CONTURI DE TERTI

1. FURNIZORI-DATORII COMERCIALE

Pe parcursul activitatii sale, societatea comerciala stabileste relatii cu terte societati (furnizori, clienti), cu salariatii proprii, cu Bugetul Asigurarilor Sociale, cu bugetul de stat, cu actionarii sau asociatii, cu societati din cadrul grupului, cu propriile subunitati sau din operatii in participatie.

Toate aceste relatii sunt generatoare de creante si datorii, care se inregistreaza in contabilitate cu ajutorul clasei 4 de conturi .

Datoriile comerciale sunt surse atrase pe termen scurt, obligatii fata de furnizorii de bunuri , lucrari sau servicii care se vor achita ulterior printr-o plata sau contraprestatie;

pot fi in lei sau devize, cele in devize se inregistreaza in lei la cursul zilei, iar cand cursul de schimb se modifica, plata se va face la alt schimb determinand o diferenta favorabila sau nefavorabila; apar diferente favorabile cand cursul scade si vom plati furnizorului mai putin si avem diferente nefavorabile cand cursul creste si vom plati mai mult furnizorului;

Clasificarea datoriilor se realizeaza dupa urmatoarele criterii:

a)      dupa termenul de scadenta ( la plata ), avem :

datorii exigibile, facturate;

datorii neexigibile , pentru care nu a sosit factura, doar avizul.

b)      Dupa modalitatea de plata deosebim :

datorii achitate din disponibil in cont;

datorii achitate prin casierie in numerar;

datorii achitate cu efecte comerciale de plata ( bilete la ordin , cambii emise furnizorului ).

c)      In functie de sediul furnizorului , avem :

datorii interne (fata de furnizorii din tara) ;

datorii externe (fata de furnizorii externi ).

d)      In functie de termenul de plata exista :

datorii platite anticipat (pentru care se pot acorda sconturi)

datorii platite la termenul scadent;

datorii achitate cu intarziere - dupa termenul scadent, fapt ce poate determina penalitati impuse de furnizori , calculate la valoarea neta ( valoarea datorata fara TVA)

e)      dupa natura lor, avem:

datorii fata de furnizori ( comerciale );

datorii fata de salariati (salariale) ;

datorii fata de bugetul asigurarilor sociale (sociale );

datorii fata de bugetul statului (fiscale ) ;

datorii fata de institutii financiare sau de credit (financiare);

alte datorii : din operatiuni de regularizare, fata de actionari sau asociati, fata de creditori diversi.

f)       Dupa termenul de plata ( exigibilitatea lor conform bilantului) , avem :

datorii ce trebuie platite intr-o perioada de un an;

datorii ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an;

Documente privind evidenta datoriilor

Conturi utilizate in contabilitatea datoriilor comerciale

401"Furnizori"

Debit    Credit

404"Furnizori de imobilizari"

Debit    Credit

Debit 403"Efecte de platit" Credit

Debit    405"Efecte de platit pentru imobilizari" Credit

Debit    408"Furnizori-facturi nesosite" Credit

Debit    409"Furnizori-debitori" Credit

APLICATII PRACTICE PRIVIND DATORIILE FATA DE FURNIZORI

CLIENTI -CREANTE COMERCIALE

Creantele comerciale sunt drepturi de incasat fata de clienti sau debitori determinate de vanzarea pe credit de bunuri, lucrari sau servicii, decontarea intre unitate si client intervine ulterior; ele pot fi in lei sau devize, cele in devize se inregistreaza la cursul zilei, iar in conditiile modificarii cursului avem diferente de curs care sunt: favorabile cand cursul creste si vom incasa mai mul sau nefavorabile cand cursul scade si vom incasa mai putin.

Clasificarea creantelor se realizeaza dupa urmatoarele criterii:

a)      dupa natura lor creantele pot fi: comerciale, salariale, sociale, fiscale, fata de asociati si actionari, fata de debitori diversi;

b)      dupa termenul de incasare avem:

creante exigibile, stabilite pe baza de factura emisa clientului;

creante neexigibile, pentru care nu s-a emis factura, ea se inregistreaza pe baza de aviz

c)      dupa modalitatea de incasare deosebim:

creante incasate prin cont;

creante incasate prin caserie;

creante incasate prin efecte comerciale

d)      in functie de sediul clientului

creante interne;

creante externe;

e)      in functie de caracterul lor juridic

creante certe- au la baza un raport juridic atestat prin documente si se evidentieaza in contabilitate ca atare, sunt sigure;

creante incerte- nu au la baza raport juridic, sunt nesigure si includ creante dubioase a caror marime este certa, dar recuperarea incerta si creantele litigioase care au o existenta incerta.

f)       in functie de posibilitatea de a fi recuperare, creantele sunt:

recuperabile

nerecuperabile

Evaluarea datoriilor si a creantelor comerciale se face la una din urmatoarele valori:

valoarea nominala( conform documentelor)

valoarea actuala( sau posibila de incasat)

Valoarea actuala determinata prin inventariere poate depasi valoarea nominala sau poate fi mai mica, cand creanta pierde din valoare. Daca pierderea este reversibila se constituie ajustari, iar in conditiile ireversibilitatii se trece pe cheltuieli.

Operatii privind creantele comerciale

inregistrarea avansurilor incasate de la clienti;

inregistrarea creantei exigibile sau neexigibile;

cresterea creantei pentru penalitati sau diferente de curs valutar;

transferarea creantei neexigibile devenita exigibila;

stingerea creantei prin: incasare c/v ei, efecte de comert acceptate, decontarea avansului primit, sconturi acordate, sume nerecuperate trecute pe pierderi.

Documente privind evidenta creantelor

Conturi utilizate in contabilitatea creantelor comerciale

Contul 411 ,,Clienti" este cont de activ si reflecta drepturile de creanta si decontarea lor. Se debiteaza cu creantele determinate de vanzari cu decontarea ulterioara, diferentele favorabile aferente creantelor in devize si creantele neexigibile devenite exigibile. Se crediteaza prin stingerea creantelor prin: incasari, acceptare de efecte de comert, decontarea avansurilor, diferentele nefavorabile si sconturile acordate care micsoreaza creantele. Soldul final este debitor si reflecta creante existente fata de clienti.

Contul dezvolta doua conturi sintetice de gradul II:

4111 ,,Clienti"

4118 ,,Clienti incerti sau in litigiu"

Contul 418 ,,Clienti-facturi de intocmit" evidentiaza drepturile de creanta neexigibile pentru care nu s-au intocmit facturi, are functia contabila de activ , se debiteaza cu drepturile de creanta fata de clienti pentru livrari fara factura, inclusiv TVA, si diferentele favorabile de curs aferente acestora si se crediteaza cu valoarea facturilor intocmite si diferentele nefavorabile de curs aferente acestora. Soldul final debitor reflecta drepturi neexigibile determinate de neintocmirea facturii.

Contul 419 ,,Clienti-creditori" tine evidenta obligatiilor pentru avansurile incasate de la clienti, are functia contabila de pasiv , se crediteaza cu avansurile incasate de la clienti si diferenta de curs valutar aferenta acestor avansuri precum si valoarea ambalajelor care se restituie si au fost facturate. Se debiteaza la decontarea avansurilor cu clientii si diferentele aferente acestor avansuri care micsoreaza sau sting obligatia. Soldul final creditor reflecta obligatii pentru sume datorate clientilor .

Contul 413 ,,Efecte de primit" este de activ si evidentiaza drepturi de creanta stabilite conform efectelor comerciale de primit. Se debitaza cu valoarea efectelor acceptate de la clienti si diferentele aferente de curs valutar pentru efectele acceptate de la clientii externi si se crediteaza cu valoarea efectelor primite sau decontate si diferentele de curs nefavorabile aferente acestora. Soldul final debitor reflecta valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 461 ,,Debitori diversi" are functia contabila de activ si este utilizat in locul contului 41111 ,,Clienti", avand functiune similara in situatia in care obiectul tranzactiei comerciale il reprezinta titluri mobiliare de plasament sau active imobilizate.

Contul 491 ,, Ajustari pentru deprecierea creantelor- clienti"

Contul 495 ,, Ajustari pentru deprecierea creantelor- decontari in cadrul grupului si cu actionarii- asociatii"

Contul 496 ,, Ajustari pentru deprecierea creantelor- debitori diversi"

Aceste conturi sunt de pasiv si tin evidenta ajustarilor construite pentru deprecierea reversibila a respectivelor creante. Se crediteaza la constituirea, suplimentarea ajustarilor si se debiteaza la diminuarea sau anularea ajustarilor constituite. Soldul final creditor reflecta ajustari constituite existente.

Conturi de venituri si cheltuieli specifice datoriilor si creantelor comerciale:

654 ,, Pierderi din creante si debitori diversi"

665 ,, Cheltuieli din diferente de curs valutar"

667 ,, Cheltuieli cu sconturi acordate"

6581 ,, Despagubiri, amenzi si penalitati"

6814 ,, Cheltuieli de exploatare privind ajustari pentru deprecierea activelor circulante"

754 ,, Venituri din creantelor reactivate si debitori diversi"

7581 ,, Venituri din despagubiri, amenzi si penalitati"

765 ,, Venituri din diferentele de curs valutar"

767 ,, Venituri din sconturi obtinute"

7814 ,, Venituri din ajustari pentru deprecierea activelor circulante"

APLICATII PRACTICE PRIVIND CREANTELE FATA DE

CLIENTI

CREANTELE SI DATORIILE SALARIALE SI SOCIALE

Prin legea nr. 53/2003 - Codul Muncii se prevede:

"Art. 154 - (1) Salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca.

(2) Pentru munca prestata in baza contractului individual de munca fiecare salariat are dreptul la un salariu exprimat in bani.

Decontarile cu personalul apar in cadrul raporturilor de munca ale angajatilor, ele fiind in stransa corelatie pentru ca exprima:

Salariile datorate de unitate angajatilor sai pentru munca depusa

Contributiile unitatii si angajatilor datorate bugetului asigurarilor sociale, calculate in raport cu salariile.

Salariile reprezinta pentru firma cheltuieli si datorii salariale iar asigurarile sociale ale personalului datorii sociale si retineri din salarii respective cele ale unitatii cheltuieli si datorii sociale.

Documente privind evidenta decontarilor cu personalul si cu asigurarile sociale

Pentru timpul lucrat -fisa de pontaj

-condica de prezenta

-bonul de lucreu

-foaia colectiva de lucru

- Pentru evident salariilor - lista de avans chenzinal

- stat de salarii

- Pentru decontarile cu asigurarile sociale - stat de plata pentru ajutoare material

- ordin de plata

- dispozitia de plata/incasare pentru CAS

Forme de salarizare

In regie: dupa timpul lucrat

In acord: dupa normele de munca

In cote procentuale: dupa volumul vanzarilor

Mixta

Venitul salarial brut (salariul brut=SB) al unui angajat este format din urmatoarele elemente:

a)      Salariul de baza negociat prevazut in contractual individual de munca ;

b)      Adaosurile si sporurile la salariu: indemnizatia de conducere, indemnizatia de zbor, spor de vechime, spor de coapte, spor de stress, spor pentru munca in subteran, spor de periculozitate, spor de tozicitate. Acestea se calculeaza fie in cote procentuale, fie in sume fixe.

c)      Indexarile

d)      Indemnizatiile pentru concediu de odihna

e)      Indemnizatiile pentru incapacitate temporala platita din fondul de salarii

f)        Avantaje in natura

Retinerile din salariul realizat sunt:

Contributia angajatilor la asigurarile sociale (CAS)

CAS = 10,5% x SB

Se vireaza la Casa Teritoriala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale (CTPADAS)

Contributia angajatilor la fondul de somaj ( CFS)

CFS=0,5% x SB

Se vireaza la Agentia Judeteana de Ocupare si Formare a Muncii (AJOFM)

Contributia angajatilorla asigurarile sociale de sanatate (CASS)

CASS=5,5 x SB

Se vireaza la Casa de Asigurari de Sanatate (CAS)

Impozitul pe veniturile din salarii - se calculeaza prin aplicarea cotei de impozit 16% asupra unui venit de baza de calcul = venit net - deducerea personala. Venit net= Salariul Brut - (CASp + CASSp+ CFSp). Se vireaza la Administratia Fiananciara;

Avansul platit chenzinal;

Alte retineri: rate, chirii, pensii de intretinere, imputatii, etc. Se vireaza pe destinatii.

Obligatiile unitatii sunt:

Contributia unitatii la asigurarile sociale (CUAS)

CUAS = 20,8 x SB

Se vireaza la CTPADAS

Contributia unitatii la fondul de somaj (CUFS)

CUFS= 0,5x SB

Se vireaza la AJOFM

Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate

CASS= 5,2% x SB

Se vireaza la CAS

Contributia pentru concedii si indemnizatii (0,85%SB) - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009

Fond de accidente si boala = salariul brut x0,5% → 4%

Se inregistreaza prin formula 6458 = 4381

Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale(0,15% - 0,85%SB), aplicabile in luna februarie 2009 - decembrie 2009

Comision datorat Inspectoratului Teritorial de Munca

Commision ITM = 0, 75% x SB(daca unitatea pastreaza cartile de munca la ITM)

Se vireaza la Inspectoratul Teritorial de Munca

Se inregistreaza prin form,ula ( 635=477; 622= 462)

CALCULUL SALARIULUI

Venitul Brut(SB) = salariul de baza + adaosuri si sporuri + indemnizatii pt concediul de

odihna+ indemnizatii pt. incapacitate temporara + avantaje in natura

Retineri din salarii

      contributia angajatilor la asigurarile sociale (CAS):

CAS = 10,5% x SB

      contributia angajatilor la fondul de somaj (CFS) :

CFS = 0,5% x SB

      contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate (CASS):

CASS = 5,5% x SB

      impozitul pe venituri din salarii:

Impozit = 16% x Salariul impozabil

Salariul impozabil = SB - CAS - CASS -CFS - Deducerea personala

      alte retineri datorate tertilor: rate ,chirii, imputatii, amenzi, pensii alimentare

Salariul Net = SB - CAS - CASS - CFS - Impozit

Contributia entitǎtii la asigurarile sociale (CAS)

      20,8% - conditii normale de munca;

      25,8% - conditii deosebite de munca;

      30,8% - conditii deosebite de munca;

3.2 Contributia entitǎtii la asigurarile sociale de sǎnǎtate (CASS)

      5,2% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009

Contributia entitǎtii la fondul de somaj (CFS)

      0,5% - aplicabila in perioada februarie 2009 - decembrie 2009

Contributia pentru accidente de munca si boli profesionale

      0,15% - 0,85%, aplicabile in luna februarie 2009 - decembrie 2009

3.5 contributia pentru concedii si indemnizatii

      0,85% - aplicabila in perioada ianuarie 2009 - decembrie 2009

CONTURI UTILIZATE

Contabilitatea sintetica a decontarilor cu personalul se realizeaza cu ajutorul grupei 42 "Personal si conturi asimilate", care cuprinde urmatoarele conturi de gradul I:

"Personal-salarii datorate"

Tine evidenta decontarilor cu personalul pentru drepturile salariale cuvenite acestuia in bani sau natura, inclusiv a adaosurilor si premiilor achitate din fondul de salarii. Dupa continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.

Se crediteaza cu salariile si alte drepturi cuvenite personalului.

Se debiteaza cu retinerile din salarii (contributiile la asigurarile sociale, la asigurarile sociale de sanatate, la ajutorul de somaj, impozitul pe salarii, avansurile acordate anterior, etc.) si cu salariile nete achitate personalului.

Soldul creditor reprezinta drepturile salariale datorate.

423 "Personal-ajutoare materiale datorate"

Tine evidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces, etc. Dupa continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.

Se crediteaza cu ajutoarele materiale datorate salariatilor.

Se debiteaza cu retinerile din indemnizatii (contributii privind asigurarile de sanatate si ajutorul de somaj, avansul acordat anterior, impozitul pe salarii, etc.) si cu ajutoarele achitate personalului.

Soldul creditor reprezinta ajutoare materiale datorate salariatilor.

"Participarea personalului la profit"

Tine evidenta stimulentelor acordate personalului din profitul realizat. Dupa functia continutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele repartizate personalului din profitul realizat.

Se debiteaza cu impozitul retinut si cu sumele achitate personalului.

Soldul creditor reprezinta stimulentele din profit datorate personalului.

"Avansuri acordate personalului"Tine evidenta avansurilor acordate personalului. Dupa continutul economic, este un cont de creante fata de personal, iar dupa functia contabila, un cont de activ.Se debiteaza cu avansurile din salarii acordate salariatilor.Se crediteaza cu sumele retinute pe statele de salarii reprezentand avansurile acordate. Soldul debitor reprezinta avansurile achitate personalului.

"Drepturi de personal neridicate"Tine evidenta drepturilor de personal neridicate in termenul legal. Dupa continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.

Se crediteaza cu sumele datorate personalului, dar neridicate in termenul legal.

Se debiteaza cu sumele achitate personalului si cu drepturile de personal neridicate si prescrise.

Soldul creditor reprezinta drepturile de personal neridicate

"Retineri din salarii datorate tertilor"Tine evidenta retinerilor din salarii datorate tertilor, cum ar fi: rate, chirii, popriri, pensii alimentare. Dupa continutul economic, este un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele retinute de la salariati, datorate tertilor. Se debiteaza cu sumele achitate tertilor. Soldul creditor reprezinta sumele retinute, datorate tertilor

"Alte datorii in legatura cu personalul"Tine evidenta altor datorii in legatura cu personalul, cum ar fi: garantii gestionare retinute, indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate si alte sume pentru care nu s-au intocmit state de salarii. Dupa continutul economic, este un cont de datorii salariale pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv.Se crediteaza cu alte sume datorate personalului. Se debiteaza cu sumele achitate personalului. Soldul creditor reprezinta alte sume datorate personalului.

" Alte creante in legatura cu personalul"Tine evidenta altor creante in legatura cu personalul, cum ar fi: cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportata de personal, imputatii chirii, sume acordate si nejustificate si alte debite. Dupa continutul economic, este un cont de creante, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu sumele reprezentand creante fata de personal. Se crediteaza cu sumele incasate sau retinute de la personal. Soldul debitor reprezinta creante fata de personal.

431 "Asigurari sociale" - se desfasoara pe urmatoarele conturi de gradul II:

4311 "Contributia unitatii la asigurarile sociale" Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale. Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale si cu sumele datorate personalului care se suporta din bugetul asigurarilor sociale. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

Nota: In cazul in care sumele datorate personalului depasesc contributia unitatii la bugetul asigurarilor sociale, diferenta urmand a fi recuperata de la acesta, soldul contului 4311poate fi temporar debitor, in acest caz contul respectiv va functiona ca un cont bifunctional.

"Contributia personalului la asigurarile sociale"

Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu contributia personalului la asigurarile sociale. Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale.

"Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate" Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate. Se debiteaza cu sumele virate bugetului de asigurari sociale de sanatate. Soldul creditor reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale de sanatate.

4371 "Contributia unitatii la fondul de somaj" Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj. Se debiteaza cu sumele virate, reprezentand contributia unitatii la fondul de somaj. Soldul creditor constituie fondul de somaj datorat.

4372 "Contributia personalului la fondul de somaj" Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele datorate de personal pentru constituirea fondului de somaj. Se debiteaza cu sumele virate, reprezentand contributia personalului la fondul de somaj. Soldul creditor constituie fondul de somaj datorat.

4381 "Alte datorii sociale" Este, dupa continutul economic, un cont de datorii pe termen scurt, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu sumele privind ajutoare materiale achitate in plus personalului. Se debiteaza cu sumele virate asigurarilor sociale. Soldul creditor reprezinta alte datorii sociale.

4382 "Alte creante sociale"Este, dupa continutul economic, un cont de creante, iar dupa functia contabila, un cont de activ. Se debiteaza cu sumele cuvenite personalului sub forma de ajutoare materiale, care urmeaza a se incasa de la bugetul de asigurari sociale. Se crediteaza cu sumele incasate de la bugetul de asigurari sociale. Soldul creditor reprezinta alte creante sociale.

Alte conturi specifice, utilizate pentru inregistrarea operatiilor privind salariile, asigurarile si protectia sociala: 444 "Impozitul pe venituri de natura salariilor", 641 "Cheltuieli cu salariile personalului", 6451 "Contributia unitatii la asigurarile sociale", 6452 "Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj", 6453 "Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate", 6458 "Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala".

"Impozitul pe venituri de natura salariilor" Este, dupa continutul economic, un cont de datorii fiscale, iar dupa functia contabila, un cont de pasiv. Se crediteaza cu impozitul pe veniturile de natura salariilor datorate. Se debiteaza cu impozitul virat bugetului.

APLICATII PRACTICE PRIVIND DATORIILE SI CREANTELE SALARIALE SI SOCIALE

4 DATORII SI CREANTE FISCALE

Desfasurarea activitatii economice a societatii genereaza datorii si creante fata de bugetul statului si fata de alte organisme publice.

Datoriile fiscale concretizate in impozite, taxe si contributii se pot clasifica astfel:

Impozite directe, suportate direct de cei care le platesc:

o       impozitul pe profit,

o       impozitul pe veniturile microintreprinderilor

o       impozitul pe dividende

o       fondurile speciale:

fondul special al drumurilor publice

fondul pentru mediu

fondul pentru turism

fondul de sanatate

o       impozitul si taxe locale:

impozitul pe terenuri

impozitul pe cladiri

impozitul pe venitul agricol

taxa pentru mijloacele de transport

taxa pentru folosirea mijloacelor de publicitate

afisaj si reclama

Impozite indirecte, cuprinse in preturile bunurilor si serviciilor:

o       taxa pe valoarea adaugata

o       accize

o       taxe vamale

o       taxe pentru jocuri de noroc

o       taxe pentru eliberare de licente, autorizatii de functionare

Din relatiile cu bugetul statului pot sa apara si unele creante privind subventiile de primit si varsaminte virate in plus( TVA de recuperat, impozite virate in plus).

Impozitul pe profit

Determinarea profitului impozabil se face astfel

Profit impozabil = venituri - cheltuieli - venituri cheltuieli

totale totale neimpozabile nedeductibile

Veniturile neimpozitabile sunt: dividendele, diferentele favorabile de titluri de participare, venituri din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile.

Cheltuielile nedeductibile sunt:

• cheltuieli cu impozitul pe profit;
• dobanzile, majorarile de intarziere, amenzile, confiscarile datorate catre autoritatile romane;
• cheltuieli privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate.
• cheltuieli de protocol care depasesc limita de 2% aplicata diferentei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile si totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol;
• cheltuieli cu deplasarea care depasesc de 2,5 ori nivelul legal stabilit;
• cheltuieli cu TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata la sursa;
• cheltuieli inregistrate in contabilitate, care nu au la baza un document justificativ;
• cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator in numele angajatului;
• sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor peste limita legala, cu exceptia celor create de banci;
• cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat si cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii;
• cheltuielile cu serviciile de management, consultanta, asistenta sau alte prestari de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestarii.

Sunt obligati la plata impozitului pe profit contribuabilii din urmatoarele categorii:

• persoane juridice romane;
• persoane juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania.

Cota generala de impozitare este de 16%. In cazul in care un contribuabil desfasoara activitati de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor, a cazinourilor sau a pariurilor sportive, impozitul pe profit nu poate fi mai mic de 5% din veniturile aferente acestor activitati. In acest caz impozitul va fi 5% din veniturile aferente activitatii.

Pentru evidenta relatiilor unitatii cu bugetul statului privind datoria acesteia reprezentand impozitul pe profit se utilizeaza contul 441 "Impozitul pe profit". Este un cont bifunctional care inregistreaza in credit sumele datorate de unitatea patrimoniala bugetului de stat reprezentand impozitul pe profit, iar in debit sumele virate la bugetul statului. Soldul creditor al contului reflecta sumele datorate de unitatea patrimoniala bugetului statului ca impozit pe profit, iar soldul debitor reprezinta sumele virate in plus fata de cele datorate efectiv.

Documente utilizate: declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat

decontul privind impozitul pe profit

ordin de plata

extras de cont

IMPOZITUL PE VENITURILE MICROINTREPRINDERII

MICROINTREPRINDEREA este persoana juridica romana ce indeplineste  cumulativ urmatoarele conditii, la 31 decembrie a anului fiscal precedent:

venituri din diverse surse, mai putin consultanta si management, in proportie de peste 50% din veniturile totale;

are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

realizeaza venituri de pana la 100.000 euro;

capitalul social privat

Trasaturi :

se inregistreaza in contul 441 , in corespondenta cu contul 698 ,,Cheltuieli cu impozitul pe venit si cu alte impozite care nu apar in elementele de mai sus'' in cota de 3% asupra veniturilor totale.

se vireaza la Bugetul Statului trimestrial pana la 25 ale lunii urmatoare trimestrului

Baza de impozitare este reprezentata de veniturile din orice sursa, din care se scad

veniturile din variatia stocurilor;

veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

veniturile din subventii de exploatare;

veniturile din provizioane;

veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare

Platitori

persoane juridice ce indeplinesc conditiile microintreprinderilor si nu au mai platit pana acum impozit

persoane juridice nou-infiintate daca indeplinesc conditiile de la microintreprinderi

Persoanele ce  nu pot opta pentru impozitul pe veniturile microintreprinderilor

P. j. romane care:

desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor

desfasoara activitati in domeniul bancar;

au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati.

TAXA PE VALOAREA ADAUGATA

Taxa pe valoare adaugata este un impozit indirect, general, neutru, unic, dar cu plata fractionata, care cuprinde toate fazele circuitului economic, respectiv productia, serviciile si distributia pana la vanzarile catre consumatorii finali inclusiv.

Taxa pe valoare adaugata datorata bugetului de stat se stabileste lunar, pe baza de decont, ca diferenta intre valoarea taxei exigibile aferenta bunurilor livrate sau serviciilor prestate (TVA colectata) si a taxei deductibile pentru cumpararile de bunuri si servicii(TVA deductibila).

In cazul in care exista decalaje intre faptul generator de TVA si exigibilitatea acesteia, totalul de TVA se inregistreaza intr-un cont distinct, denumit TVA neexigibila care, pe masura ce devine exigibila se trece la TVA colectata, respectiv la TVA deductibila.

Evidenta TVA

Aplicarea prevederilor Legea nr. 345/2002 necesita intocmirea urmatoarelor documente obligatorii pentru platitorii de taxa pe valoarea adaugata:

a) dispozitia de livrare serveste ca:

document pentru eliberarea din magazie a marfurilor,

produselor sau altor valori materiale destinate vanzarii;

document justificativ de scadere din gestiunea magaziei care face predarea;

document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau facturii.

b) avizul de insotire a marfii este un formular cu regim special si serveste ca:

document pentru eliberarea din magazie a marfurilor, produselor sau altor valori

destinate vanzarii, trimise pentru prelucrare la terti, in custodie sau spre pastrare;

document de insotire pe timpul transportului;

document justificativ de scadere din gestiunea furnizorului,

document pentru intocmirea facturii;

document de primire in gestiunea cumparatorului.

Avizul de insotire a marfii se intocmeste de catre unitatile care nu au posibilitatea intocmirii facturii in momentul livrarii marfurilor produselor sau a altor valori materiale, datorita unor conditii obiective. Se emite de catre compartimentul desfacere, care semneaza de intocmire. Pe avizul de insotire emis pentru valori materiale trimise la terti pentru prelucrare se face mentiunea pentru prelucrare la terti .

Avizul de insotire a marfii nu reprezinta un document legal pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata la cumparatori. Acestia au obligatia sa solicite furnizorilor emiterea facturilor in termen de trei zile.

c) chitanta fiscala este un formular cu regim special, distribuit de unitatea fiscala teritoriala care serveste ca:

document justificativ privind cumpararea unor produse sau prestarea unor servicii

in situatia in care nu se intocmeste factura;

document justificativ de inregistrare in contabilitate;

document de insotire a marfii pe timpul transportului.

d) factura este un formular cu regim special si serveste ca:

document pe baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a marfurilor si

produselor livrate, lucrarilor executate sau serviciilor prestate;

document de incarcare in gestiunea primitorului;

document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a

cumparatorului.

Factura se intocmeste de catre compartimentul Desfacere sau alt compartiment, la livrarea marfurilor si produselor, executarea lucrarilor si prestarea serviciilor, pe baza dispozitiilor de livrare, a avizului de insotire a marfii sau a altor documente care atesta executarea lucrarilor si prestarea serviciilor.

Daca factura se poate intocmi in momentul livrarii marfurilor si produselor, acestea sunt insotite pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii.

In cursul unei luni sunt prevazute si documente pentru centralizarea operatiilor efectuate de agentii economici platitori de TVA si anume:

e) jurnalul pentru vanzari care serveste ca:

registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau a

prestarilor de servicii;

document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata;

document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.

Jurnalul pentru vanzari se intocmeste intr-un singur exemplar in

care se inregistreaza zilnic elementele necesare determinarii corecte a taxei pe valoarea adaugata colectata datorata. Se completeaza pe baza documentelor tipizate (facturi sau documente doveditoare) privind vanzarile de valori materiale si prestarile de servicii .

Unitatile scutite de obligatia emiterii unei facturi trebuie sa utilizeze documentul Borderoul de vanzare / incasare. El serveste ca document de centralizare zilnica a vanzarilor / incasarilor realizate de unitate, precum si la inregistrarea acestora in jurnalul pentru vanzari si stabilirea taxei pe valoarea adaugata colectata. Se intocmeste de compartimentul financiarcontabil pe baza: monetarelor sau borderourilor de vanzare, notelor de plata, borderourilor de decontare a prestatiilor, centralizatorul vanzarilor cu plata in rate, intocmite de fiecare unitate.

f) jurnalul pentru cumparari serveste ca:

registru jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale sau a

prestarilor de servicii;

document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata;

document de control al unor operatii inregistrate in contabilitate.

Baza de inregistrare o reprezinta documentele tipizate privind cumpararile de valori materiale sau prestari servicii.

Jurnalul pentru cumparari se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic elementele necesare stabilirii corecte a taxei pe valoarea adaugata deductibila.

g) decontul pentru TVA reprezinta documentul care trebuie depus lunar la organul fiscal, pana la data de 25 a lunii urmatoare. In decontul TVA este evidentiata suma impozabila si taxa exigibila. Agentii economici platitori de TVA sunt obligati sa depuna deconturi in fiecare luna, indiferent daca au realizat sau nu operatiuni, ori daca suma de plata sau de rambursat este zero.

Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata inscrisa in documentul pentru cumparari se determina in functie de data facturarii, a chitantei fiscale sau a altui document legal inlocuitor, daca acestea s-au primit pana la data intocmirii decontului TVA. Documentele primite dupa data intocmirii decontului aferent lunii in care bunurile au fost receptionate se includ in deconturile intocmite pentru lunile urmatoare.

Necuprinderea sumelor in baza de impozitare la furnizorii sau prestatorii de servicii atrage pierderea dreptului de deducere la beneficiar. In acest caz, beneficiarilor le revin urmatoarele obligatii:

sa inregistreze in Jurnalul pentru cumparari valoarea facturilor si TVA, corelate

cu reducerile acordate de furnizor si respectiv cu influentele rezultate din

refuzurile facute;

sa solicite si sa urmareasca primirea de la furnizor a facturilor corectate.

In cazul refuzurilor facute furnizorului, valorile inscrise in Jurnalul pentru cumparari vor fi corectate la nivelul valorilor acceptate inscrise in documente de compartimentul care avizeaza plata. Corectarea taxei, facturate in mod eronat de catre un agent economic, se va efectua prin emiterea unei noi facturi, in rosu, pentru sumele care urmeaza a fi scazute, si in negru, pentru sumele de adaugat. Noile facturi se inregistreaza in jurnale si se reflecta in deconturile intocmite de furnizor si beneficiar pentru luna in care a avut loc corectarea.

In cazul in care facturile, evidentele contabile sau datele necesare pentru calcularea bazei de impozitare lipsesc, sau sunt incomplete in ceea ce priveste cantitatile, preturile si tarifele practicate pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii, ori taxa pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, se va proceda la reimpozitare prin estimarea de catre organele fiscale .

Inregistrarea operatiilor privind TVA se realizeaza cu ajutorul contului sintetic de gradul I 442 - Taxa pe valoarea adaugata.

Evidenta distincta a TVA este realizata cu urmatoarele conturi sintetice de gradul I:

- TVA de plata

- TVA de recuperat

- TVA deductibila

- TVA colectata

- TVA neexigibila

TVA de plata = TVA colectata -TVA deductibila

TVA de recuperat = TVA deductibila -TVA colectata

TVA colectata. Suma TVA facturata clientilor depinde de aplicarea cotei procentuale a TVA asupra bazei impozabile

TVA facturata = baza impozabila cota de TVA

Baza impozabila cuprinde livrari de bunuri sau prestari servicii ca suma totala a pretului negociat intre vanzator si cumparator in contrapartida cu livrarile de bunuri sau prestarile de servicii. Se includ si toate cheltuielile, taxele de orice natura, in afara de TVA.

Baza impozabila = Pretul net total, fara TVA

Sunt incluse in baza de impozitare, ca elemente ale facturii supuse TVA, urmatoarele elemente:

- pretul de vanzare,

- cheltuieli accesorii la vanzare ca: accize, taxe vamale pentru bunurile din import,

- cheltuieli cu receptia si punerea in functiune a mijloacelor fixe .

Baza de impozitare (Bi) se determina integral la livrarea de bunuri, prestari de servicii si operatiuni de intermediere, la intocmirea facturilor diferentiat pe fiecare categorie de operatiune. Astfel pentru:

- livrari de bunuri;

Bi a TVA= Pretul net + accize + alte cheltuieli,

- prestari de servicii;

Bi a TVA = tariful negociat,

- operatiuni de intermediere;

Bi a TVA = valoarea comisionului obtinut,

- bunuri executate de agentii economici pentru folosinta proprie,

Bi a TVA= costul de productie sau pretul de piata,

- bunuri si servicii din import;

Bi a TVA = valoarea in vama taxe vamale + alte+ taxe si accize a bunurilor.

- pentru locatia de gestiune;

Bi = contravaloarea suportata de salariati

- pentru activitatea de intermediere in turism;

Bi = pretul/tariful incasat inclusiv TVA - pretul facturat de prestatia serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant si alti prestatori - cheltuielile efectuate de agentii (asigurare auto, taxe pentru viza, diurna si cazare pentru sofer, taxe de autostrada, taxa de parcare, combustibil).

TVA colectata, aferenta activitatii de intermediere in turism, se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate de 15,966% asupra bazei de impozitare determinata mai sus.

- pentru vanzari de bunuri in regim de second-hand;

Bi = pretul de vanzare inclusiv TVA - pretul de cumparare al bunurilor respective.

- pentru operatiuni realizate de casele de amanet;

Bi = pretul de vanzare al bunurilor care devin proprietatea casei de amanet prin necesitatea imprumutului.

- pentru bunuri care devin proprietatea casei de amanet si sunt cedate cu titlu gratuit sau pentru folosinta proprie;

Bi = pretul de achizitie al bunurilor.

Intrucat este necesara evidentierea distincta a taxei pe valoare adaugata, planul contabil general prevede utilizarea urmatoarelor conturi sintetice de gradul II si anume:

4423 "Taxa pe valoare adaugata de plata" care evidentiaza TVA de platit la bugetul satului. Este un cont de pasiv care se crediteaza cu diferentele rezultate la sfarsitul perioadei intre TVA colectata mai mare si TVA deductibila, debitandu-se cu sumele virate efectiv la bugetul statului ca TVA. Soldul creditor al contului reprezinta TVA exigibila la plata.

4424 "Taxa pe valoare adaugata de recuperat" asigura evidenta TVA de recuperat de la bugetul statului. Este un cont de activ care inregistreaza in debit diferentele rezultate la sfarsitul perioadei de gestiune intre TVA colectata mai mica si TVA deductibila mai mare. In creditul contului se inregistreaza TVA incasata de la bugetul statului in baza cererii de rambursare (in cazul unitatilor ce livreaza produse, lucrari si servicii la export) sau TVA de recuperat compensata in perioadele urmatoare cu TVA de plata. Soldul debitor al contului reprezinta TVA de recuperat de la bugetul statului.

4426 "Taxa pe valoare adaugata deductibila" reflecta TVA inscrisa in facturile emise de furnizori pentru bunurile, serviciile si lucrarile achizitionate de unitatea patrimoniala, deductibila din punct de vedere fiscal. Este un cont de activ, inregistrand in debitul sau cuantumul TVA deductibila, potrivit legii, iar in credit sumele deductibile din TVA colectata si suma TVA deductibila ce depaseste TVA colectata ce urmeaza a se incasa de la bugetul statului. La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

4427 "Taxa pe valoarea adaugata colectata" tine evidenta sumelor datorate de unitatea patrimoniala bugetului de stat drept TVA aferenta vanzarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari. Este un cont de pasiv care inregistreaza in creditul sau TVA inscrisa de facturile emise catre clienti si TVA neexigibila devenita exigibila in cursul lunii, iar in debit sumele ce constituie TVA deductibila. La sfarsitul perioadei de gestiune contul nu prezinta sold.

4428 "Taxa pe valoare adaugata neexigibla" asigura informatiile referitoare la taxa pe valoarea adaugata neexigibila rezultata din vanzarile si cumpararile de bunuri, servicii si lucrari realizate cu plata in rate, precum si cea aferenta facturilor nesosite, sau pentru livrarile la care nu s-au intocmit facturi. In creditul contului se inregistreaza: TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executarilor de lucrari cu plata in rate; TVA aferenta facturilor de intocmit; TVA aferenta cumparaturilor cu plata in rate devenita exigibila (deductibila) si TVA deductibila aferenta facturilor sosite de la furnizori, evidentiate anterior ca facturi nesosite. In debitul contului se inregistreaza: TVA aferenta cumparaturilor efectuate cu plata in rate; TVA deductibila aferenta facturilor nesosite de la furnizori; TVA colectata aferenta facturilor intocmite, evidentiate anterior ca facturi de intocmit si TVA aferenta livrarilor de bunuri, prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari cu plata in rate, ce urmeaza a se evidentia ca TVA colectata.

Soldul contului evidentiaza TVA neexigibila.

Contul 447 "Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate" tine evidenta datoriilor si a varsamintelor efectuate catre alte organisme publice cum ar fi: contributia unitatii pentru constituirea fondului de cercetare-dezvoltare, pentru constituirea fondului special pentru agricultura, a fondului special pentru sanatate, a fondului pentru risc si accidente, precum si alte varsaminte asimilate. Este un cont de pasiv care inregistreaza in creditul sau datoriile si varsamintele de efectuat, conform prevederilor legale catre alte organisme publice, iar in debitul sau inregistreaza platile efectuate catre organismele publice privind taxele si varsamintele asimilate datorate acestora. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate organismelor publice.

Contul 448 "Alte datorii si creante cu bugetul statului" tine evidenta altor datorii si creante cu bugetul statului. Este un cont bifunctional care inregistreaza in creditul sau:

- sumele reprezentand salariile neridicate, prescrise, datorate bugetului statului;

- alte datorii fata de bugetul statului, cum sunt amenzile si penalitatile;

- sumele incasate de la buget reprezentand varsaminte efectuate in plus din alte datorii si creante. In debitul contului se inregistreaza sumele virate la buget reprezentand alte datorii fata de acesta si sumele cuvenite unitatii, datorate de buget, altele decat impozitele si taxele. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate sub forma altor datorii si creante cu bugetul statului, iar soldul debitor arata sumele datorate de bugetul statului unitatii patrimoniale sub forma altor datorii si creante.

Contul 444 "Impozitul pe salarii" tine evidenta impozitelor datorate bugetului statului provenite din: impozitul pe salarii, impozitul aplicat asupra platilor efectuate din asigurarile sociale, impozitul retinut de unitate pentru platile efectuate catre colaboratori; impozitul retinut, potrivit legii, pentru orice plati efectuate catre salariati, precum si impozitul suplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil.

Este un cont de pasiv care se crediteaza cu: sumele datorate bugetului statului ca impozit pe salarii, retinute din drepturile banesti cuvenite salariatilor, potrivit legii; sumele retinute de unitate reprezentand impozit datorat de catre colaboratori unitatii pentru platile efectuate catre acestia si sumele datorate bugetului statului drept impozit suplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil. In debitul acestui cont se inregistreaza sumele virate la bugetul statului sub forma impozitului pe salarii, a impozitului retinut din platile efectuate catre colaboratori, precum si a impozitului suplimentar datorat de unitate pentru depasirea fondului de salarii admisibil.

Soldul creditor al contului reflecta sumele datorate bugetului de stat sub forma impozitului pe salarii.

Contul 445 "Subventii" tine evidenta sumelor alocate de la bugetul statului sub forma subventiilor pentru investitii, subventii pentru diferente de pret, precum si alte subventii potrivit legii. Este un cont de activ care se debiteaza cu subventiile ce urmeaza a fi primite si se crediteaza cu subventiile incasate. Soldul debitor al contului reprezinta subventiile datorate de bugetul statului unitatii patrimoniale.

Contul 446 "Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" tine evidenta decontarilor cu bugetul administratiei centrale sau cu bugetele locale privind alte impozite si taxe, precum si varsaminte asimilate cum ar fi: accizele, impozitul pe titeiul din productia interna si pe gaze naturale, impozitul pe dividende, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat si varsamintele din profitul net al regiilor autonome, precum si alte impozite si taxe. Este un cont de pasiv care inregistreaza in creditul sau valoarea altor impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statului, impozitul pe dividende datorat si sumele restituite de la buget reprezentand varsaminte efectuate in plus. In debitul contului se inregistreaza platile efectuate bugetului statului sau bugetelor locale privind alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate bugetului statului sau bugetelor locale.

Cota standard este de 19% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotei reduse.

Cota redusa este de 9% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru urmatoarele prestari de servicii si/sau livrari de bunuri:

- serviciile constand in permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectura si arheologice, gradini zoologice si botanice, targuri, expozitii si evenimente culturale, cinematografe;

- livrarea de manuale scolare, carti, ziare si reviste, cu exceptia celor destinate exclusiv sau in principal publicitatii;

- livrarea de proteze si accesorii ale acestora, cu exceptia protezelor dentare, livrarea de produse ortopedice, livrarea de medicamente de uz uman si veterinar;

- cazarea in cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu functie similara, inclusiv inchirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota aplicabila este cea in vigoare la data la care intervine faptul generator, cu exceptia cazurilor pentru care se aplica cota in vigoare la data exigibilitatii taxei.

Scutiri de taxa pentru operatiuni de interes general din interiorul tarii:

- spitalizarea, ingrijirile medicale si operatiunile strans legate de acestea, desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare, precum: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare, cabinete si laboratoare medicale, centre de ingrijire medicala si de diagnostic, baze de tratament si recuperare, statii de salvare si alte unitati autorizate sa desfasoare astfel de activitati;

- prestarile de servicii efectuate in cadrul profesiunii lor de catre stomatologi si tehnicieni dentari, precum si livrarea de proteze dentare efectuata de stomatologi si de tehnicieni dentari;

- prestarile de ingrijire si supraveghere efectuate de personal medical si paramedical;

- transportul bolnavilor si al persoanelor accidentate, in vehicule special amenajate in acest scop, de catre entitati autorizate in acest sens;

- livrarile de organe, sange si lapte, de provenienta umana;

- activitatea de invatamant, formarea profesionala a adultilor, precum si prestarile de servicii si livrarile de bunuri strans legate de aceste activitati, efectuate de institutiile publice sau de alte entitati autorizate;

- livrarile de bunuri sau prestarile de servicii realizate de caminele si cantinele organizate pe langa institutiile publice si entitatile autorizate in folosul exclusiv al persoanelor direct implicate in activitatile scutite;

- meditatiile acordate in particular de cadre didactice din domeniul invatamantului scolar, preuniversitar si universitar;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri strans legate de asistenta si/sau protectia sociala, de protectia copiilor si a tinerilor efectuate de institutiile publice sau de alte entitati recunoscute ca avand caracter social;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri furnizate membrilor in interesul lor colectiv, in schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scop patrimonial care au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica, patronala, profesionala sau civica, precum si obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, in conditiile in care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta;

- prestarile de servicii strans legate de practicarea sportului sau a educatiei fizice, efectuate de organizatii fara scop patrimonial pentru persoanele care practica sportul sau educatia fizica;

- prestarile de servicii culturale si/sau livrarile de bunuri strans legate de acestea, efectuate de institutiile publice sau de alte organisme culturale fara scop patrimonial, recunoscute ca atare de catre Ministerul Culturii si Cultelor;

- prestarile de servicii si/sau livrarile de bunuri efectuate de persoane ale caror operatiuni sunt scutite, cu ocazia manifestarilor destinate sa le aduca sprijin financiar si organizate in profitul lor exclusiv, cu conditia ca aceste scutiri sa nu produca distorsiuni concurentiale;

- activitatile specifice posturilor publice de radio si televiziune, altele decat activitatile de natura comerciala;

- serviciile publice postale, precum si livrarea de bunuri aferenta acestora;

- prestarile de servicii efectuate de catre grupuri independente de persoane, ale caror operatiuni sunt scutite sau nu intra in sfera de aplicare a taxei, grupuri create in scopul prestarii catre membrii lor de servicii direct legate de exercitarea activitatilor acestora, in cazul in care aceste grupuri solicita membrilor lor numai rambursarea cotei-parti de cheltuieli comune, in limitele si in conditiile stabilite prin norme si in conditiile in care aceasta scutire nu este de natura a produce distorsiuni concurentiale.

Urmatoarele operatiuni sunt, de asemenea, scutite de taxa:

- prestarea anumitor servicii financiare si bancare: operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare, precum si prestarile de servicii in legatura cu operatiunile de asigurare si/sau de reasigurare efectuate de persoanele care intermediaza astfel de operatiuni;

- jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, sa desfasoare astfel de activitati;

- livrarea la valoarea nominala de timbre postale utilizabile pentru serviciile postale, de timbre fiscale si alte timbre similare;

- arendarea, concesionarea, inchirierea si leasingul de bunuri imobile, cu urmatoarele exceptii:

- livrarea de catre orice persoana a unei constructii, a unei parti a acesteia si a terenului pe care este construita, precum si a oricarui alt teren.

- importul si achizitia intracomunitara de bunuri a caror livrare in Romania este in orice situatie scutita de taxa in interiorul tarii;

-importul de bunuri de catre fortele armate ale statelor straine membre NATO, pentru uzul acestora sau al personalului civil insotitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, in cazul in care aceste forte sunt destinate efortului comun de aparare;

- importul de gaze naturale prin sistemul de distributie a gazelor naturale si importul de energie electrica;

- livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi catre un cumparator care nu ii comunica furnizorului un cod valabil de inregistrare in scopuri de TVA;

- serviciile prestate de intermediarii care actioneaza in numele si in contul altei persoane, in cazul in care aceste servicii sunt prestate in legatura cu operatiunile scutite.

APLICATII PRACTICE PRIVIND DATORIILE SI CREANTELE FISCALE