturile banesti cuvenite salariatilor sub forma de stimulente din fondul de participare la profit - 8.000.000 lei:
- impozite pe drepturile banesti cuvenite colaboratorilor unitatii - 2.000.000 lei:
■ Societatea vireaza la bugetul statului impozitele retinute asupra drepturilor banesti cuvenite salariatilor, la sfarsitul lunii, la plata chenzinei a doua, suma de 40.000.000 lei din contul bancar :
9. OperaTii privind creanTele fata de terti
9.1. CreanTe in legAturA cu clienTii
■ O societate comerciala vinde produse finite pe credit comercial. Valoarea facturii la pret de vanzare 50.000.000 lei, T.V.A. 19%, incasarea se face in contul curent la banca. Pretul de inregistrare al produselor 40.000.000 lei.
■ Societatea primeste un avans de 10.000.000 lei de la client pentru produsele livrate in suma de 50.000.000 lei, T.V.A. 19%, regularizarea facandu-se la decontarea facturii prin retinerea avansului.
■ Se livreaza marfuri unui client fara sa se intocmeasca factura la livrare, ci numai pe baza avizului de insotire. Valoarea marfii livrate 150.000.000 lei, T.V.A. 19%. La incheierea exercitiului financiar, din cauza starii de insolvabilitate, incasarea creantei devine incerta, lucru care ulterior se confirma; creanta devine nerecuperabila. Pentru aceasta incertitudine la sfarsitul exercitiului financiar se constituie un provizion de 150.000.000 lei, care apoi se anuleaza, ramanand fara obiect, creanta trecandu-se la pierderi conform aprobarii AGA.
■ Societatea livreaza marfuri in ambalaje ce circula pe principiul restituirii, pe baza de factura pretul de vanzare al marfurilor 60.000.000 lei, valoarea ambalajelor 10.000.000 lei, T.V.A. 19%. Pretul de inregistrare al marfurilor este de 50.000.000 lei. Incasarea creantei se face prin banca.
9.2. CreanTe in legAturA cu personalul
■ Chirii datorate de personalul societatii pentru spatiile de locuinte proprietatea unitatii si inchiriate de salariati-5.000.000 lei:
■ Se inregistreaza avansuri de trezorerie in suma de 2.000.000 lei care nu au fost justificate:
■ Lipsuri in gestiune nejustificate, considerate vanzari , la pret de vanzare 000.000 lei plus T.V.A. 19%:
Incasarea creantelor de la personalul dator:+
9.3. CreanTe in legAturA cu bugetul statului
A. T.V.A. de recuperat de la buget
■ T.V.A. de recuperat de la bugetul statului, in valoare de 15.000.000 lei, cand T.V.A. colectata (30.000.000 lei) este mai mica decat T.V.A. deductibila (45.000.000 lei):
■ TVA de recuperat care se compenseaza cu T.V.A. datorata bugetului in perioada urmatoare
■ T.V.A. de recuperat incasata de la bugetul statului in baza cererii de rambursare
B. Creante din subventii
■ O societate comerciala de stat are de primit de la bugetul statului subventii pentru investitii, 50.000.000 lei si subventii pentru diferente de pret de 20.000.000 lei:
10. OperaTii privind decontArile in cadrul unitATii, grupului Si cu asociaTii
DecontAri in cadrul unitATii
A. Decontari intre unitate si subunitati
■ Unitatea transmite subunitatilor sale unele stocuri de active circulante la pret de inregistrare (achizitie): materii prime 10.000.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 5.000.000, produse finite 15.000.000, marfuri 8.000.000 si ambalaje 000.000 lei.
■ Unitatea transmite subunitatilor unele active circulante, iar evidenta acestora se tine la pret standard: materii prime 8.000.000, diferente nefavorabile aferente 800.000, materiale de natura obiectelor de inventar 2.000.000, diferentele nefavorabile aferente 200.000; produse finite 10.000.000, diferentele nefavorabile aferente 1.000.000 lei.
- in contabilitatea unitatii; valoarea stocurilor iesite din gestiune la pret standard, cu diferentele aferente:
- in contabilitatea subunitatilor; valoarea stocurilor intrate in gestiune la pret standard, cu diferentele aferente:
■ Sume virate din contul curent in contul subunitatilor: 15.000.000 lei.
- in contabilitatea unitatii; sume iesite din contul curent:
- in contabilitatea subunitatilor; sume intrate in contul subunitatilor
■ Unitatea primeste de la subunitati materiale consumabile la pret de achizitie 5.000.000 lei.
- in contabilitatea unitatii; materiale intrate in gestiune:
- in contabilitatea subunitatilor; materiale iesite din gestiune:
■ Unitatea primeste de la subunitati materii prime. Evidenta se tine la pret standard 000.000 lei, diferentele nefavorabile aferente 400.000 lei.
- in contabilitatea unitatii; materii prime intrate in gestiune la pret standard cu diferentele aferente:
- in contabilitatea subunitatilor; materii prime iesite din gestiune la pret standard cu diferentele aferente:
■ Unitatea primeste de la subunitati sume de bani in contul bancar, 10.000.000.
- in contabilitatea unitatii; intrarea sumelor in contul curent:
- in contabilitatea subunitatilor; iesirea sumelor din contul curent:
B. Decontari intre subunitati
■ Subunitatea A transmite subunitatii B stocuri de active circulante. Evidenta acestora se tine la pret de achizitie: materii prime 12.000.000 lei, materiale de natura obiectelor de inventar 5.000.000 lei, produse finite 8.000.000 lei.
- in contabilitatea subunitatii A; iesiri de stocuri din gestiune, la pret achizitie:
- in contabilitatea subunitatii B; intrari de stocuri in gestiune, la pret de achizitie:
■ Subunitatea A trimite subunitatii B stocuri de active circulante, evidenta se tine la pret standard: materii prime 000.000 lei, diferente nefavorabile aferente 400.000 lei, produse finite 8.000.000 lei, diferente nefavorabile aferente 800.000 lei.
- in contabilitatea subunitatii A; iesiri din stocuri la pret standard:
- in contabilitatea subunitatii B; intrari de stocuri la pret standard:
■ Subunitatea A primeste suma de 20.000.000 lei de la subunitatea B.
- in contabilitatea subunitatii A (care incaseaza):
- in contabilitatea subunitatii B (care plateste):
DecontAri cu asociaTii
A. Decontari privind capitalul
■ Creante ale societatii provenite din subscrierile asociatilor si actionarilor la capitalul social.
- subscrierea capitalului la infiintarea societatii:
- subscrierea la capitalul social cu prima de aport:
- aportul adus conform subscrierilor constand in: un utilaj 10.000.000 lei, teren 10.000.000 lei, numerar 6.000.000lei:
■ Datorii ale societatii catre actionari.
- capitalul social retras de actionari constand din sume din contul curent in lei 6.000.000:
- sume achitate actionarilor:
B. Decontari cu asociatii - conturi curente
a) Se deschid conturi curente pentru asociati in care se depune suma de 22.000.000 lei (din care 500 $ x 32.000 lei/$) prin casierie 2.000.000 prin contul bancar 000.000, si prin conturi in devize 16.000.000.
b) Sume lasate in contul curent al asociatilor, la dispozitia unitatii reprezentand dividende cuvenite la sfarsitul exercitiului financiar - 12.000.000 lei:
c) Sume in lei restituite asociatilor - 3.000.000 lei, prin casierie 1.000.000 lei si prin cont curent 2.000.000 lei:
d) Sume solicitate de asociat in valuta: 200 $, cursul valutar este de 33.000 lei/$ (200 x 32.000 = 6.400.000 lei, diferenta de curs valutar 200 $ x 1.000 = 200.000 lei):
e) Se inregistreaza dobanda lunara datorata la disponibilul existent in cont in suma de 5.000.000 lei (40%)
f) Se achita asociatului dobanda in numerar:
C. Decontari privind dividentele
a) Dividente datorate actionarilor din profitul realizat in anul precedent ramas nerepartizat - 10.000.000 lei:
b) Dividente datorate actionarilor din profitul anului curent, la sfarsitul exercitiului financiar, cu ocazia repartizarii profitului - 20.000.000 lei:
c) Constituirea datoriei fata de actionari pentru dividentele din exercitiul curent:
d) Impozitul pe dividente datorat bugetului statului (5%):
e) Dividente trecute pentru majorarea capitalului social, dupa retinerea impozitului datorat:
■ Sume lasate in contul curent al asociatilor reprezentand dividente:
11. Alte operaTii privind decontAriLE
A. Decontari cu debitori si creditori diversi
Debitori diversi
■ In cadrul societatii se constata materiale consumabile lipsa la inventar in valoare de 500.000 lei, care se imputa vinovatilor, pentru care debitorul devine insolvabil. Pe baza hotararii judecatoresti debitorul se reactiveaza.
■ Societatea obtine imprumuturi din emisiuni de obligatiuni in suma de 10.000.000 lei si incasarea lor prin casierie.
■ Societatea achizitioneaza cu plata prin banca titluri de plasament (1.000 actiuni x 25.000 lei/buc. = 25.000.000 lei) pe care apoi le vinde la bursa (500 buc. x 30.000 lei/buc. = 15.000.000 lei si 500 buc. x 2000 lei/buc. = 12.000.000 lei). Incasarea se face ulterior prin banca.
■ Societatea vinde un strung la un pret negociat de 10.000.000 lei, TVA 19% pentru care acorda un scont de 5%. Strungul este complet amortizat, iar valoarea de inregistrare este de 8.000.000 lei. Incasarea creantei se face prin banca.
■ Se achizitioneaza din import utilaje: valoarea utilajelor inclusiv cheltuieli pe parcursul extern 5.000 $ la un curs valutar de 32.000 lei/$ (5.000 $ x 32.000 lei/$ = 160.000.000 lei). In vama se percep si platesc urmatoarele taxe: taxa vamala si comision vamal 500 $ (32.000 lei/$ x 500 $ = 16.000.000 lei), T.V.A. 19% (160.000.000 lei + 16.000.000 lei =176.000.000 lei x 19% = 33.440.000 lei). La achitarea datoriei fata de furnizorul extern cursul dolarului este de 33.000 lei/$. Durata de functionare este de 5 ani. Dupa primul an de functionare utilajul se vinde la un pret negociat de 5.500 $ la un curs de 33.000 lei/$, si T.V.A. 19%. La incasare cursul valutar creste la 33.200 lei/$. Se acorda debitorului un scont de 5%.
12. DecontAri intre exerciTiile financiare - operaTii de regularizare Si asimilate
cheltuieli Si venituri inregistrate in avans
■ Societatea face plata anticipata pe intregul trimestru in valoare de 6.000.000 lei, din care pentru chirie la o magazie inchiriata 1.500.000 lei, prima de asigurare 3.000.000 lei, abonamente la telecomunicatii 600.000 lei si abonamente la presa 900.000 lei.
■ O societate executa reparatii prin terti in valoare de 15.000.000 lei, TVA 19%, esalonata conform scadentarului in 3 luni. In fiecare luna se include pe cheltuieli curente cota parte din cheltuieli anticipate
■ Societatea incaseaza venituri anticipat pentru 3 luni din: chirii incasate in numerar 1.500.000 lei, abonamente incasate prin cont 1.000.000 lei, clienti cu incasarea in rate 1.200.000 lei. In fiecare din cele trei luni aceste venituri se includ pe veniturile perioadei.
13. PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR
■ Se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti:
- se vand marfuri unui client in valoare de 5.000.000 lei TVA 19%:
- ulterior clientul devine insolvabil, falimentar:
- se constituie provizioane pentru intreaga suma datorata de client:
- in urma negocierilor se reuseste sa se incaseze de la client 50% din suma datorata:
- diferenta de 50% se trece pe costuri fiind pierderi, iar TVA-ul se scade din contabilitate
- dupa aceste operatiuni provizionul se anuleaza ramanand fara obiect:
III. TESTE GRILA
1. Tertii reprezinta:
a) persoane fizice sau juridice cu care societatea se afla intr-un sistem de decontare;
b) persoane fizice carora societatea le datoreaza bani;
c) persoane juridice de la care societatea urmeaza sa incaseze bani;
d) persoane fizice de la care societatea urmeaza sa incaseze bani;
e) institutii financiare cu care societatea se afla in relatii banesti.
2. Creantele reprezinta :
a) drepturi cuvenite unor persoane fizice sau juridice de a pretinde de la terti achitarea sau restituirea unor bunuri sau sume de bani;
b) drepturi de a pretinde unor persoane fizice plata unor bunuri;
c) drepturi de a pretinde unor persoane juridice restituirea unor sume de bani;
d) obligatia societatii de a plati sau restitui tertilor bunuri sau bani;
e) nici un raspuns nu este corect.
3. Creantele sunt reflectate in contabilitate:
a) in momentul incasarii efective a sumelor de bani;
b) la sfarsitul lunii cand se inregistreaza documentele care au generat creanta;
c) in momentul crearii obligatiei de a plati;
d) in momentul crearii dreptului fata de terti pana im momentul incasarii lor;
e) nici un raspuns nu este corect .
Dupa natura lor creantele se clasifica:
a) creante interne si externe;
b) creante comerciale, financiare si extraordinare;
c) creante comerciale, financiare, alte creante;
d creante comerciale, de exploatare si financiare;
e) creante financiare, ordinare si alte creante.
5. Datoriile reprezinta:
a) sume platite anticipat pentru bunuri ce urmeaza a fi primite;
b) sume incasate anticipat pentru bunuri ce urmeaza a fi livrate;
c) obligatii constituite ptr. bunuri ce urmeaza a fi achizitionate;
d) obligatii financiare ale debitorilor ptr. anumite sume de bani sau bunuri cuvenite creditorilor;
e) surse straine de finantare a activitatii economice.
6. Datoriile sunt reflectate in contabilitate:
a) in momentul incasarii efective a creantei;
b) in momentul crearii datoriei fata de terti pana in momentul platii ei;
c) la sfarsitul lunii cand se inregistreaza documentele care au generat datoria;
d) in momentul crearii dreptului de a incasa suma de bani;
e) nici un raspuns nu este corect.
7. Dupa natura operatiilor care le genereaza, datoriile se clasifica:
a) comerciale, financiare si extraordinare; b) comerciale, fiscale si ordinare;
c) comerciale, salariale si sociale; d) comerciale, salariale si de exploatare;
e) comerciale, financiare. fiscale, salariale, sociale si alte datorii.
8. In contabilitate datoriile si creantele se inregistreaza la:
a) valoarea nominala; b) valoarea de piata; c) valoarea de inventar;
d) valoarea de reevaluare; e) valoarea patrimoniala.
9. Creantele si datoriile in devize pot genera la plati, respectiv incasari:
a) diferente decurs favorabile;
b) diferente de curs nefavorabile;
c) diferente de curs favorabile sau nefavorabile dupa caz;
d) diferente favorabile si nefavorabile in acelasi timp;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
10. Diferentele de curs valutar se inregistreaza la:
a) venituri sau cheltuieli de exploatare; b) venituri sau cheltuieli financiare;
c) venituri sau cheltuieli exceptionale; d) venituri sau cheltuieli cu provizioanele;
e) nici un raspuns nu este corect.
11. In cadrul relatiilor comerciale, furnizorii pot acorda clientilor anumite reduceri:
a) rabat, remiza, scont; b) risturn, scont; c) rabat, risturn, scont;
d) remiza, risturn, scont; e) rabat, remiza, risturn.
12. Rabatul reprezinta:
a) reducere acordata de furnizor ptr. volumul mare al vanzarilor catre clientul sau;
b) reducere acordata de furnizor ptr. fidelitatea clientului;
c) reducere acordata de furnizor ptr. plata inainte de termen a datoriei;
d) reducere acordata de furnizor ptr. calitatea inferioara a bunurilor livrate;
e) nici un raspuns nu este corect.
13. Remiza reprezinta:
a) reducere acordata de furnizor tinand cont de unele defecte de calitate;
b) reducere acordata de furnizor tinand cont de importanta vanzarilor catre client;
c) reducere acordata de furnizor ptr. fidelitatea clientului si volumul mare al unor comenzi;
d) reducere acordata de furnizor ptr. plata inainte de termen a datoriei;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
1 Risturnul reprezinta:
a) reducere acordata de furnizor ptr. volumul mare al unor comenzi;
b) o reducere globala acordata de furnizor la sfarsitul anului ptr. depasirea unui plafon valoric anual al cumpararilor;
c) reducere globala acordata de furnizor ptr. fidelitatea clientului;
d) reducere acordata de furnizor ptr. plata inainte de termen a datoriei;
e) nici un raspuns nu este corect.
15. Scontul reprezinta:
a) reducere acordata de furnizor ptr. depasirea unui plafon anual al livrarilor;
b) o reducere financiara;
c) o reducere acordata de furnizor ptr. plata inainte de termen a datoriei;
d) reducere acordata de furnizor ptr. fidelitatea clientului sau;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
16. Reducerile comerciale se calculeaza :
a) inainte de reducerile financiare; b) dupa reducerile financiare;
c) concomitent cu reducerile financiare; d) rabaturile si apoi remizele;
e) remizele si apoi rabaturile;
17. Care din urmatoarele conturi din gr.40,au functie contabila de activ?
a) 401; b) 403; c) 408; d) 409; e) toate conturile.
18. Pentru bunurile sosite fara factura, in ce cont se inregistreaza in contabilitate:
a) se inregistreaza provizoriu in ct. 408;
b) se inregistreaza provizoriu in ct. 401 si se regularizeaza ulterior;
c) nu se inregistreaza;
d) se inregistreaza provizoriu in ct. 409;
e) nici un raspuns nu este corect.
19. In ce cont se inregistreaza ambalajele care circula in regim de restituire?
a) 302; b) 381; c) 303; d) 301; e) 409 .
20. In cadrul retinerilor din salarii se cuprind:
a) retineri ptr. impozitul pe salarii;
b) retineri ptr. asigurari sociale, fond de somaj si fata de societate;
c) retineri in favoarea altor persoane fizice sau juridice;
d) retineri ptr. pagube sau imputatii;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
21. Cotele cu ajutorul carora se calculeaza contributia unitatii la asigurari sociale, difera in functie de:
a) numarul si volumul activitatilor desfasurate in unitate;
b) natura si specificul activitatilor desfasurate in unitate;
c) conditiile de munca existente in unitate;
d) conditiile de desfasurare a activitatilor;
e) conditiile de desfasurare a procesului de productie.
22. Cotele pentru contributia unitatii la asigurari sociale se aplica la:
a) salariul brut; b) salariul net; c) salariul de incadrare;
d) salariul de acord; e) salariul de regie.
23. In cadrul datoriilor fata de bugetul statului se cuprind:
a) taxa pe valoarea adaugata; b)contributia la fondul de sanatate;
c) impozitul pe profit ; d) contributia la fondul de somaj;
e) contributia la asigurari sociale;
2 Creantele fata de bugetul statului sunt constituite din:
a) plati ptr. impozitul pe salarii;
b) varsaminte efectuate ptr. impozite si taxe locale;
c) varsaminte efectuate ptr. fonduri speciale;
d) subventii de primit ;
e) varsaminte efectuate in plus la unele impozite si taxe.
25. Ce semnificatie are formula contabila :
301
4426
a) receptia materiilor prime si constituirea datoriei fata de furnizori;
b) intrari de materiale consumabile de la furnizori;
c) intrari de marfuri in unitate si constituirea datoriei fata de furnizori;
d) intrari de materii prime in unitate si constituirea creantei fata de furnizori;
e) toate raspunsurile nu sunt corecte.
. Ce semnificatie are formula contabila:
a) achitarea furnizorului din contul bancar ;
b) plata furnizorului prin casierie;
c) acceptarea de catre furnizor a unui bilet la ordin pentru decontarea datoriei;
d) constituirea datoriei fata de furnizor;
e) nici un raspuns nu este corect.
27. Ce semnificatie are urmatoarea inregistrare contabila:
371
4428
a) intrari de marfuri pe baza de factura;
b) iesiri de marfuri pe baza de factura;
c) iesiri de marfuri pe baza avizului de expeditie;
d) achizitii de marfuri de la furnizor cu factura;
e) achizitii de marfuri fara factura.
28. Care din urmatoarele formule contabile concorda cu explicatia data ?
a) 5412 = 5124 - deschiderea unui acreditiv in valuta;
b) 371 = 401 - achizitii de materii prime de la furnizorul extern;
c) 5411 = 5121 - deschiderea unui acreditiv in lei;
d) 371 = 404 - achizitii de materii prime de la furnizorul extern;
e) 401 = 5411 - plata furnizorului dintr-un acreditiv in valuta.
29. Care din urmatoarele formule contabile, nu sunt in concordanta cu explicatia data?
a) 409 = 767 - inregistrarea unui scont obtinut;
b) % = 408 - receptia provizorie a materilor prime sosite fara factura;
c) 409 = 5121 - plata unui avans in vederea livrarii de bunuri;
d) 401 = 409 - retinerea avansului la decontarea datoriei fata de furnizor;
e) 401 = 5411 - plata unui furnizor din contul curent de la banca.
30. Ce semnificatie are formula contabila:
401
665
a) plata unui furnizor in valuta;
b) plata unui furnizor in valuta din contul curent la banca in devize cu diferente nefavorabile;
c) plata unui furnizor in valuta cu diferente favorabile;
d) plata unui furnizor din contul curent la banca in lei;
e) plata unui furnizor in valuta din casierie cu diferente nefavorabile
31. Ce semnificatie are formula contabila:
5124
765
a) plata unui furnizor in valuta din casierie cu diferente favorabile;
b) plata unui furnizor in valuta din contul in devize cu diferente nefavorabile;
c) plata unui furnizor in valuta din contul in devize cu diferente favorabile;
d) plata unui furnizor din contul in lei de la banca;
e) plata unui furnizor din casierie cu diferente nefavorabile.
32. Ce semnificatie au urmatoarele formule contabile:
581 = 5121 ; si 5311 = 581
a) se depun bani in contul bancar prin casierie;
b) se face plata din contul bancar;
c) se incaseaza o creanta prin casierie;
d) se ridica bani de la banca si se aduc in casierie;
e) nici o explicatie nu este corecta.
33. Care este semnificatia urmatoarelor formule contabile?
a) 425 = 5311 - plata in cursul lunii a avansului la salarii;
b) 641 = 421 - inregistrarea la sfarsitul lunii a salariilor brute;
c) 421 = 444 - retinerea impozitului pe salarii din salariu brut;
d) 421 = 427 - retinerea unor datorii ale salariatilor catre terti;
e) toate inregistrarile sunt corecte.
3 Care din urmatoarele inregistrari nu corespund explicatiei date?
a) 421 = 5121 - plata prin casierie a salariilor la sfarsitul lunii;
b) 421 = 4312 - retineri din salarii pentru fondul de somaj;
c) 421 = 4314 - retineri din salarii pentru asigurari sociale;
d) 421 = 4372 - retineri din salarii pentru fondul de sanatate;
e) toate inregistrarile nu sunt corecte.
35. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?
a) 6451 = 4311 - inregistrarea CAS. datorat bugetului asigurarilor sociale;
b) 6453 = 4313 - inregistrarea fondului de sanatate;
c) 6452 = 4371 - contributia unitatii la fondul de somaj;
d) % = 5121 - plata la sfarsitul lunii a contributiilor sociale;
4311
4313
4371
e) toate inregistrarile sunt corecte.
36. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?
a) 6458 = 423 - ajutoare materiale datorate din CAS.;
b) 4311 = 423 - ajutoare materiale datorate din cheltuielile intreprinderii;
c) 641 = 4281 - concediu de odihna aferente anului in curs dar neplatite
pana la sfarsitul anului;
d) 4281 = 421 - constituirea datoriei fata de salariati pentru concediile
de odihna, neplatite in anul anterior;
e) 641 = 421 - concediile de odihna aferente anului anterior.
37. Ce semnificatie are formula contabila:
a) inregistrarea unor impozite si taxe locale;
b) inregistrarea impozitului pe profit;
c) inregistrarea taxei si comisionului vamal in vama
d) inregistrarea altor impozite si taxe datorate;
e) toate raspunsurile nu sunt corecte.
38. Baza de calcul pentru calculul impozitului pe profit il constituie:
a) profitul brut; b) profitul net; c) profitul impozabil;
d) rezultatul contabil; e) nici un raspuns nu este corect.
39. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) contul 4426 - cont de pasiv; b) contul 4427 - cont de activ;
c) contul 4423 - cont de activ ; d) contul 4424 - cont de activ;
e) contul 4428 - cont bifunctional.
40. Baza de impozitare a TVA, o constituie:
a) preturile de achizitie a bunurilor achizitionate;
b) valoarea in vama a bunurilor provenite din import;
c) valoarea de inventar;
d) valoarea reevaluata;
e) nici un raspuns nu este corect.
41. La sfarsitul lunii, cand se face regularizarea TVA, conturile de TVA se prezinta astfel: TVA de recuperat din luna precedenta 5.000.000 lei; TVA deductibil din luna curenta 50.00.000 lei; TVA colectat din luna curenta 80.000.000 lei. Care sunt operatiile care se fac la regularizarea TVA la sfarsitul lunii?
|
a) 4427 |
b) 4427 | |||||||
|
c) 4427 |
d) 4426 | |||||||
|
25.000.000 |
||||||||
|
e) 4427 | |||
42. La sfarsitul lunii societatea prezinta urmatoarea situatie privind TVA: TVA deductibil 40.000.000 lei, TVA colectata 30.000.000 lei, TVA neexigibila 10.000.000 lei. Care sunt inregistrarile care se efectueaza pentru regularizarea TVA?
|
a) 4427 |
b) 4427 | ||||||
|
| |||||||
|
c) 4427 |
d) 4427 | ||||||
|
e) 4427 |
|
||||||
|
|||||||
|
|||||||
|
|||||||
43. Ce semnificatie are urmatoarea inregistrare contabila:
a) impozit datorat de salariati pentru drepturile cuvenite;
b) impozitul asupra ajutoarelor materiale;
c) impozitul datorat asupra drepturilor cuvenite din participarea la profit;
d) impozitul datorat pentru drepturile cuvenite in natura;
e) impozitul pe drepturile banesti cuvenite colaboratorilor unitatii.
4 Care din explicatiile date corespund formulei contabile?
a) 421 = 444 - inregistrarea impozitului pe salarii;
b) 423 = 444 - inregistrarea impozitului pe ajutoarele materiale;
c) 424 = 444 - inregistrarea impozitului pentru drepturile din participarea la profit;
d) 444=5121 - plata la buget a impozitului pe salarii retinut de unitate;
e) toate formulele contabile sunt corecte.
45. Care din urmatoarele formule nu corespund explicatiei date?
a) 457 = 446 - inregistrarea impozitului pe dividende;
b) 426 = 4481 - constituirea datoriei fata de bugetul statului
pentru salarii neridicate, prescrise;
c) 4481 =5121 - plata datoriei fata de buget prin casierie;
d) 635 = 446 - plata la buget prin contul curent a impozitului pe cladiri;
e) 6581 = 448 - amenzi si penalitati datorate bugetului de stat.
46. Ce semnificatie prezinta inregistrarea:
707
4428
a) livrari de marfuri pe baza de factura; b) livrari de marfuri fara acte de insotire;
c) livrari de produse finite fara factura; d) livrari de semifabricate fara factura;
e) livrari de marfuri fara factura.
47. Care din formulele contabile corespund explicatiei date?
a) 4118 = 4111 - inregistrarea creantei neincasata devenita incerta
b) 5121 = 4111 - incasarea unei creante prin casierie;
c) 5311 = 4118 - incasarea prin banca a unei creante in litigiu;
d) % = 4118 - creanta irecuperabila trecuta pe pierderi;
4427
e) 418 = % - livrari de marfuri cu factura.
707
a) retinerea chiriilor pe statul de plata;
b) chirii datorate de salariati pentru spatiile de locuit ocupate,
proprietate a unitatii;
c) venituri inregistrate pentru redeventele datorate din concesiune
d) venituri din vanzarea de produse catre salariatii unitatii;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
49. Care din urmatoarele formule contabile sunt in concordanta cu explicatia data?
a) 4426 = 401 - inregistrare TVA colectat;
b) 4426 = 4423 - inregistrare TVA de incasat ;
c) 4424 = 4427 - inregistrare TVA de recuperat;
d) 4423 = 4424 - TVA de recuperat,conpensat cu TVA de plata;
e) 5121 = 4424 - incasarea de la buget a TVA de recuperat.
50. Care din urmatoarele formule contabile nu corespund explicatiei date?
a) 4482 =7582 - creante constituite fata de buget pentru
varsaminte efectuate in plus;
b) 445 = 131 - inregistrarea unei subventii pentru activitatea de
exploatare, de primit de la buget;
c) 5121 = 445 - incasarea de la buget a subventiei;
d) 445 = 741 - inregistrarea unei subventii pentru investitii de
primit de la buget;
e) 4423 = 5121 - virarea la buget a TVA de plata.
51. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date:
a) 481 = 301 - unitatea transmite subunitatilor stocuri de materii prime;
b) 301 = 481 - subunitatile primesc de la unitate stocuri de prime;
c) 482 = 345 - subunitatea A, transmite subunitatii B, stocuri de produse finite;
d) 345 = 482 - subunitatea B, primeste de la subunitatea A stocuri de produse finite;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
52. Ce semnificatie are formula contabila:
5124 = 4511
a) sume in valuta incasate de la alte unitati in cadrul grupului;
b) sume in valuta incasate de la alte unitati;
c) sume in valuta incasate de la subunitati
d) sume in lei incasate de la alte unitati in cadrul grupului;
e) sume in lei incasate de la alte unitati.
53. Care din urmatoarele formule contabile nu corespund explicatiei date?
a) 5121= 4511 - sume in lei incasate de la alte unitati in cadrul grupului;
b) 4511= 7611 - dividende de incasat din participatii;
c) 4518 = 766 - dobanzi aferente imprumuturilor primite de la
unitati din cadrul grupului;
d) 4518 = 5121 - plata dobanzilor aferente imprumuturilor primite
de la unitati din cadrul grupului ;
e) 666 = 4588 - dobanzi aferente imprumuturilor acordate altor
unitati din cadrul grupului.
5 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate?
a) contul 455- cont de activ; b) contul 456- cont de activ;
c) contul 451- cont bifunctional; d) contul 457- cont de pasiv;
e) contul 461 - cont de pasiv.
55. Ce semnificatie are formula contabila:
a) se deschid conturi curente la banci pentru asociati;
b) se deschid conturi curente pentru asociati in care se depun bani prin casieria
unitatii;
c) se deschid conturi curente pentru asociati in care se depun bani prin banca;
d) se ridica bani din conturile curente ale asociatiilor;
e) nici un raspuns nu este corect.
56. Care din urmatoarele inregistrari sunt corecte?
a) 457 = 4551 - sume lasate in conturile curente ale asociatiilor
provenite din dividende;
b) 4551 = 5311 - sume platite prin casierie, solicitate de asociati
din conturile curente;
c) 666 = 4558 - dobanda datorata de unitate pentru
disponibilul, din contul curent;
d) 4558= 5311 - plata catre asociati a dobanzii cuvenite pentru
disponibilul din contul curent;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
57. Ce semnificatie are formula:
117 = 457
a) dividende datorate actionarilor din profitul net al anului precedent;
b) dividende datorate actionarilor din profitul anului curent
c) dividende datorate actionarilor din profitul brut al anului precedent;
d) dividende datorate actionarilor din profitul net al anului curent;
e) nici un raspuns nu este corect.
58. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date?
a) 129 = 117 - dividende repartizate actionarilor din profitul net
al anului curent;
b) 117 = 457 - constituirea datoriei fata de actionari pentru
dividendele din anul curent;
c) 457= 446 - impozitul pe dividende datorat bugetului de stat;
d) 457 = 5311 - plata prin casierie a dividendelor cuvenite;
e) toate raspunsurile sunt corecte.
59. Ce semnificatie are formula contabila:
a) cresterea capitalului social prin aporturi in natura;
b) cresterea capitalului social prin aporturi in bani;
c) dividende primite din capitalul social;
d) dividende lasate la dispozitia unitatii pentru majorarea capitalului social;
e) nici un raspuns nu este corect.
60. Care din urmatoarele formule contabile corespund explicatiei date?
a) 506 = 462 - achizitionarea de obligatiuni si constituirea
datoriei fata de creditori;
b) 462 = 5311 - plata prin casierie a creditorilor;
c) 5121 =461 - sume incasate de la diversi debitori prin casierie;
d) 462 = 5121 - sume platite diversilor creditori prin casierie;
e) 5311 = 461 - sume incasate de la debitori diversi prin banca.
61. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date?
a) 473 = 5121 - sume platite dar care nu apartin societatii;
b) 5121 = 473 - dupa cercetari s-a constatat ca plata era pentru
alta firma si sa facut corectia necesara;
c) 5121 = 473 - sume aparute in extrasul de cont ca fiind
incasate fara sa existe documente;
d) 473 =706 - la verificare s-a constatat ca suma provenea dintr-o chirie;
e) toate inregistrarile sunt corecte.
62. Care din urmatoarele inregistrari corespund explicatiei date?
a) 5121 = 4118 - incasarea unei creante de la client;
b) 5121 = 4111 - incasarea unei creante de la un client incert, in litigiu;
c) 4111 = 707 - constituirea unei creante pentru vanzari de produse finite;
d) 4111 = 4426 - inregistrarea TVA aferent vanzarilor de produse finite;
e) nici o inregistrare nu este corecta.
63. Care din formulele contabile corespund explicatiei date?
a) 6863 = 495 - constituirea de provizioane pentru deprecierea creantelor
din decontarile din cadrul grupului;
b) 6863 =491 - constituirea de provizioane pentru deprecierea creantelor de trezorerie;
c) 495 = 7863 - anularea provizionului pentru deprecierea creantelor din cadrul
grupului;
d) 491 = 7863 - anularea provizionului pentru deprecierea creantelor de trezorerie;
e) 6863 = 593 - constituirea de provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti.
6 Ce semnificatie are formula contabila:
a) constituirea de provizioane pt. deprecierea creantelor-clienti;
b) constituirea de provizioane pt. deprecierea creantelor de trezorerie;
c) anularea provizioanelor pt. deprecierea creantelor debitori diversi;
d) constituirea de prov pt. deprecierea creantelor debitori diversi;
e) nici o explicatie nu este corecta.
65. Ce semnificatie are formula contabila:
a) anularea provizionului;
b) anularea provizionului pt. deprecierea creantelor debitori diversi;
c) anularea provizionului pt. deprecierea creantelor clienti;
d) constituirea de provizioane pt. deprecierea creantelor debitori diversi;
e) toate explicatiile sunt corecte.
Raspunsuri la testele grila:
|
1-a |
2- a |
3- d |
4- c |
5- d,e |
6- b |
7- e |
8- a |
9- c |
b |
|
11. e |
12- d |
13- c |
14- b |
15- b,c |
16- a,d |
17- d |
18- a |
19- e |
20- e |
|
21- c |
22- a |
23- a,c |
24- d,e |
25- a |
26- c |
27- e |
28- a,c |
29- a,e |
30- b |
|
31- c |
32- d |
33- e |
34- e |
35- e |
36- c,d |
37- b |
38-c |
39- d,e |
40- a,b |
|
41- b |
42- c |
43-e |
44- e |
45- c,d |
46- e |
47- a,d |
48- b |
49- d,e |
50- b,d |
|
51-e |
52- a |
53- c,e |
54- c,d |
55- b |
56- e |
57- a |
58- e |
59- d |
60- a,b |
|
61- e |
62- c |
63- a,c |
64- d |
65- b | |||||
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2955
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
