Contabilitate consolidata

Contabilitate consolidata

Exemple privind calculul procentajului de control, determinarea metodei de consolidare si calculul procentajului de interes

Exemplul 1

90%

70%

Exemplul 2

70%

20%

55%

Exemplul 3

80% 85%

65% 10% 21% 30%

25% 12%

Exemplu de integrare globala

Societatea M a achizitionat 60% din capitalul societatii F, in momentul constituirii acesteia, la un pret de 60.000 u.m.

Situatiile financiare individuale ale societatilor M si F la 31.12.N se prezinta astfel:

Bilantul societatii M

Contul de profit si pierdere al societatii M

Bilantul societatii F

Contul de profit si pierdere al societatii F

Informatii suplimentare:

-capitalul social al societatii F este format din actiuni ordinare;

-in cursul exercitiului N, M a acordat lui F un imprumut in valoare de 70.000 u.m., rambursabil in N+2; dobanzi decontate in exercitiul N in numele acestui imprumutului 5.000 u.m.;

-marfurile aflate in stoc la M sunt achizitionate de la F; din vanzarea acestor stocuri, F a inregistrat un profit de 2.000 u.m.;

-in cursul exercitiului N, M a incasat dividende de la F in valoare de 5.000 u.m.;

-la inchiderea exercitiului N, societatea M are o datorie fata de furnizorul F in valoare de 30.000 u.m.

Retratarea conturilor individuale ale societatilor retinute in perimetrul de consolidare

Exemplul 1

Pe 30.12.N, societatea F a achizitionat o imobilizare corporala in urmatoarele conditii: pret de cumparare 80.000.000 u.m., cheltuieli cu transportul si instalarea facturate de furnizor 5.000.000 u.m.

Politica grupului din care face parte F este de a include in costul imobilizarilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizarii este de 15.000.000 u.m.

Exemplul 2

In cursul exercitiului N, societatea F a capitalizat cheltuieli de cercetare in valoare de 10.000.000 u.m., acestea urmand sa se amortizeze linear, incepand cu 1 ianuarie N+1, pe o perioada de 5 ani.

Politica grupului din care face parte F este de a considera cheltuielile de cercetare cheltuieli ale perioadei.

Exemplul 3

Societatea F detine constructii achizitionate la un cost de 600 miliarde u.m. si amortizate pentru suma de 150 miliarde u.m.

Politica grupului din care face parte F este de evalua cladirile la o valoare reevaluata. Valoarea justa a constructiilor determinata de experti la 31.12.N este de 675 miliarde de lei.

Exemplul 4

Pentru amortizarea unei categorii de utilaje, filiala F utilizeaza metoda de amortizare degresiva, in timp ce politica grupului este de a amortiza aceste bunuri in mod linear. Filiala achizitionase astfel de utilaje, la 1.01.N, la un cost de achizitie de 200.000.000 u.m. Conducerea ei estimase o valoare reziduala nula si o durata de utilitate de 5 ani (norma de amortizare lineara = 20%, norma de amortizare degresiva = 30%).

Exemplul 5

Societatea F detine un utilaj achizitionat la inceputul exercitiului N, la un cost de 700.000.000 u.m.. Durata de utilitate a fost estimata in momentul achizitiei la 10.000 de ore de functionare. In cursul exercitiului N, utilajul a functionat 1.000 de ore. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfarsitul exercitiului N, exista indicii ca utilajul s-a depreciat. Managerii estimeaza ca, in fiecare dintre urmatorii 4 ani, utilajul va functiona cate 2.250 de ore. Numarul de produse realizate va fi de 4 bucati pe ora. Fluxurile de trezorerie nete, pe care le va obtine intreprinderea din vanzarea unui produs, sunt estimate la 15.000 u.m./buc. Rata la care se actualizeaza fluxurile de trezorerie este de 10%.

Presupunem ca exista o piata activa pe care utilajul poate fi tranzactionat. Pretul de vanzare ar fi de 610.000.000 u.m., iar cheltuielile determinate de iesire ar fi de 10.000.000 u.m.

Exemplul 6

Societatea F detine un teren cumparat in exercitiul N-4, la un cost de 400.000.000 u.m. Terenul a fost reevaluat, in exercitiul N-2, la 550.000.000 u.m. Intre timp (din N-2 pana in prezent), rezerva din reevaluare contabilizata nu a suportat nici o modificare. Politica grupului din care face parte F este aceea de a aplica prevederile normei IAS 36.

La sfarsitul exercitiului N, exista indicii ca terenul s-a depreciat. Valoarea reala a terenului, considerata a fi egala cu valoarea recuperabila, este de 350.000.000 u.m.

Exemplul 7

Societatea F isi evalueaza stocurile la iesire prin metoda FIFO. Politica grupului din care face parte F este de a utiliza metoda LIFO

La sfarsitul exercitiului N, in situatiile financiare individuale ale societatii F stocul de marfuri este evaluat la 150.000.000 u.m. Daca s-ar fi utilizat metoda LIFO, acelasi stoc ar fi avut o valoare de 120.000.000 u.m.

Exemplul 8

Societatea F are ca obiect de activitate vanzarea de marfuri. La 31.12.N, ea detine in stoc urmatoarele articole:

Politica grupului din care face parte F este de a evalua stocurile la inventar la minimul dintre cost si valoarea neta de realizare.

In bilantul individual al societatii F stocurile sunt evaluate la 540.000 u.m.

Valoarea neta de realizare a fost stabilita de un evaluator profesionist:

Exemplul 9

La inceputul exercitiului N-1, societatea F a demarat construirea unui depozit pentru nevoi proprii. Managerii au decis capitalizarea dobanzilor generate de imprumuturile relative la aceasta constructie. Dobanzile in cauza au fost de: 1.800 u.m., in exercitiul N-1, si 2.000 u.m., in exercitiul N.

Politica grupului din care face parte F este de a considera dobanzile cheltuieli ale perioadei.

Exemplul 10

Societatea F este specializata in productia de autovehicule. In exercitiul N, cu ocazia unui targ international, ea a lansat pe piata un model nou din care a vandut 5 bucati. Dupa vanzare, s-au constatat defectiuni la un anumit subansamblu.

Societatea a informat cumparatorii asupra defectiunilor si s-a angajat sa le repare gratuit. Cheltuielile cu reparatiile sunt estimate la 4.000.000 u.m.

Societatea F nu a recunoscut in situatiile financiare individuale un provizion, deoarece nu exista o obligatie legala de a inlocui subansamblul defect.

Exemplul 11

Societatea F presteaza servicii de transport aerian de persoane. Pe 5 decembrie N, Consiliul de Administratie decide ca, incepand cu 1 ianuarie N+1, sa lichideze activitatile de transport international. Pana la inchiderea exercitiului N nu s-a intocmit un plan detaliat de restructurare si nu s-a facut publica decizia de restructurare.

In situatiile financiare individuale publicate in exercitiul N, societatea F a prezentat un provizion pentru restructurarea activitatilor de transport, in valoare de 1.000.000 u.m.

Exemplul 12

La 30.06.N, societatea F a achizitionat un utilaj in valoare de 100.000 u.m. Utilajul a fost subventionat in proportie de 80%.

In contabilitatea sa individuala, societatea F a amortizat utilajul conform reglementarilor fiscale in vigoare: metoda lineara, durata de amortizare 5 ani. Subventia pentru investitii a fost recunoscuta initial la venituri in avans si a fost virata la veniturile exercitiului curent in acelasi ritm cu amortizarea utilajului.

Politica grupului din care face parte F este de a amortiza linear aceasta categorie de utilaje, pe 4 ani.

Bibliografie:

Liliana Feleaga, Niculae Feleaga, Contabilitate financiara - o abordare europeana si internationala, Editura Economica, 2007, volumele 1-2.