CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII SI ACCIZELE

Argument

Clientii nostrii , stapanii nostrii "

Este bine stiut faptul ca fara clienti nu ar exista desfacere, nu ar exista motivul principal al executarii de produse sau servicii si nici o firma nu ar avea un scop pentru a se infiinta sau intra si supravietui pe piata.

Bineinteles ca tot ce tine de o societate este important si anume productia, prezentarea, desfacerea, ofertele speciale si tehnologia cat mai avansata, insa toate acestea au rost doar atunci cand exista un cumparator sau consumator, un beneficiar , cu alte cuvinte - un client.

La o prima analiza mentala a cuvantului ,client' ne vine in gand cumparator. Insa, pentru ca o societate sa ajunga sa aiba o baza de date despre clienti trebuie ca aceasta sa stie cum sa-i castige si sa-i pastreze, ceea ce nu este deloc usor si presupune multa munca din partea ofertantului de produse sau servicii.

Intr-o economie de piata prospera doar cei ce stiu sa atraga clienti noi, sa-i pastreze si sa-i faca sa cumpere mai mult. Odata devenit client, persoana sau societatea respectiva trebuie tratata cu grija si respect pentru a nu o pierde.

Este mult mai usor sa pierzi un client decat sa atragi altul. Pe langa fiecare client pierdut ca urmare a nesatisfacerii acestuia, se mai pierde un numar considerabil de posibili clienti care vin in contact cu acesta si aud de nemultumirile sale in ceea ce priveste societatea comerciala in discutie.

Toate aceste probleme legate de clienti si legatura lor directa si de neinlocuit cu societatile comerciale, alaturi de baza de date aferenta clientilor unei societati vor fi discutate in prezenta lucrare.

Pentru orice societate clientul este intotdeauna prioritatea numarul 1. Fara clienti societatea nu poate exista. Acesta este motivul pentru care clientii trebuie , "manipulati' cu atentie si luati in calcul in cazul oricarei modificari in ceea ce priveste societatea. Astfel de schimbari ar putea fi: in cazul diversificarii gamei de produse sau modificarii acesteia, scoaterii de pe piata a unui produs existent, introducerea pe piata a unui produs nou, schimbarea amplasamentului societatii, etc.

Pentru a-si cunoaste bine clientii o societate comerciala trebuie sa dispuna de o baza de date cat mai ampla astfel incat gestionarea acestora sa fie bine pusa la punct, iar datele importante sa poata fi accesate la orice ora de utilizatorii autorizati.

Cap 1 : CONTABILITATEA DECONTARILOR CU CLIENTII SI SISTEMUL DE CONTURI UTILIZAT

Prezentarea firmei FE ECOPROD SRL

Societatea FE ECOPROD SRL a luat nastere in 15.01.2007 , ca urmare a asocierii a doua persoane Iordache Anelise si Popescu Andrei Danut , dupa care s-au alaturat alte 13 persoane . Firma are ca obiect de activitate producerea si comercializarea produselor si preparatelor din carne.

Gama de produse este destul de variata de la diferite tipuri de salam, parizer, crenvusti, pana la muschi si costita afumata. Unitatea promoveaza produse de calitate superioara si la un pret accesibil. Produsele unitatii sunt destinate atat pietei interne cat si pietei internationale.

Principalele date referitoare la SC ECOPROD SRL :

SC ECOPROD SRL, Calea lui Traian , Nr 91, Rm. Valcea

Numarul de inregistrare la Registrul Comertului : J 38/17/15.01.07

Numarul de inregistrare fiscala : 120185

Banca Virtuala ROCT Timisoara

Cont : RO38ROCT001117 RON

RO38ROCT001118 EUR

1.2. Introducere in contabilitatea clientilor

Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la creante si datori. Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de exploatare, adica din acel domeniu care face obiectul principal al functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii productiei, respectiv realizari lucrarilor si a serviciilor si au in contrapartida venituri din exploatare.

Creantele inteprinderi fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de consimtamant concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau avand ca baza contractele incheiate. Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii. Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrari bunurilor, respectiv in momentul realizari lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Sistemul de conturi utilizat

Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienti si conturi asimilate", in cadrul careia sunt cuprinse conturi sintetice pe feluri de creante, in functie de natura lor si un cont de exceptie, de datorii fata de clienti.

Conturile cu ajutorul carora se tine evidenta acestor creante si datorii sunt, deci, urmatoarele :

411. CLIENTI

4111. Imprumuturi acordate membrilor asociatiilor (la cooperativele de credit)

413. EFECTE DE PRIMIT

416. CLIENTI INCERTI

418. CLIENTI - FACTURI DE INTOCMIT

419. CLIENTI - CREDITORI

4191. Clienti - creditori din operatiuni de mandat (la cooperativele de credit)

Deci primele patru conturi tin evidenta creantelor, in functie de natura creditelor acordate si de exigibilitatea lor, iar ultimul este un cont de datorii.

In cadrul acestor conturi sintetice este necesar sa se deschida conturi analitice pe clienti, pentru a da posibilitatea cunoasterii datoriilor si creantelor fata de fiecare din acestia.

Contabilitatea decontarilor cu clientii

Contul 4111 "Clienti"

Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de active utilizat de catre furnizori, care tine evidenta creantelor fata clienti pentru vanzari de bunuri, lucrari, servicii.

Vanzarile pe credit commercial se pot face atat partenerilor interni, cat si celor externi. De accea, in instructiunile de vigoare se mentioneaza ca este necesar sa se conduca doua serii de conturi analitice, in cadrul contului 411 "Clienti", o serie pentru clientii interni si alta pentru clientii externi.

La baza inregistrarilor, in ambele cazuri, stau facturile furnizorilor, cu deosebirea ca in cele privind clientii clientii externi evaluarea bunurilor si a serviciilor se face in devize. De asemenea este de mentionat ca in facturile privind clientii externi nu se cuprinde taxa pe valoare adaugata, livrarile la export fiind scutite.

In debit se inregistreaza :

valoarea la pret de vanzare a bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, precum si TVA aferenta (701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 4427, 4428);

valoarea facturilor intocmite, evidentiate anterior ca facturi de intocmit (418);

diferentele favorabile de curs aferente creantelor in valuta la inchiderea exercitiului (765);

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate clientilor (419);

valoarea creantelor reactivate (754, 4427);

valoarea avansurilor facturate clientilor (419, 4427);

veniturile inregistrate in avans sau de realizat(472,4428);

In credit se inregistreaza :

valoarea creantelor incasate de la clienti (512, 531);

valoarea cecurilor si efectelor comerciale depuse la banca pentru incasare (5113, 413);

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la clienti (419);

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in valuta stabilite la deconectare si la inchiderea exercitiului (665);

regularizarea avansurilor primite de la clienti (419);

creantele devenite incerte (4118);

sconturile acordate clientilor (667)

Soldul debitor al contului reprezinta creantele fata de clienti.

Contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu "

Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este un cont de activ, care tine evidenta creantelor incerte.

Creantele neincasate in termen atrag unele daune datorita neintrarii acestor valori in circuitul economic al furnizorilor. Unele din aceste creante avand riscul de a nu putea fi recuperate, incasarea lor devenind astfel incerta.

Contabilitatea unor astfel de creante din vanzari de bunuri si servicii se tine cu ajutorul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu ", in debitul caruia se inregistreaza valorile neincasate in termen de la clienti deveniti incerti, dubiosi, rau platnici si in general a celor actionati in justitie.

Creantele neincasate in termen se inregistreaza in acest cont cel putin din doua motive care decurg din principiul fidelitatii contabilitatii si din cel al prudentei. Adica, pentru ca situatia patrimoniala sa se reflecte in mod fidel, in contabilitate, s-a considerat ca este necesar sa fie delimitate informatiile privind creantele din vanzari care prezinta un anumit grad de incertitudine, de cele aflate in termen.

In debit se inregistreaza:

• creantele fata de clientii care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu (4111);
• diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor incerte in valuta, stabilite la inchiderea exercitiului (765);

In credit se inregistreaza :

• sumele incasate de la clienti (512, 531);
• pierderile din creante incerte (654, 4427);
• diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor incerte in valuta, stabilite la decontare sau la sfarsitul exercitiului (665);

Soldul debitor al contului reprezinta creantele fata de clientii incerti sau in litigiu.

Contul 413 " Efecte de primit de la clienti "

Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este cont de activ, care tine evidenta creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale (bilete la ordin, cambii, etc.)

Pe baza intelegerii dintre furnizor si client unele vanzari se pot face pe credit cambial, adica incasarea contravalorii bunurilor livrate urmand sa aiba loc la o data, ulterioara, pentru care furnizorul accepta un bilet la ordin emis de catre client.Contabilitatea creantelor din vanzari pe credit cambial se tine cu ajutorul contului 413 "Efecte de primit".

De mentionat ca in acest cont se inregistreaza doar acceptul de principiu al unui efect comercial stipulat intr-un contract de vanzare-cumparare sau acceptul teoretic pe baza unei neintelegeri privind amanarea scadentei unei creante. Ceea ce se inregistreaza in acest cont nu este biletul la ordin aflat la dispozitia furnizorului ci doar acordul. Biletul la ordin primit, aflat la dispozitia furnizorului, se inregistreaza intr-un cont de trezorerie, contul 5113 "Efecte de incasat".

In debit se inregistreaza:

• valoarea acceptata a efectelor comerciale (4111);
• diferentele favorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale de incasat, stabilite la inchiderea exercitiului(765);

In credit se inregistreaza :

• sumele incasate de la clienti pe baza de efecte comerciale (512);
• efectele comerciale primite de la clienti (5113);
• diferentele nefavorabile de curs valutar aferente efectelor comerciale stabilite la primire, la decontare sau la inchiderea exercitiului (665);

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor de primit.

Contul 418 "Clienti-facturi de intocmit "

Dupa continutul economic este un cont de creante comerciale, iar dupa functia contabila este cont de activ, care tine evidenta decontarilor cu clientii pentru livrarile de bunuri, lucrari si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi.
Exista situatii in care pentru unele vanzari, datorita unor forme de decontare specifice, la data livrarii sa nu fie intocmita factura, ci la o data ulterioara. Aceasta se refera mai ales la livrarile nestocabile cum ar fi livrarile de energie de orice fel, de apa, de servicii telefonice, precum si altele. Acestea sunt creante neexigibile la data livrarii. Ele devin exigibile odata cu intocmirea facturii si aducerea ei la cunostinta clientului.

Astfel de creante pot fi inregistrate si in cursul exercitiului insa ele devin absolut necesare la inchiderea lui sau la data intocmirii bilantului, deoarece in vederea acoperirii cheltuielilor, respectiv pentru calcularea rezultatului exercitiului, trebuie inregistrate veniturile obtinute din astfel de livrari. Creantele neexigibile se inregistreaza in debitul contului 418 "Clienti- facturi de intocmit", cu conditia ca acestea sa fie precis evaluabile. Totodata se calculeaza si se inregistreaza si taxa pe valoare adaugata, insa din moment ce creanta este neexigibila si taxa pe valoare adaugata devine neexigibila, de natura celei colectate.

In debit se inregistreaza :

• valoarea livrarilor de bunuri, lucrari si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv TVA aferenta ( 701, 702, 703, 704, 705, 706, 707, 708, 4428 );
• diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor in valuta, stabilite la inchiderea exercitiului (765)

In credit se inregistreaza :

• valoarea facturilor intocmite (4111);
• diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor(665);
• diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului (665);

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea facturilor de intocmit.

Contul 419 " Clienti - creditori "

Dupa functia contabila este un cont de pasiv, care tine evidenta clientilor-creditori, reprezentand datoriile pentru avansurile incasate de la clienti.

In vederea livrarii unor bunuri sau servicii furnizorul poate sa beneficieze, pe baza intelegerii cu clientul, de avansuri banesti. In aceste cazuri furnizorul devine dator fata de client.

De asemenea furnizorul devine debitor in cazul in care odata cu bunurile livrate factureaza si ambalajele care circula pe principiul restituirii, imbracand forma ambalajelor consignate. Datoria furnizorului este de a accepta ambalajele restituite si de a micsora creanta cu valoarea restituirilor.

Contabilitatea acestor categorii de datorii ale furnizorilor se tine cu ajutorul contului 419 " Clienti-creditori ". Faptul ca acesta este un cont de datorii rezulta atat din denumirea sa cat si din ultima cifra a simbolului, ceea ce semnifica faptul ca are o functie contabila inversa fata de conturile din grupa din care face parte.

In credit se inregistreaza :

• sumele incasate de la clienti (avans) prin contul curent si prin casa (512,531);
• valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (411);
• diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansului in devize de clienti la inchiderea exercitiului (665).

In debit se inregistreaza :

• diferentele favorabile de curs valutar, aferente avansurilor in devize de clienti (765);
• diferente favorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului ( 765 );
• valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (411);
• valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de la clienti ( 708 );
• regularizarea creantelor cu avansurilor primite (411).

Soldul creditor al contului reprezinta obligatia unitatii fata de clientii ei pentru avansurile primite si nedecontate.

Documentele specifice

Contabilitatea se caracterizeaza prin fundamentarea si justificarea tuturor datelor ei pe baza de acte scrise prin care se consemneaza tranzactiile economice in momentul efectuarii lor. Intrucat documentele sunt numeroase si, totodata, au caracter complex se justifica clasificarea sau delimitarea lor in functie de rolul pe care il indeplinesc in cadrul sistemului de contabilitate si anume :

• documente justificative ;
• documente de evidenta contabila (registre de contabilitate) ;
• documente de sinteza si raportare (situatii financiare).

Operatiile privind tertii se consemneaza in urmatoarele documente :

factura fiscala, chitanta fiscala, nota de receptie, aviz de insotire a marfii, ordin de plata, bilet la ordin, cambie, cec, extras de cont, jurnal pentru cumparari, jurnal pentru vanzari, etc.

Factura fiscala este un formular cu regim special (de tiparire, inseriere si numerotare) distribuit de unitatea fiscala teritoriala. Se intocmeste in 3 exemplare (exemplarul 1 -albastru la cumparator , exemplarul 2 - rosu la desfacere, exemplarul 3 -verde pentru inregistrarea in contabilitate) si serveste ca :

document contabil, in baza caruia se intocmeste decontarea marfurilor si produselor livrate, serviciilor prestate sau lucrarilor executate;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a cumparatorului;

document de insotire a marfii pe timpul transportului.

Factura se intocmeste de compartimentul desfacere sau de un alt compartiment pe baza dispozitiei de livrare, avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarii sau prestarea serviciului. Atunci cand factura nu se poate intocmi in momentul livrarii datorita unor conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. In vederea corelarii documentelor de livrare, numarul si data avizului de insotire a marfii se inscriu in formularul de factura.

Chitanta fiscala este un formular cu regim special. Serveste ca :

Ø      document justificativ privind cumpararea unor bunuri sau prestarea unor servicii, in situatia in care nu se intocmeste factura;

Ø      document justificativ de inregistrare in contabilitate;

Ø      document de insotire a marfii pe timpul transportului.

Avizul de insotire a marfii este un formular cu regim special. Serveste ca :

document pentru eliberarea din magazie a marfurilor, produselor sau altor valori destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare la terti, in custodie sau spre pastrare;

document de insotire a bunurilor pe timpul transportului;

document justificativ de scadere din gestiunea furnizorului;

document care poate sta la baza intocmirii facturii;

document de primire in gestiunea cumparatorului.

De regula, avizul de insotire a marfii se intocmeste de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii, in momentul livrarii bunurilor si el nu reprezinta un documnt legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoare adaugata la cumparatori, acestia avand obligatia sa solicite furnizorului emiterea facturii .

Borderoul de vanzare (incasare) serveste ca document de centralizare zilnica a vanzarilor (incasarilor) realizate de unitate, la inregistrarea acestora in jurnalul de vanzari si stabilirea taxei pe valoare adaugata colectata. Se intocmeste de compartimentul financiar contabil pe baza monetarelor, notelor de plata, borderourilor de decontare a prestatiilor.

Documente pentru centralizarea operatiilor efectuate de agentii economici platitori de taxa pentru valoare adaugata :

v     jurnalul pentru vanzari;

v     jurnalul pentru cumparari.

Jurnalul pentru vanzari se intocmeste intr-un singur exemplar, avand paginile numerotate, in care se inregistreaza zilnic sau lunar, dupa caz, fara stersaturi si spatii libere, elementele necesare determinarii corecte a taxei pe valoare adaugata colectata/datorata. Se completeaza pe baza facturilor sau altor documente privind vanzarile de valori materiale si prestarile de servicii. Serveste ca :

registru - jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a prestarilor de servicii;

document de stabilire a taxei pe valoare adaugata colectata;

document de control al unor operatii inregistrare in contabilitate.

Aplicatie

Livrari de bunuri si servicii pe credit comercial cambial

Intreprinderea FE ECOPROD SRL livreaza pe baza de factura intreprinderii FE BIJOU SRL produse finite la pretul de 5000 lei + TVA. Furnizorul accepta ca decontarea sa se faca pe baza unui bilet la ordin . Dupa primirea efectului comercial, furnizorul il depune la banca si se incaseaza la scadenta. Pretul de inregistrare la furnizor al produselor finite livrate este de 3000 lei.

Ø      Livrarea produselor finite pe baza de factura fiscala :

= % 5950 701 "Venituri din vanzarea produselor finite"

701 5000 4427 "TVA colectata"

4427 950

Ø      Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute :

711 = 345 3000 711 "Variatia stocurilor"

345 "Produse finite"

Ø      Acceptarea biletului la ordin

= 4111 5950 413 "Efecte de primit de la clienti"

Ø      Primirea efectului comercial si depunerea acestuia la banca pentru incasare :

= 413 5950 5113 "Efecte de incasat"

Ø      Incasarea efectului comercial la scadenta :

= 5113 5950

Livrari de bunuri si servicii pentru care nu s-au intocmit facturi

Bunurile livrate cu aviz de insotire a marfii, factura trebuie emisa in termen de cel mult 5 zile lucratoare de la data livrarii, fara a depasi finele lunii in care a avut loc livrarea.*

Intreprinderea FE ECOPROD SRL livreaza intreprinderii FE OCAZII SPECIALE SRL , pe baza de aviz de insotire a marfii, produse finite la pretul de 500 + TVA. Ulterior, se intocmeste, se trimite si se deconteaza factura prin banca. Pretul de inregistrare la furnizorul produselor finite livrate este de 300 lei.

Ø      Livrarea produselor finite pe baza de aviz de insotire a marfii

= % 595 418 "Clienti-facturi de intocmit"

701 500 4428 "TVA neexigibila"

4428 95

Ø      Descarcarea gestiunii de produsele finite vandute :

= 345 300

Ø      Emiterea facturii fiscale :

= 418 595

= 4427 95

Ø      Incasarea creantei

= 4111 595

Cap 2 : ACCIZELE -PLATITORII SI CALCULUL

ACCIZELOR

2.1. Acciza - impozit indirect   

Alaturi de impozitele directe orice tara apeleaza si la cele indirecte care imbraca forma impozitelor pe cheltuieli (pe consum).

Impozitele indirecte -se percep de la toti cei care consuma bauturi din categoria celor impuse sau beneficiaza de anumite servicii indiferent de veniturile, averea sau situatia personala a acestora. Aceste impozite sunt percepute in cote proportionale asupra valorilorii marfurilor vandute si a serviciilor prestate sau in sume fixe pe unitate de masura.

Principalele categorii de impozite indirecte sunt:

• taxele de consumatie;
• taxele vamale;
• monopolurile fiscale;
• taxele de inregistrare si de timbru.

Taxele de consumatie se aseaza in doua moduri: fie ca taxa generala pe consum - taxa pe valoarea adaugata -, fie ca un impozit (taxa) special asezat numai pe vanzarea anumitor bunuri - accizele.

Accizele reprezinta un impozit indirect cuprinse in preturile bunurilor si serviciilor. Accizele sunt taxe de consumatie care se datoreaza bugetului de stat pentru anumite produse din tara si din import, cum ar fii : alcool, produse din tutun, produse petroliere, cafea, confectii din blanuri naturale, bijuterii, autoturisme, parfumuri, aparatura electronica, etc.

Scopul accizelor este unul fiscal, desigur, si anume formarea de resurse la dispozitia statului. Cel putin la fel de importanta este insa si motivatia de ordin social a accizelor, prin faptul ca aceste pot fi folosite ca si parghii fiscale pentru controlarea consumurilor, in sensul descurajarii acelora care, spre exemplu, dauneaza sanatatii.

Accizele au fost introduse in tara noastra in luna noiembrie 1991, dar o reglementare complexa a acestora s-a realizat in 1993 o data cu introducerea TVA -ului.

Incepand cu ianuarie 2004 odata cu introducerea Codului Fiscal s-a asigurat armonizarea principiilor de impunere cu legislatia comunitara si s-au simplificat procedurile de control , supraveghere si autorizare a agentilor economici producatori si importatori de produse accizabile. Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datoreaza bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import:

berea

vinul

bauturi fermentate

produse intermediare

alcool etilic

produse din tutun

uleiuri minerale

2.2. Platitorii de accize

Platitori de accize pentru produsele de mai sus sunt agentii economici, persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate, care produc, importa si comercializeaza astfel de produse, iar pentru unele produse , platitorii de accize sunt agentii economici importatori . Agentii economici sunt, de asemenea, platitori de accize pentru cantitatile de produse importate sau obtinute din productia proprie, dupa cum urmeaza:

a) produse acordate ca dividende sau ca plata in natura actionarilor, asociatilor si, dupa caz, persoanelor fizice;

     b) produse consumate pentru reclama si publicitate;

     c) produse instrainate sub orice forma, cu sau fara titlu gratuit, ori utilizate in oricare alt scop decat comercializarea.

     Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv rulate.

CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003). Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Actualizat pana la inceputul lunii aprilie, 2005.

Art. 209: Platitori de accize

(1)Platitori de accize pentru produsele prevazute la art. 207, cu exceptia celor prevazute la lit. a)-c), sunt agentii economici - persoane juridice, asociatii familiale si persoane fizice autorizate - care produc sau importa astfel de produse.

Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru produsele prevazute la art. 207 lit. a)-c), platitori de accize sunt agentii economici importatori.
(3)Platitori de accize sunt si persoanele fizice care introduc in tara autoturisme si autoturisme de teren, inclusiv rulate."

Sunt scutite de la plata accizelor:

     a) produsele exportate direct de agentii economici producatori sau prin agenti economici care isi desfasoara activitatea pe baza de comision. Beneficiaza de regimul de scutire numai produsele exportate, direct sau prin agenti economici comisionari, de catre producatorii care detin in proprietate utilajele si instalatiile de productie necesare pentru realizarea acestor produse;

     b) produsele aflate in regimuri vamale suspensive, in conformitate cu prevederile legale in domeniu. Pentru produsele aflate in aceste regimuri scutirea se acorda cu conditia depunerii de catre agentul economic importator a unei garantii egale cu valoarea accizelor aferente. Aceasta garantie va fi restituita agentului economic numai cu conditia incheierii la termen a regimului vamal acordat. Nu intra sub incidenta acestor prevederi bunurile ce se regasesc la pct. 7 din tabel, atunci cand aceste bunuri sunt plasate in baza unor contracte de leasing ce se deruleaza in conditiile prevazute de lege, in regim vamal de tranzit, de admitere temporara sau de import pe durata contractului de leasing;

     c) bunurile din import provenite din donatii sau finantate direct din imprumuturi nerambursabile, precum si din programe de cooperare stiintifica si tehnica, acordate institutiilor de invatamant si de cultura, ministerelor si altor organe ale administratiei publice de catre guverne straine, organisme internationale si organizatii nonprofit si de caritate;

     d) produsele livrate la rezerva de stat si la rezerva de mobilizare, pe perioada in care au acest regim.

2.3. Calculul accizelor

Accizele armonizate datorate bugetului de stat sunt accize specifice exprimate in echivalent EURO pe unitatea de masura , cu exceptia tigaretelor la care acciza acciza este compusa dintr-o acciza specifica exprimata in euro /mia de tigarete la care se adauga o acciza ad valorem aplicata asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul.

BEREA reprezinta orice produs incadrat in codul MC 220300 sau orice produs care contine un amestec de bere si de bauturi nealcoolice incadrat la codul MC 220600 avand si intr-un caz si in altul o concentratie alcoolica mai mare de 0,5 % in volum.

Pentru berea produsa de micii producatori independenti care detin instalatii da fabricatie cu o capacitate nominala anuala care nu depaseste 200.00 hl se aplica accize specifice reduse.

Acelasi regim se aplica si pentru berea importata de la micii producatori independenti cu o capacitate anuala care nu depaseste 200.000 hl.

Pentru a beneficia de nivelul redus al accizelor agentilor economici micii producatori trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

- sa fie agenti economici producatori de bere care dpdv juridic si economic sunt independenti;

- utilizeaza instalatii distincte de cele ale altor fabrici de bere;

-folosesc spatii de productie diferite de cele ale altor fabrici de bere;

- nu functioneaza sub licenta de produs a altui producator de bere;

Agentii economici producatori de bere au obligatia de a depune la organul fiscal teritorial la care sunt inregistrati ca antreprenori autorizati o declaratie pe propria raspundere privind capitalul de productie pe care le detin pana ala data de 15 ian a fiecarui an.

Baza de impozitare pt calcului accizei o reprezinta cantitatea de bere exprimata in hl multiplicata de numarul de grade Plato.

Cota de impunere este stabilita in echivalent EURO pe unitatea de masura (EURO/HL/1 grad PLATO). Cuantumul accizelor datorate la bugetul de stat se calculeaza dupa relatia : A= K*R*C *Q/1000

A-cuantumul accizei, C- nr de grade Plato, K- acciza unitara, R- cursul de schimb valutar , Q- cantitate

Consecinta zaharometrica exprimate in grade Plato in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele , este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardelor in vigoare pentru fiecare sortiment care trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere.

VINURILE- supuse accizelor sunt vinuri linistite si vinuri spumoase . Vinurile linistite indeplinesc urmatoarele caracteristici :

- au o concentratie alcoolica mai mare de 1,2 % in volum; dar nu depasesc 15% in volum , iar alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare;

- au o concentratie alcoolica mai mare de 15% in volum dar nu depasesc 18% in volum si au fost obtinute fara nici o imbogatire , iar alcoolul continut in produsul finit rezulta in intregime din fermentare;

Vinurile spumoase sunt cele care indeplinesc cumulativ urmatoarele:

- sunt prezentate in sticle inchise cu un dop tip ' ciuperca' fixat cu ajutorul legaturilor sau care sub presiune datorita CO2 in solutie egala sau mai mare de 3 bari.

- au o concentratie alcoolica care depaseste 1,2 % in volum , dar nu depaseste 15% in volum si la care alcoolul continut rezultat in intregime din fermentare.

Este exceptat de al plata accizelor vinul fabricat de persoana fizica si consumat de aceasta si membrii familiei sale cu conditia sa nu fie vandute.

Baza de impozitare o reprezinta cantitatea de vin exprimata in hl. Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent EURO pe hl de produs.Modul de calcul al accizei e urmatorul: A=K*R*Q/100

BAUTURILE FERMENTATE ALTELE DECAT BEREA SI VINUL sunt reprezentate de:

-alte bauturi fermentate linistite avand urmatoarele caracteristici :

• concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum , dar nu depaseste 10% in volum;

• o concentratie alcoolica ce depaseste 10% in volum, dar nu depaseste 15% in volum si la care alcoolul continut in produs rezulta in intregime din fermentare;

-alte bauturi fermentate spumoase care nu constituie vinuri spumoase si au urmatoarele caracteristici:

au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum , dar nu depaseste 13% in volum;

Baza de impozitare pentru calculul accizei la bauturi fermentate , altele decat berea si vinul, o reprezinta cantitatea de bautura exprimata in hl; Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalentul EURO pe hl de produs.

Relatia de calcul a accizei este: A=K*R*Q/100

Produse intermediare reprezinta toate produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 1,2 % in volum , dar nu depaseste 22% in volum.

Baza de impozitare pentru produsele intermediare o reprezinta cantitate de bautura exprimata in hl.

Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent EURO pe hl de produs. Relatia de calcul; a accizei este: A=K*R*Q/100

Alcoolul etilic cuprinde:

• -toate produsele care au concentratie alcoolica ce depaseste 1,2%in volum;
• -produsele care au o concentratie alcoolica ce depaseste 22% in volum;
• -tuica si rachiu de fructe;
• -orice alt produs in solutie sau care contine bauturi spirtoase potabile;

Baza de impozitare pentru calculul accizei o reprezinta cantitatea de alcool pur continuta intr-un hl.

Cota de impunere este stabilita in suma fixa reprezentand acciza specifica exprimata in echivalent EURO pe hl alcool pur.

Relatia este: A=C/100*K*Q/100

c- concentratia alcoolica exprimata in procente de volum.

PRODUSE DIN TUTUN

Acestea include:

Ø      -tigaretele cu /sau fara filtru indiferent de provenienta sau calitatea acestora ( tigaretele sunt considerate rulourile de tutun destinate fumatului ca atare , rulourile de tutun care se pot introduce intr-un tub de hartie de tigarete , precum si orice produs care contine partial si alte substante decat tutunul);

Ø      -tigarile si tigarile din foi daca se pot fuma ca atare , acestea sunt rulouri de tutun , care in principiu contin tutun natural sau au o umplutura din amestec taiat fin cu invelis exterior din tutun natural sau alt invelis de culoare normala a unei tigarete care prezinta caracteristicele de forma si dimensiune a tigarilor si tigarilor din foi.

Ø      tutun de fumat care cuprinde: tutun de fumat taiat fin destinat rularii in tigarete si alte tutunuri de fumat.

Cotele de impunere sunt exprimate in 3 modalitati:

1- sub forma de suma echivalent EURO la 1000 tigarete la care se adauga o cota procentuala aplicata asupra bazei de impozitare (cotele sunt valabile pentru tigarete indiferent de calitatea si provenienta acestora);

2- sub forma de suma fixa echivalent EURO pe KG pentru tutunul de fumat.

3- sub forma de suma fixa echivalent EURO/ 1000 buc pentru tigari si tigari de foi;

Baza de impozitare pentru stabilirea componentei procentuale a accizei la tigarete atat pentru produsele din productia interna cat si pentru din import o constituie pretul maxim de vanzare cu amanuntul.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul e pretul la care produsul e vandut altor persoane decat comercianti si care include toate taxele si impozitele.

Pretul maxim de vanzare cu amanuntul pentru orice marca de tigareta se stabileste de catre persoana care produce tigaretele in Romania sau care importa tigaretele si e adus la cunostinta consumatorilor finali.

Lista ce cuprinde preturile maxime de vanzare cu amanuntul se publica de catre antrepozitarul autorizat pentru productie sau de impozit cu minim 24 h inainte de data efectiva.

Pentru produsele din tutun sumele datorate bugetului de stat drept acciza se determina astfel:

Ø      -pentru tigarete: Total acciza =acciza specifica +acciza ad valorem

Acciza specifica= K1*R*Q1

Acciza ad valorem =K2*PA*Q2

K1=acciza specifica unitara, K2=acciza ad valorem (cota procentuala);

R=curs valutar

PA=pretul maxim de vanzare cu amanuntul declarat;

Q1 =cantitatea exprimata in unitati de 100 buc tigarete

Q2= numarul de tigarete aferente lui Q1

Ø      -pentru tigari de foi:

A=Q*K*R

A=cuantumul accizei, Q=-cantitatea exprimata in 1000 buc tigari

K=acciza unitara; R-curs de schimb

Ø      pentru tutunul de fumat :

A=Q*K*R

ULEIURI MINERALE

Pentru care se datoreaza accize cuprind urmatoarele categorii:

-benzina cu/fara plumb;

-motorina;

-pacura;

-gaz petrolier lichefiat;

-petrol lampant;

-benzen;

-toluen;

-xilen

-alte amestecuri de hidrocarburi aromatice.

Pentru uleiurile minerale necuprinse in categoria de mai sus destinate a fi utilizate , puse in vanzare sau folosite drept combustibil se datoreaza bugetului de stat o acciza la nivelul celei datorate pentru motorina.

Pe langa produsele accizabile de mai sus orice produs destinat a fi pus in vanzare sau utilizat drept carburant sau aditiv ori pentru a creste volumul final al carburantilor este impozitat drept carburant , nivelul accizei fiind cel prevazut pentru benzina cu plumb.

Consumul de uleiuri minerale in incinta unui loc de productie de uleiuri minerale nu e considerat fapt generator de accize atunci cand se efectueaza in scopuri de productie.

Pentru uleiuri minerale cuantumul accizei datorat bugetului de stat se determina pe baza relatiei:
A=Q*K*R

Q= cantitatea exprimata in tone sau litri

BIBLIOGRAFIE

1. Bojan O. -" Bazele contabilitatii ", Bucuresti, 1995.

2. Calin O., Ristea M., - "Bazele contabilitatii", Editura Didactica si

Vaduva I., Neamtu H.    Pedagigica, Bucuresti, 2000.

3. Daria V., Drehuta E., - "Manualul expertului contabil ",

Gurbanescu C.    Editura Agora, Bucuresti, 1995.

4. Epuran M., Balbaita -"Bazele contabilitatii", Editura de Vest,

V.    Timisoara, 1997.

5. Fefeleaga N., -"Tratat de contabilitate", Editura Economica,

Ionascu I.    Bucuresti, 1999.

6. Munteanu V. -"Teoria si bazele contabilitatii", Editura

Lex, Bucuresti, 2000.

7. Negescu I. -"Logica inregistrarilor contabile", Editura

Economica, Bucuresti, 1996.

- CODUL FISCAL din

22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003).