CONTINUTUL SI STRUCTURA ACTIVELOR IMOBILIZATE

CONTINUTUL SI STRUCTURA ACTIVELOR IMOBILIZATE

Existenta, functionarea si dezvoltarea unei intreprinderi presupune consumuri de mijloace banesti concretizate in bunuri sau servicii achizitionate. Beneficiile asteptate de pe urma exploatarii acestora se obtin fie in perioada curenta, fie in perioadele viitoare. Daca beneficiile se obtin in perioada curenta, contravaloarea bunurilor si serviciilor consumate devine cheltuiala in aceeasi perioada. Daca beneficiile se asteapta in perioade viitoare, atunci valorile bunurilor si serviciilor vor fi considerate active imobilizate in perioada curenta iar platile efectuate pentru procurarea lor vor fi capitalizate (valorificate, fructificate in perioadele urmatoare).

Activele imobilizate reprezinta bunuri si valori care se utilizeaza o perioada indelungata in intreprindere si care nu se consuma de la prima intrebuintare. Ele isi transmit treptat valoarea asupra produselor la a caror obtinere participa.

Cu exceptia terenurilor, activele imobilizate au o existenta limitata in timp. Ele se consuma in procesul obtinerii veniturilor intreprinderii.

Amortizarea este, de altfel, o modalitate prin care costul activelor imobilizate este desfasurat pe parcursul duratei de viata utila a acestora. In contabilitate toate elementele veniturilor si cheltuielilor legate de o anumita perioada sunt recunoscute pentru determinarea profitului sau pierderii acelei perioade. Cheltuiala cu amortizarea reprezinta, asadar, fractiunea din costul activelor imobilizate folosita in cursul unei perioade contabile. Totodata, amortizarea este element de determinare a valorii ramase a activelor imobilizate, valoare care se inscrie in bilant.

Activele imobilizate ajuta la obtinerea de venituri pe toata durata lor de viata. Activele imobilizate asigura baza materiala a activitatii unei intreprinderi. Ele sunt o categorie de bunuri, reunite prin anumite caracteristici comune, dar si diferite din punct de vedere al scopului, utilitatii si formei.

Caracteristicile ce le unesc intr-o categorie de sine statatoare sunt legate de durata de utilizare (pe parcursul careia valoarea lor trece asupra noilor produse prin amortizare) si de importanta (semnificatia) lor valorica.

In raport de comportamentul lor economic si de structura lor materiala, activele imobilizate se impart in trei mari grupe:

imobilizari corporale;

imobilizari necorporale;

imobilizari financiare;

imobilizari in curs.