Situatiile financiare

Situatiile financiare

Intrepriderile din toate tarile intocmesc, pe baza contabilitatii curente, situatii financiare anuale. Acestea se constituie ca un ansamblu de indicatori pe care utilizatorul de informatii le valorifica in raport de pozitia fiecarui utilizator (actionari sau asociati, furnizori, clienti, banci , angajati, etc.)

Factorii de natura economica, sociala si juridica au contribuit la unele deiferentieri privind situatiile financiare din diverse tari. Aceste diferentieri se refera la terminologia cu care se opereaza, recunoasterea si evaluarea structurilor din situatiile financiare, formatul acestor situatii financiare, structura sau elementele componente, etc.

In urma acestui considerent, Comitetul pentru Standardele Internationale de Contabilitate a elaborat un cadru general cu privire la prezentarea si raportarea situatiilor financiare. Acest cadru general vizeaza urmatoarele:

obiectivele situatiei financiare;

caractersticile sistemului informational din situatiile financiare;

definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor din situatiile financiare;

conceptul de capital si mentionari a capitalului.

1. Obiectivul este reflectia fidela a operatiunilor care sa conduca la stabilirea pozitiei financiare, modificare privind pozitia financiara si performantele intreprinderii.

Pozitia financiara exprima relatia dintre activ, datorii si capitalul propriu din bilantul contabil. Modificarile pozitiei financiare pot rezulta si pe baza bilantului, dar se pot evidentia aceste modificari prin situatiile distincte ca de exemplu: situatiile fluxurilor de trezorerie.

Performantele intreprinderii se exprima in mod sintetic prin contul de profit si pierdere, reflectand astfel profitabilitatea sau nu a intreprinderii.

2. Pentru ca informatiile sa fie utile in acest cadru general elaborat, sunt prezentate caracteristicile calitative ale informatiei din situatiile financiare, evidentiindu-se in acest sens: inteligibilitatea, relevanta, credibilitatea si comparabilitatea.

Inteligibilitatea se constituie ca o caractersitica esentiala, respectiv utilizatorul trebuie sa inteleaga cu usurinta informatiile din situatiile financiare. Se impune pentru utilizator cunostinte economice generale si de contabilitate. Pentru informatii cu caracter complex nu se abandoneaza ideea de a nu fi prezentate in situatiile financiare.

Relevanta se traduce prin posibilitatea ce trebuie sa o aiba utilizatorul in actul decizional si ca atare informatia trebuie sa dea posibilitatea de evaluare a evenimentelor trecute, prezente si viitoare.

Credibilitatea informatiilor trebuie sa se asigure prin reflectarea reala a evenimentelor si tranzactiilor care au avut loc. Aceasta credibilitate asigura printre altele:

~ reprezentarea fidela a operatiunilor derulate;

~ aplicarea principiului prevalentei economice asupra juridicului;

~ aplicarea principiului prudentei;

~ neutralitatea informatiei, in sensul de a nu fi partinitoare;

~ integralitatea informatiei.

Comparabilitatea se constituie ca o caracteristica a informatiilor din situatiile financiare pentru a asigura comparabilitatea informatiilor de la un exercitiu financiar la altul. Aceasta comparabilitate poate fi extinsa si prin comparatia intre unitati economice cu profil asemanator.

Definirea, recunoasterea si evaluarea elementelor din situatiile finnciare.

Definirea: pentru realizarea armonizarii situatiilor financiare, prin cadrul general, au fost definite elemente cu care se opereaza in bilant si in cntul de profit si pierdere.

Activele reprezinta resurse controlate de intreprindere ca rezultat a unor evenimente trecute si de la care se asteapta sa genereze beneficii economice catre intreprindere.

Nota:

Beneficiul economic, ca notiune, nu trebuie confundat cu notiunea de beneficiu (sau pierdere) care rezulta prin compararea veniturilor cu cheltuielile.

Beneficiul economic reprezinta potentialul activului de a genera fluxuri de numerar sau echivalente ale numerarului catre intreprindere.

Datoriile reprezinta obligatiile actuale generate de evenimente trecute si care, prin decontare, vor determina iesiri de resurse care incorporeaza beneficii economice.

Capitalul propriu reprezinta interesul rezidual al actionarilor in activele intreprinderii dupa scaderea tuturor cheltuielilor sale.

Veniturile reprezinta cresteri ale beneficiului economic inregistrat in perioada contabila sub forma intrarilor de active sau sporirii valorii acestora, precum si reducerea datoriilor, si care au ca rezultat cresterea capitalului propriu.

Cheltuielile reprezinta reduceri ale beneficiului economic inregistrat in perioada contabila sub forma iesirilor de active, redcuerii valorii acestora, precum si a cresterii datoriilor care determina scaderea capitalului propriu.

Nota:

Cresterea, respectiv scaderea capitalurilor proprii ce au fost mentionate in definirea veniturilor si cheltuielilor, nu trebuie sa cuprinda operatiunile care reprezinta contributii ale actionarilor sau restituiri catre actionari.

Recunoasterea elementelor din situatiile financiare reprezinta procesul de incorporare a elementelor in bilant sau contul de profit si pierdere. Indiferent la ce elemente se refera, aceasta recunoastere are in vedere doua elemente definitorii:

~ generarea, probabilitatea ca elementele respective sa genereze beneficii economice catre intreprindere sau sa reduca aceste beneficii ca urmare a operatiunilor respective;

~ elementele respective trebuie sa aiba un cost sau valoarea acestuia sa poata fi evaluata in mod credibil.

Evaluarea: la intocmirea situatiei financiare se pune problema determinarii valorii pentru inscrierea datelor in aceste situatii financiare. Se poate opera cu valori ca de exemplu:

~ costul istoric ( costul cu care au fost inregistrate, pe baza documentelor respective, operatiunile care au avut loc. De principiu acest cost reprezinta valaorea de baza cu care se opereaza pentru prezentarea situatiei financiare);

~ costul curent;

~ valoarea de realizare;

~ valoarea actualizata.

Cursul nr.4.

Unitatea patrimoniala raporteaza prin situatiile financiare un ansamblu de indicatori prin care se dimensioneaza activitatea unitatii respective, pozitia financiara, performantele intreprinderii, modificarea pozitiei financiare, etc.

In practica unitatilor din tara noastra sunt intocmite situatii financiare semestriale, iar la incheierea exercitiului financiar unitatile economice care intocmesc situatii financiare sunt grupate astfel:

1. Unitati economice care se raporteaza la directiva a patra a Comunitatii Economice Europene si a Standardelor Economice Internationale de Contabilitate.

Unitati economice care se raporteaza numai la directivele europene.

Microintreprinderi.

Nota:

Microintreprinderile, din punct de vedere metodologic-contabil, se raporteaza ca si unitatile din categoria 2.

Unitatile economice din prima categorie intocmesc situatii financiare anuale care au in corespondenta urmatoarele:

Bilantul;

Contul de profit si pierdere;

Situatia fluxurilor de trezorerie;

Situatia modificarilor capitalului propriu;

Politici contabile si note explicative.

Celelalte unitati intocmesc bilantul, contul de profit si pierdere, politici contabile si note explicative.

1. Bilantul contabil exprima situatia patrimoniului unitatii. Structurarea elementelor in bilant se realizeaza din punct de vedere grafic sub forma de lista. Elementele se structureaza astfel:

Bilant incheiat la 31.12. ...

Nota:

Unitatile dein prima categorie structureaza datele in bilant dupa modelul prezentat cu mentiunea ca in cadrul fiecarei grupe se permite detalierea structurii privind elementele respective, ca de exemplu:

Imobilizari necorporale:

1.Cheltuieili de constituire

2.Cheltuieli de dezvoltare

3.Concesiuni, brevete, marci de fabrica, licente, etc.

4.Fond comercial

5.Alte imobilizari necorporale

6.Imobilizari necorporale in curs de executie

Datele din bilantul contabil pot fi utilizate in calcularea unor indicatori numai pe baza bilantului sau in asociere cu date din celelalte componente la stabilirea altor indicatori. Pe baza bilantului contabil se poate stabili:

Pozitia financiara a intreprinderii, care se exprima in mod sintetic sub forma activelor nete contabile (situatia neta):

ANC = Activul bilantier - Datorii

Activul net contabil poate fi considerat ca avere a intreprinderii. La determinarea ANC trebuie sa se tina cont de activele fictive ale unitatii in care se incadreaza, de exemplu, cheltuielile de constituire.

Modificarea pozitiei financiare se exprima prin indicatori ca de exemplu: fondul de rulment (FR), nevoia de fond de rulment (NFR), trezoreria neta (TN).

FR = Capital permanent - Active imobilizate

NFR = Stocuri si creante din exploatare    - Datorii din exploatare si din

si din afara exploatarii afara exploatarii

TN = FR - NFR.

Trezoreria neta se poate calcula si ca diferenta dintre disponibilitatile banesti si credite bancare pe termen scurt.

Gradul de indatorare a intrprinderii:

Grad indatorare ═ Capital imprumutat

Capital propriu

2. Contul de profit si pierdere exprima in mod sintetic performantele intreprinderii ce se concretizeaza in profit sau pierdere. Din punct de vedere grafic si contul de profit si pierdere se prezinta sub forma de lista. In cadrul contului de profit si pierdere sunt structurate atat veniturile cat si cheltuielile pe cele trei dimensiuni: exploatari, financiare si extraordinare.

Atat in cadrul veniturilor cat si a cheltuielilor, aceste structuri sunt detaliate, stabilindu-se pentru fiecare structura (exploatare, financaira, extraordinara) rezultatul sub forma profitului sau pierderii si in final rezultatul pe total activitati. Limitandu-ne la veniturile si cheltuielile din exploatare, contul de profit si pierdere se poate prezenta astfel:

Contul de profit si piedere intocmit la 31.12. ..

Datele din contul de profit si pierdere sunt valrificate pentru a calcula o serie de indicatori, fie numai pe baza datelor din contul de profit si pierdere, fie prin asocierea cu alte componente ale situatiei financiare anuale.

Datele din contul de profit si pierdere servesc , de exemplu, la calculul indicatorilor din tabloul soldurilor intermediare de gestiune:

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune

Soldurile intermediare de gestiune exprima o serie de valente informative atat la nivel micro cat si macroeconomic, ca de exemplu:

~ Marja comerciala se calculeaza pentru activitati de natura comerciala, indiferent de profilul unitatii. Asa ,de exemplu, si unitatile de tip industrial pot calcula marja comerciala in situatiile in care au magazine proprii de desfacere cu amanuntul a produselor din propria productie, precum si a unor marfuri cumparate in scopul revanzarii. Marja comerciala se identifica deci cu adaosul comercial din care vor fi acoperite cheltuielile generate de procesul de desfacere a marfurilor (salarii vanzatori, amortizarea spatiului comercial si a utilajelor, consum de energie electrica, etc.).

~ Productia exercitului exprima efortul global al intreprinderii care se poate concretiza in productia obtinuta si vanduta, productia obtinuta dar stocata, productia neterminata, precum si productia imobilizata.

~ Productia imobilizata apare in siuatia in care la nivelul intreprinderii se realizeaza actiuni ca de exemplu:

- realizarea unor obiective de investitii in regie proprie;

- realizarea unor actiuni de natura imobilizarilor necorporale tot in regie proprie.

Deci, productia exercitiului exprima activitatea industriala productiva a unitatii.

~ Valoarea adaugata exprima cresterea de valoare prin utilizarea factorilor de productie. Valoarea adaugata reprezinta sursa de remunerare a participantilor la realizarea activitatii unitatii (salariati, actionari, banci, stat, intreprindere).

~ Excedentul brut din exploatare exprima surplusul monetar din activiatea de exploatare ca sursa pentru realizarea procesului investitional prin autofinantare (amortizari, provizioane, profit).

Situatia fluxurilor de trezorerie evidentiaza potentialul unitatii de a contribui la fluxul de numerar si echivalente ale numerarului. Situatia se intocmeste pe trei structuri, respectiv:

Fluxuri de numerar din activitatea de exploatare;

Fluxuri de numerar din activitatea de investitii;

Fluxuri de numerar din activitatea de finantare.

Pentru activitatea de exploatare cazul fluxurilor de numerar se poate realiza prin metode directe sau indirecte.

4. Situatia modificarilor capitalului propriu reprezinta o alta componenta a situatiilor financiare anuale intocmite de catre unitatea din prima categorie. Prin aceasta situatie se evidentiaza existenta de capital propriu de la inceputul anului, precum si modificarile care au avut loc in cursul exercitiului financiar sub forma cresterilor sau reducerilor privind capitalurile proprii.

5. Politicile contabile si notele explicative reprezinta o componenta care e intocmita de toate unitatile economice.

Prin politica contabila unitatea trebuie sa evidentieze diverse metode pe care le-a utilizat in reflectarea curenta a operatiunilor economice, ca de exemplu:

Metode de amortizare utilizate de catre unitati pentru calculul si inregistrarea amortizarii;

Metode utilizate pentru calculul si inregistrarea iesirilor privind elementele de natura stocurilor;

Daca unitatea a realizat operatiuni de reevaluare prin elemente de natura imobilizarilor.

Notele explicative se constituie ca elemente de detaliu privind diverse structuri din bilant, contul de profit si pierdere, etc. Aceste detalieri sunt necesare utilizarii de informatii pentru edificare si valorificare in procesul decizional.