Agricultura	Asigurari	Comert	Confectii	Contabilitate	Contracte	Economie
Transporturi	Turism	Zootehnie

Contabilitatea decontarilor cu tertii

Contabilitate

+ Font mai mare | - Font mai mic

      probabilitatea unei iesiri/intrari de resurse, purtatoare de beneficii economice;

    evaluarea sa se poata face in mod credibil.

Cadrul general pune accentul pe distinctia care trebuie facuta intre o obligatie sau drept actuale si angajamente viitoare.

2. Evaluarea creantelor si datoriilor

Pretul, ce sta la baza evaluarii, si inregistrarii in contabilitate, a creantelor si datoriilor, este corespunzator valorii nominale, egala cu suma lichiditatilor platite pentru valoarea de intrebuintare a bunurilor sau serviciilor acordate de terti, sau de incasat, pentru valoarea bunurilor sau prestarilor acordate tertilor. Daca este vorba despre decontarea unor datorii - creante fara echivalent, atunci valoarea nominala o va reprezenta sumele de plata, calculate potrivit sistemului legal de impozite si taxe.

O.M.F.P. nr. 94/2001 þine cont, in ceea ce priveste evaluarea datoriilor si creantelor, de cele patru momente principale: recunoasterea initiala, evaluarea la inventariere, evaluarea in bilant si evaluarea la decontare.

A. Cand sunt recunoscute initial, datoriile si creantele sunt cuantificate la valoarea nominala, ce reprezinta valoarea echivalentelor obtinute in schimbul obligatiei, sau valoarea care se asteapta a fi platita/incasata in numerar sau echivalenta de numerar la decontarea lor. Mai poate fi recunoscut initial si la valoare actualizata, care reprezinta valoarea viitoarelor iesiri/intrari de numerar, necesare pentru decontarea datoriilor si creantelor.

Actualizarea se face utilizand rata de actualizare cea mai adecvata tipului respectiv de finantare. In prima situatie exemplificam datoriile si creanþele comerciale, iar in cea de-a doua, exemplificam datoriile fata de angajati. Semnalam nevoia de a tine seama si de principii noi, precum: prevalenta economicului asupra formei juridice, care presupune, de exemplu, recunoasterea unei datorii asociate intrarii unui activ, chiar daca din punct de vedere juridic, dreptul de proprietate nu a fost transferat.

B. La inventariere, se determina valoarea de inventar, sau valoarea actuala, a elementelor componente ale bilantului. In acest sens, valoarea de inventar este valoarea de decont la scadenta, sau valoarea actualizata a fluxurilor de numerar.

Conform normelor de inventariere , evaluarea la inventar se face, de regula, la valoarea lor probabila de incasat sau de plata, constituindu-se, dupa caz, provizioane pentru deprecierea creantelor, pentru cresterea datoriilor, precum si sumele aflate in litigiu. Operatiile comerciale cu decontare in devize, precum si cele de incasari si plati in devize se evalueaza la cursul de schimb in vigoare la data cand se efectueaza, al zilei operatiun

Diferenþele de curs valutar stabilite intre data inregistrarii creantelor si datoriilor in devize si data incasarii sau platii lor, dupa caz, influenteaza veniturile sau cheltuielile financiare, dupa cum sunt favorabile sau nefavorabile.

Creantele si datoriile in devize existente la inchiderea exercitiului se evalueaza la cursul valutar de referinta al Bancii Nationale a Romaniei din ultima zi a exerciþiului financiar, iar diferenta de curs valutar ce se stabileste fata de data inregistrarii lor in contabilitate se reflecta in conturile de diferentele de conversie de activ (nefavorabile) sau de pasiv (favorabile) si se reiau la deschiderea exercitiului urmator, ne admitandu-se compensari intre ele.

Pentru diferenta de curs valutar pierderea neta provenita atunci cand unele inregistrari in contul de conversie activ sunt mai mari decat cele din contul de conversie pasiv se vor constitui provizioane deductibile fiscal care ulterior se vizeaza la venit fie pe masura lichidarii creantei datorate in valuta, fie ca urmare a scaderii cursului valutar de referinta la inchiderea exercitiului financiar urmator.

C. Pentru intocmirea situatiilor financiare, O.M.F.P. nr. 94/2001, precizeaza ca valoarea actuala a datoriilor si creantelor, se compara cu valoarea de intrare si se determina eventualele deprecieri de valoare sub forma provizioanelor.

O serie de datorii si creante nemonetare (datorii si creante in valuta, venituri in avans, datorii cu impozitul amanat, datorii aferente imprumuturilor bancare, din emisiunea de obligatiuni) conform IAS 29 "Raportarea financiara in economiile hiperinflationiste", trebuie ajustate la inflatie, prin aplicarea variatiei indicelui general al preturilor dintre momentul aparitiei, de exemplu, a datoriei si data raportarii financiare. IAS 39 precizeaza ca evaluarea bilantiera se face la costul amortizat pentru toate creantele si datoriile netranzactionate si la valoarea justa in cazul celor tranzactionate.

Exista o mare diversitate a datoriilor si creantelor.

1. Dupa natura operatiilor care le genereaza, distingem:

Ø      datorii si creante comerciale (vanzari/cumparari);

Ø      datorii si creante financiare (acordari de imprumuturi);

Ø      datorii salariale si sociale;

Ø      datorii fiscale;

Ø      alte datorii si creante.

2. Dupa continutul economic si obiectul acestora, creantele si datoriile pot fi:

Ø      creante asupra clientilor pentru produsele vandute, lucrarile executate si serviciile prestate;

Ø      creante asupra furnizorilor generate de avansuri si aconturile acordate anticipat de catre cumparator;

Ø      creante generate de detinerea unor efecte comerciale;

Ø      creante asupra debitorilor diversi;

Ø      datorii fata de furnizori;

Ø      datorii fata de clienti pentru avansurile si aconturile primite de la acestia;

Ø      datorii fata de bugetul statului;

Ø      datorii fata de salariati;

Ø      datorii fata de asigurarile si protectia sociala;

Ø      datorii fata de grupuri de asociati sau actionari;

Ø      alte datorii si creante.

3. Dupa criteriul exigibilitatii, deosebim:

Ø      datorii si creante curente;

Ø      datoriis i creante pe termen scurt.

4. In functie de destinatia bunurilor si serviciilor comercializate, respectiv prestate, distingem:

Ø      creante respectiv datorii din vanzari-cumparari de stocuri;

Ø      creante respectiv datorii din vanzari-cumparari de servicii;

Ø      creante respectiv datorii din vanzari-cumparari de imobilizari.

5. Dupa criteriul includerii in bilant, datoriile pot fi grupate in:

Ø      datorii recunoscute in bilant;

Ø      datorii in afara bilantului.

In prima categorie regasim obligatiile clasice, mentionate in clasificarile precedente; in cea de-a doua categorie regasim:

Ø      datoriile contigente, o categorie speciala;

Ø      contractele executor

Datoriile contigente apar ca urmare a unor evenimente trecute si a caror existenta va fi confirmata numai de aparitia (neaparitia) unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte, care nu pot fi controlate de intreprinderi. Datoriile contigente nu sunt recunoscute in bilant insa in notele explicative trebuie prezentate cazurile particulare care dau nastere la datoriile contigente.

Contractele executori, de asemenea nu genereaza datorii in bilant. Prin contracte executorii, se inteleg acele contracte care angajeaza plati numai in momentul in care vor fi generate/incasate beneficiile viitoare. Datorita conditiei de primire a beneficiilor in viitor, datoriile din contractele executorii nu dau nastere in momentul derularii contractului.

6.      In functie de momentul decontarii vanzarile-cumpararile de bunuri si servicii se pot clasifica:

Ø      vanzari-cumparari cu decontare imediata in numerar;

Ø      vanzari-cumparari pe credit comercial, clasic sau cambial, cand decontarea se face ulterior.

Creditul comercial clasic, presupune amanarea la plata acordata de catre furnizor clientului, cand decontarea se face ulterior, folosind instrumente de decontare clasice: ordin de plata, cec, chitanta.

Creditul comercial cambial este un credit prevazut intr-un efect comercial, bilet la ordin si cambie, in care se consemneaza printre altele: suma de plata, scadenta si banca la care se va face decontarea.

3. Contabilitatea operaþiilor privind decontarile cu furnizorii

si alte operaþii asimilate

Operatiile de decontare ce se creeaza fata de furnizori provin, in principal, din aprovizionari cu imobilizari, cu active circulante materiale din lucrari executate si servicii prestate, precum si din alte operatii efectuate, de regula, in baza unor contracte sau conventii civile incheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.

In aceasta ultima categorie de activitati amintite se include, printre altele, prestatiile pentru care se primesc indemnizatii de catre membrii consiliilor de administraþie, cenzori, membrii adunarii generale a actionarilor, precum si lucrarile specifice expertilor contabili si contabililor autorizati si alte lucrari sau activitati ce se executa de persoane asimilate de cele incadrate pe baza de conventie civila de prestari servic In categoria operatiilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse, de asemenea, avansurile care se acorda acestor unitati, cat si efectele de comert utilizate pentru stingerea partiala sau totala a datoriilor create fata de unitatile in cauza.

La baza operatiilor de vanzare-cumparare sta documentul principal "Factura", in care sunt precizate: bunurile livrate sau serviciile prestate si lucrarile executate; marimea neta de platit furnizorului de catre cumparator; TVA colectata sau deductibila. "Factura" este documentul de baza pentru inregistrarea operatiilor economice in contabilitate. In ce priveste marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori, nu in toate cazurile coincide cu pretul sau tariful negociat, aceasta datorita faptului ca pot apare si o serie de reduceri acordate clientilor de catre furnizor.

In practica se regasesc doua categorii de reduceri:

Ø      reduceri de natura comerciala, care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi, intre care mentionam: rabat, remiza, risturn.

Ø      reduceri de natura financiara, care mai poarta denumirea si de sconturi.

Reducerile comerciale nu se acorda in mod automat, ele rezulta urmare a negocierilor intre parti si se gasesc stipulate in contracte.

Rabaturile sau bonificatiile constituie reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori, in facturile de vanzare, pentru unele grupe active circulante materiale, asa cum este cazul celor din categoria tesaturilor, in cazul existentei unor imperfectiuni sau defecte de calitate inerente, insa nesemnificative.

Remizele reprezinta reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori, in facturile de vanzare, fie pentru cantitatea apreciabila negociata, pentru o anumita limita minima (remiza de cantitate), fie pentru pozitia preferentiala a beneficiarului in totalul clientelei unitatii (remiza pentru revanzare).

Atat rabaturile cat si remizele nu necesita inregistrari in contabilitate, unde se reflecta numai valoarea neta, fara reducerile in cauza.

Risturnurile se refera la reducerile procentuale de preturi, acordate dupa o anumita perioada de timp. Ele se determina si se restituie pentru cumpararile repetate pe care acestia le-au efectuat si care depasesc o anumita limita valorica minima intr-un anumit interval de timp (perioada data), de regula un an. Aceasta categorie de reduceri de preturi se consemneaza in facturi distincte emise in acest scop, fiind necesar sa se reflecte in contabilitate in vederea diminuarii datoriilor facturate initial.

Sconturile de decontare constituie reduceri procentuale de preturi pe care furnizorii le acorda si le inscriu distinct in factura in cazul in care clientii isi platesc datoriile inainte de scadenta stabilita sau considerata normala. Aceste sconturi reprezinta cheltuieli financiare pentru furnizori si venituri financiare pentru clienti, inregistrandu-se in conturile corespunzatoare privind sconturile.

In ceea ce priveste reducerile sau diminuarile de preturi amintite anterior se retine si faptul ca se determina in etape sau altfel spus in mod succesiv, avandu-se in vedere de fiecare data reducerile deja efectuate si implicit valoarea neta a operatiei sau categoriei de operatii de vanzare asupra careia se aplica procentul de reducere.

Conturile privind operatiile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile comune pe care le au, prezinta si unele aspecte specifice, ceea ce se poate reliefa prin intermediul analizei modului de utilizare a lor.

Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu furnizorii se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I, care constituie grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate", din cadrul Planului general de conturi si anume:

401 "Furnizori",

403 "Efecte de platit",

404 "Furnizori de imobilizari",

405 "Efecte de platit pentru imobilizari",

408 "Furnizori- facturi nesosite",

409 "Furnizori-debitori".

Ultimul cont amintit are continut economic de creante si functie contabila de activ, deci inverse comparativ cu celelalte conturi din aceeasi grupa, conturi care sunt de datorii si implicit de pasiv.

Trasaturi comune ale conturilor de obligatii fata de furnizori:

Ø      au functie contabila de pasiv;

Ø      reflecta in credit costul de achizitie sau pretul prestabilit aferent cumpararilor efectuate sau valoarea acceptata a cambiilor sau biletelor de ordin subscrise, dupa caz;

Ø      oglindesc in debit platile directe efectuate catre furnizori sau pe cele indirecte realizate la scadenta pe baza de efecte comerciale;

Ø      sunt conturi de bilant si pot prezenta solduri creditoare, care se refera la datoriile nedecontate sau la valoarea efectelor de platit;

Ø      suma soldurilor finale creditoare existente la sfarsitul anului se inscrie in pasivul bilantului in grupa de datori, la postul cu denumirea "Furnizori si conturi asimilate";

Ø      evidenta analitica se organizeaza pe categorii de obligatii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica.

Conturile 401 "Furnizori" si 403 "Efecte de platit" urmaresc si inregistreaza datoriile ce provin din cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial sau cambial. Conturile 404 "Furnizori de imobilizari" si 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" urmaresc aceleasi categorii de operatii, dar provenite din cumparari de imobilizari. Contul 408 "Furnizori-facturi nesosite" separa si inregistreaza operatii privind datoriile neexigibile din cumparari de bunuri, lucrari si servic

Grupa de conturi 40 "Furnizori si conturi asimilate" este o grupa de conturi de datorii, cu exceptia contului 409 "Furnizori-debitori"

3.1. Contabilitatea datoriilor din cumparari pe credit comercial

Datoriile din cumparari pe credit comercial pot fi:

Ø      datorii din cumparari de stocuri si servicii;

Ø      datorii din cumparari de imobilizari corporale sau necorporale.

Reflectarea in contabilitate a decontarilor provenind din cumparari pe credit comercial se realizeaza cu ajutorul a doua conturi sintetice de gradul I, respectiv:

Contul 401 "Furnizori" - care evidentiaza cumpararile de stocuri si servicii;

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" - care evidentiaza cumpararile de imobilizari corporale si necorporale.

3.1.1. Contabilitatea datoriilor din cumparari de bunuri si servicii

pe credit comercial

Inregistrarea datoriilor din cumparari de bunuri si servicii pe credit se face in baza facturii si a documentelor de primire-receptie, cu ajutorul contului 401 "Furnizori", cont sintetic de gradul I, care se caracterizeaza prin urmatoarele:

Contul 401 "Furnizori":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor si a decontarilor in relatiile cu furnizori pentru aprovizionarile cu bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate.

Continutul economic: cont de datorii pe termen scurt;

Functia contabila: un cont de pasiv;

In creditul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza:

Ø      valoarea la pret de cumparare sau standard[6] (prestabilit) a materiilor prime, materialelor consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animalelor tinere si la ingrasat, marfurilor si ambalajelor intrate in patrimoniu, achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi (301, 302, 303, 341, 346, 351, 354, 357, 358, 361, 371, 381.) precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard (308, 348, 368, 378, 388.);

Ø      valoarea materialelor achizitionate, nestocate si consumul de energie si apa (604, 605);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori(409);

Ø      valoarea materiilor prime, materialelor consumabile, marfurilor, ambalajelor achizitionate in cazul folosirii metodei inventarului intermitent (601, 602, 607, 608);

Ø      valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti (611 la 626, 628, 471);

Ø      valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite (408);

Ø      taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor (4426, 4428);

Ø      valoarea timbrelor fiscale si postale, biletelor de tratament si calatorie si a altor valori achizitionate (532);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului financiar, din evaluarea soldului in valuta (665).

In debitul contului 401 "Furnizori" se inregistreaza:

Ø      platile efectuate catre furnizori (162, 512, 531, 541, 542);

Ø      valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (403);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765);

Ø      valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizarii platilor cu acestia (409);

Ø      sumele nete achitate colaboratorilor si impozitului retinut (512, 531, 444);

Ø      valoarea la pret de inregistrare a produselor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura potrivit prevederilor contractuale (345);

Ø      datorii prescrise sau anulate (758);

Ø      valoarea sconturilor obtinute de la furnizori (767);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, predate furnizorului (409).

Sold final: sold creditor, reprezentand sumele datorate furnizorilor.

Contul 401 "Furnizori" se poate dezvolta in conturi analitice, pe furnizori si pe facturi ale acestora.

Reflectarea in contabilitate a datoriilor din cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial fata de furnizori se tine separat pe furnizorii interni si externi.

3.1.2. Contabilitatea datoriilor din cumparari de imobilizari corporale si necorporale.

Datoriile din cumparari de imobilizari pe credit comercial se reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 404 "Furnizori de imobilizari", cont sintetic de gradul I, care se caracterizeaza prin urmatoarele:

Contul 404 "Furnizori de imobilizari":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata[7] fata de furnizori de imobilizari corporale si necorporale.

Continutul economic: cont de datorii pe termen scurt;

Functia contabila: cont de pasiv.

In creditul contului 404 "Furnizori de imobilizari" se inregistreaza:

Ø      valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea acestor imobilizari (201, 203, 208, 211, 212, 213, 214, 231, 233);

Ø      obligatia de plata a ratelor de leasing financiar pe baza facturilor emise de locator (167);

Ø      valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale, in cazul leasingului financiar (168);

Ø      taxa pe valoarea adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari (4426, 4428);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului (665).

In debitul contului 404 "Furnizori de imobilizari" se inregistreaza:

Ø      sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate furnizorilor de imobilizari (162, 512, 531, 541, 232, 234);

Ø      alocarea acceptata a efectelor de platit pentru imobilizari (405);

Ø      datoriile prescrise sau anulate (758);

Ø      valoarea sconturilor obtinute de la furnizori de imobilizari (767);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori de imobilizari la decontare sau evaluare la sfarsitul exerciþiului (765).

Sold final: sold creditor, reprezentand sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" se poate dezvolta in conturi analitice, pe furnizori de imobilizari, respectiv pe facturi ale acestora.

3.2. Contabilitatea datoriilor din cumparari pe credit cambial (efecte de comert)

De regula, vanzarile pe credit presupun un decalaj in timp, intre momentul facturarii (livrarii) bunurilor si data efectuarii platii, iar pentru a elimina dificultatile de trezorerie care pot lua nastere la nivelul agentilor economici, in tarile cu economie de piata se utilizeaza pe scara larga efectele comerciale.

Efectele comerciale sau efectele de comert reprezinta titluri negociabile, care reflecta creante decontabile la vedere sau la termen, in beneficiul persoanelor care le poseda.

Efectele de comert pot imbraca urmatoarele forme:

Ø      cambia sau trata,

Ø      biletul la ordin,

Ø      warantul,

Ø      cecul.

1. Cambia sau trata este un inscris, prin care o persoana, denumita tragator, da ordin unei alte persoane, denumita tras, de a plati unui tert (beneficiar) sau la ordinul acestuia o anumita suma de bani determinata, la o data fixa si intr-un loc stabilit.

Cambia indeplineste urmatoarele functii:

Ø      functia de instrument de incasare, la initiativa creditorului (tragatorului);

Ø      functia de instrument de credit, care se manifesta in situatia in care beneficiarul sau posesorul cambiei sconteaza efectul comercial.

Scontarea este operatiunea prin care beneficiarul transmite o cambie sau un bilet la ordin catre o banca comerciala, in vederea incasarii contravalorii ei, inainte de scadenta.

Scontul este de doua feluri:

Ø      scont comercial;

Ø      scont rational.

Scontul comercial reprezinta scontul[8] calculat asupra valorii nominale a efectului de comert (cambia, biletul la ordin), adica a valorii inscrise pe titlu si se determina in baza urmatoarei relatii de calcul:

Sc = Vn * d * T

100 * 360

in care:

Sc - scontul comercial;

Vn - valoarea nominala a titlului (efectului de comerþ);

T - timpul, respectiv durata in zile pana la scadenta;

- reprezinta numarul de zile ale anului comercial.

Scontul rational reprezinta scontul calculat asupra valorii actuale a efectului de comert.

Ø      functia de instrument de plata - atunci cand posesorul cambiei prezinta cambia, ca mijloc de decontare, unui creditor al sau.

2. Biletul la ordin reprezinta un instrument de plata si titlu de credit, constand intr-o promisiune de plata neconditionata scrisa, data si semnata de o persoana, prin care acesta se angajeaza sa plateasca, la cerere, la o data fixa sau determinabila, o suma de bani unei anumite persoane sau la ordinul acesteia.

Biletul la ordin poate fi de doua feluri:

Bilet la ordin comercial - care se refera la un act de comert, la o operatiune comerciala,

Bilet la ordin financiar - prin care banca mobilizeaza creditul pe care il acorda clientului sau.

3. Cecul este un alt instrument de plata si credit, utilizat in relatiile de plati din cadrul schimburilor economice internaþionale, alaturi de cambie si biletul la ordin, el fiind un titlu sau un ordin adresat unei banci de a plati la vedere o suma determinata in beneficiul purtatorului.

Recipisa warant se mai numeste si recipisa de antrepozitare si este un titlu reprezentativ asupra marfurilor depuse in antrepozite (magazii, docuri, silozuri) caracterizat prin aceea ca emitentul isi garanteaza obligatiile financiare asumate pentru marfurile respective.

Reflectarea in contabilitate a datoriilor din cumparari pe credit cambial se realizeaza cu ajutorul urmatoarelor conturi:

403 "Efecte de platit"

405 "Efecte de platit pentru imobilizari"

Contul 403 "Efecte de platit":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin, cambie).

Continutul economic: cont de datorii pe termen scurt;

Functia contabila: cont de pasiv.

In creditul contului 403 "Efecte de platit" se inregistreaza:

Ø      valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit (401);

Ø      diferenþele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665).

In debitul contului 403 "Efecte de platit" se inregistreaza:

Ø      platile efectuate la scadenta pe baza de efecte comerciale (512);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor comerciale de platit sau evaluarea acestora la sfarsitul exercitiului (765).

Sold final: sold creditor, reprezentand valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 403 "Efecte de platit" se poate dezvolta in conturi analitice deschise pe furnizori si efecte de platit.

Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta obligatiilor de plata catre furnizori de imobilizari pe baza de efecte comerciale (bilet la ordin sau cambie).

Continutul economic: cont de datorii pe termen scurt;

Functia contabila: cont de pasiv;

In creditul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se inregistreaza:

Ø      valoarea acceptata a efectelor comerciale[9] de platit pentru imobilizari (404);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar la sfarsitul exercitiului din evaluarea soldului in valuta (665).

In debitul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se inregistreaza:

Ø      platile efectuate catre furnizori de imobilizari pe baza de efecte comerciale, la scadenta acestora (512);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar constate la decontare sau evaluare la sfarsitul exercitiului (765).

Sold final: sold creditor, reprezentand valoarea efectelor de platit pentru imobilizari achizitionate.

Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" se poate dezvolta in conturi analitice deschise pe furnizori de imobilizari si efecte de platit.

3.3. Contabilitatea datoriilor neexigibile din cumparari pe credit

Decontarile cu furnizorii pentru bunuri si servicii sosite fara factura sau pentru acele servicii sau lucrari care se factureaza la o anumita data convenita de parti, cum ar fi consumul de energie electrica, termica, apa, gaze, bunurile sau serviciile respective se inregistreaza in contabilitate pe baza datelor din contracte, avize de expeditie, ca o datorie neexigibila.

Reflectarea in contabilitate a datoriilor neexigibile din cumparari pe credit se realizeaza cu ajutorul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite", cont sintetic de gradul I, care se caracterizeaza prin urmatoarele

Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizori pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate si prestarile de servicii, pentru care nu s-au primit facturi.

Continutul economic: cont de datorii pe termen scurt;

Functia contabila: cont de pasiv.

In creditul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" se inregistreaza:

Ø      valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau serviciilor prestate de catre furnizori (301, 302, 303, 361, 371, 381, 4428, 604, 605, 611 la 626, 628);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exerciþiului, aferente datoriilor catre furnizori pentru care nu s-au primit facturile (665).

In debitul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" se inregistreaza:

Ø      valoarea facturilor sosite (401);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului (765).

Sold final: sold creditor, reprezentand sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" se poate dezvolta in conturi analitice pe furnizori, pe bunuri sau servicii cumparate.

3.4.Reflectarea in contabilitate a avansurilor acordate de clienti furnizorilor

In vederea asigurarii continuitatii proceselor de productie[10] , comercializare, respectiv, pentru siguranta aprovizionarii cu anumite bunuri de care au nevoie, clientii (firmele beneficiare) pot acorda furnizorilor anumite avansuri banesti, urmand a se regla cu acestia la livrarea bunurilor, prestarea serviciilor sau lucrarilor. In asemenea situatii se constituie practic o creanþa fata de furnizor, acestea devenind debitor.

Aceeasi situatie se intampla si in cazul ambalajelor care circula pe principiul restituirii (sticle, borcane, navete, saci, butoaie), ambalajele primite pe baza de factura (o data cu marfurile pe care le protejeaza), inregistrandu-se ca o creanta pe care firma client o poate recupera prin restituirea ambalajelor.

Reflectarea in contabilitate a creantelor din avansurile acordate furnizorilor se realizeaza cu ajutorul contului 409 "Furnizori - debitori", cont sintetic de gradul I, care se caracterizeaza prin urmatoarele:

Contul 409 "Furnizori-debitori":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii si executari de lucrari.

Continutul economic: cont de creante;

Functia contabil: cont de activ.

In debitul contului 409 "Furnizori-debitori" se inregistreaza:

Ø      valoarea avansurilor achitate furnizorilor (512, 531);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori (401);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului aferente avansurilor acordate furnizorilor (765).

In creditul contului 409 "Furnizori-debitori" se inregistreaza:

Ø      valoarea avansurilor acordate furnizorilor, cu ocazia regularizari platilor cu acestia (401);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor, retinute in stoc (381);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in valuta acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la lichidarea exerciþiului financiar (665);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor, precum si valoarea ambalajelor degradate (401, 608).

Soldul final: sold debitor, reprezentand avansuri acordate furnizorilor, nedecontate.

Contul 409 "Furnizori - debitori" se poate dezvolta in conturi analitice, pe persoane juridice carora li s-au acordat avansuri si, respectiv, de la care s-au primit ambalaje restituibile.

4091 "Furnizori - debitori pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor"

4092 "Furnizori - debitori pentru prestari de servicii si executari de lucrari"

Exemple:

Aprovizionarea cu stocuri, de la furnizori, reflectata in contabilitate pe baza receptiei si a facturi furnizorului la costul de achizitie[11] si separat TVA, astfel:

% = 401

301

302

303

361

381

4426

In situatia in care intreprinderea utilizeaza ca metoda de evidenta a stocurilor metoda inventar intermitent, factura primita de la furnizor, pentru bunurile aprovizionate va fi reflectata in conturile de cheltuieli in care se inregistreaza respectivele consumuri, astfel:

% = 401

601

602

603

606

607

4426

Aprovizionare cu materiale nestocabile, consumul de energie si apa inclus direct pe cheltuieli conform facturilor primite de la furnizori:

% = 401

604

605

4426

Contabilizarea diverselor servicii si lucrari executate de furnizori in baza facturilor emise de acestia:

% = 401

611

612

622

624

626

4426

5. Contabilizarea datoriilor neexigibile din cumparari pe credit:

pentru bunurile sosite de la furnizori fara factura:

% = 408

301

302

303

361

371

381

4428

pentru serviciile care se factureaza dupa un anumit timp:

% = 408

604

605

611

626

4428

Inregistrarea ambalajelor primite odata cu marfa, care circula pe sistemul restituirii:

receptionarea ambalajelor:

409 = 401

restituirea in termen a ambalajelor:

% = 409

401

608

inregistrarea ambalajelor nerestituite in termen legal cu TVA aferenta:

% = 409

381

4426

Achitarea obligatiilor fata de furnizori avand in vedere modalitatile de decontare, conform instrumentelor de decontare, extraselor de cont, registrului de casa, etc:

401 = %

5121

5311

519

541

542

Inregistrarea biletelor la ordin emise si acceptate de furnizor:

401 = 403

Acordarea, de catre client, furnizorului a unui avans cu ordin de plata si trimiterea ulterioara a facturi aferenta avansului:

acordarea avansului:

409 = 5121

primirea facturi privind avansul acordat si inregistrarea TVA aferenta:

4426 = 409

Precizare: Daca factura se intocmeste in momentul acordarii avansului, in contabilitate se va inregistra:

% = 5121

409

4426

achitarea datoriei fata de furnizor, tinand cont de avansul acordat anterior:

401 = %

409

4426

5121

Inregistrarea furnizorilor de imobilizari, respectiv a datoriilor din cumparari de imobilizari, pe credit comercial sau cambial, conform facturilor primite si a receptiilor efectuate, pentru cele doua categorii de active imobilizate:

% = 404

201

205

207

208

4426

% = 404

211

212

213

233

231

4426

Stingerea obligatiei faþa de furnizorii de imobilizari, in functie de modalitatea de plata:

404 = %

5121

5311

405

162

Se inregistreaza aprovizionarea cu materii prime de la furnizor pe baza de factura:

% = 401

301

4426

7.      Achizitionarea de materii prime pentru care s-a acordat ulterior, conform facturi de reduce un rabat:

401 = %

301

4426

Achitarea cu intarziere a datoriei fata de furnizor si a penalizarilor:

% = 5121

401

6581

Inregistrarea drepturilor ce se cuvin colaboratorilor, pentru serviciile aduse de acestia unitati:

621 = 401

Din datoria totala fata de colaboratori se retine impozitul pe venit sau pe redeventa, care se inregistreaza astfel:

401 = %

444

446

Inregistrarea in contabilitate a prestarilor de servicii precum publicitate, consulting, studii si cercetare, licenþe si alte servicii, efectuate de prestatorii straini:

a)      valoarea facturii prestatorului strain:

628 = 401

b)      impozitul pe redevente reþinut din suma datorata prestatorului strain:

401 = 446

c)      taxa pe valoarea adaugata in cazul platitorilor de TVA:

4426 = 5121

In cazul neplatitorilor de TVA, inregistrarea de mai sus devine:

635 = 446

Achizitionarea de marfuri de la un furnizor extern:

371 = 401

Achitarea datoriei fata de furnizorul extern:

a)      in situatia in care cursul valutar este mai mic de cat cel de la data cumpararii:

401 = %

5124

765

b)      in situatia in care cursul valutar este mai mare decat cel de la data cumparari:

% = 5124

401

665

4. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu clientii

si alte operatii asimilate

Intreprinderile intra in relatii cu alte persoane juridice, determinate de o serie de operatii privind vanzarile de: marfuri, produse, lucrari executate si servicii prestate si alte elemente. Intre clienti si unitatea de referinta, se incheie contracte de vanzare-cumparare, sau comenzi operative. In contabilitate unitatii care livreaza bunuri sau servicii fiinteaza o creanta fata de beneficiari.

Creantele comerciale provenite din vanzari pe credit, de bunuri si lucrari sau servicii specifice activitatii de exploatare, se oglindesc in contabilitate cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I, care constituie grupa 41 "Clienti si conturi asimilate" si anume:

411 "Clienti",

413 "Efecte de primit",

418 "Clienti - facturi de intocmit",

419 "Clienti - creditori.

Fiecare din aceste conturi asigura delimitarea unei anumite categorii de creante, dupa cum urmeaza:

Ø      creante obisnuite provenite din vanzari de bunuri, lucrari sau servicii (4111);

Ø      creante din vanzari de bunuri, lucrari sau servicii pe credit cambial (413);

Ø      creante din vanzari pe credit comercial care nu sunt exigibile intrucat n-au fost intocmite facturile fiscale (418);

Ø      creante comerciale neincasate la termen considerate incerte precum si cele in litigiu.

In cadrul grupei de conturi analizate este incadrat totodata contul 419 "Clienti-creditori", destinat oglindirii datoriilor fata de beneficiarii care au acordat avansuri pentru livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servic

Trasaturi comune ale conturilor de creante:

Ø      sunt conturi de active circulante in decontare[12] , cu functia contabila de activ;

Ø      oglindesc in debit pretul de facturare, inclusiv T.V.A. aferenta, pentru vanzari de bunuri, lucrari sau servicii;

Ø      sunt conturi de bilant, iar soldurile debitoare pe care le pot avea se refera la creantele neincasate;

Ø      suma soldurilor finale debitoare existente la sfarsitul exercitiului, diminuata cu provizioanele aferente creantelor in cauza, se inscrie in activul bilantului, in grupa de active circulante, la postul cu denumirea "Clienti si conturi asimilate".

Ø      evidenta analitica se organizeaza pe categorii de creante, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Clientii se mai grupeaza in clienti externi si interni.

4.1. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri, prestari de servicii si

executii de lucrari pe credit comercial

Reflectarea in contabilitate a vanzarilor de bunuri, prestarilor de servicii si executiilor de lucrari pe credit comercial se realizeaza cu ajutorul contului 411 "Clienti", cont sintetic de gradul I, care se debiteaza cu pretul negociat al bunurilor, serviciilor si lucrarilor executate, inclusiv cheltuielile efectuate ce se factureaza clientilor, cum ar fi cheltuieli de transport, manipulare.

Contul 411 "Clienti":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor si decontarilor in relatiile cu clienti interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri e.t.c., vandute lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.

Continutul economic: cont de creante;

Functia contabila: cont de activ.

In debitul contului 411 "Clienti" se inregistreaza:

Ø      valoarea la pret de vanzare a marfurilor, produselor, semifabricatelor e.t.c., livrate, lucrarile executate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoarea adaugata aferenta (701 la 708, 4427, 4428);

Ø      valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul "Clienti-facturi de intocmit" (418);

Ø      venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (472, 4428);

Ø      valoarea avansurilor facturate clientilor (419, 4427);

Ø      valoarea dobanzi facturate de locator in cazul leasingului financiar (267);

Ø      valoarea creantelor reactivate (754);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului financiar (765);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor (419).

In creditul contului 411 "Clienti" se inregistreaza:

Ø      sumele incasate de la clienti (512, 531);

Ø      decontarea avansurilor incasate de la clienti (419);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor incasate (665);

Ø      valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate (511, 413);

Ø      valoarea sconturilor acordate clientilor (667);

Ø      sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderi din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu (654);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (419);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in valuta la sfarsitul exercitiului (665).

Sold final: sold debitor, reprezentand sumele datorate de clienti.

Contul "411 Clienti" se poate dezvolta in conturi analitice, deschis pe clienti si chiar pe facturi.

4111 "Clienti"

4118 "Clienti incerti sau in litigiu"

De regula, stingerea creantelor fata de clienti se realizeaza prin incasarea contravalorii creantelor, pe baza decontarilor bancare, in numerar sau prin efecte comerciale, insa, in unele cazuri, stingerea creantelor poate avea loc prin prescriptie (depasirea termenului de incasare legala) sau ca urmare a unor sentinte judecatoresti in caul clientilor litigiosi sau incerti.

4.2. Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri, prestari de servicii si executii de lucrari, pe credit cambial (efecte de comert)

Operatiunile privind vanzarile-cumpararile de bunuri, executarile de lucrari si prestatiile de servicii, pe baza intelegerii dintre furnizori si clienti se pot realiza pe credit- cambial, respectiv incasarea contravalorii bunurilor livrate, serviciilor prestate si lucrarilor efectuate sa aiba loc la o data ulterioara, pentru care furnizorul accepta bilete la ordin, emise de clienti.

Efectele comerciale scontate, neajunse la scadenta, se inregistreaza intr-un cont in afara bilantului si se mentioneaza in anexa la bilant.

Reamintim totodata, ca efectele de comert trebuie sa indeplineasca conditiile de forma si de fond prevazute de reglementarile in vigoare, fara de care validitatea lor poate fi anulata sau contestata.

Reflectarea in contabilitate a creantelor din vanzari, prestari de servicii si executii de lucrari pe credit cambial se realizeaza cu ajutorul contului 413 Efecte de primit, cont sintetic de gradul I.

Contul 413 "Efecte de primit de la clienti":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta creantelor de incasat, pe baza de efecte comerciale.

Continutul economic: cont de creante.

Functia contabila: cont de activ.

In debitul contului 413 "Efecte de primit" se inregistreaza:

Ø      sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate (411);

Ø      diferente favorabile de curs valutar, aferente efectelor comerciale de incasat la inchiderea exercitiului (765).

In creditul contului 413 "Efecte de primit" se inregistreaza:

Ø      efecte comerciale primite de la clienti (511);

Ø      sumele incasate de la clienti prin conturile curente (512);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale (665);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clienti externi a caror decontare se face pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului (665).

Sold final: sold debitor, reprezentand valoarea efectelor comerciale de primit.

Contul 413 "Efecte de primit" se poate dezvolta in conturi analitice, pe tipuri de clienti si efecte de primit.

4.3. Contabilitatea creantelor neexigibile

Pentru o serie de livrari de bunuri, prestari de servicii sau executii de lucrari, cum ar fi serviciile telefonice, livrarile de energie, apa sau executii de lucrari cu termen lung de furnizare, data livrarii este anterioara intocmirii facturii si in aceasta situatie creantele sunt neexigibile la data livrarii, ele urmand a deveni exigibile la data intocmirii si transmiterii facturii la client.

Reflectarea in contabilitate a creantelor neexigibile se realizeaza cu ajutorul contului 418 "Clienti- facturi de intocmit", cont sintetic de gradul I.

Contul 418 "Clienti-facturi de intocmit":

Cu ajutorul acestui cont se evidentiaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoarea adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi.

Continutul economic: cont de creante,

Functia contabila: cont de activ.

In debitul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit" se inregistreaza:

Ø      valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, pentru care nu sau intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta (701 la 708, 4428);

Ø      diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in valuta la inchiderea exercitiului (765).

In creditul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit" se inregistreaza:

Ø      valoarea facturilor intocmite (411);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor-facturi de intocmit la decontare si la inchiderea exercitiului (665).

Sold final: sold debitor, reprezentand valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.

Contul 418 "Clienti- facturi de intocmit" se poate dezvolta in conturi analitice, pe clienti, bunuri livrate, servicii prestate sau lucrari executate.

4.4. Contabilitatea avansurilor primite si a ambalajelor restituibile

facturate de furnizori (clienti - creditori)

Grupa de conturi 41- clienti si conturi asimilate cuprinde pe langa conturile de creante mentionate anterior (411, 413, 418) si un cont de datorii fata de clienti, contul 419 "Clienti - creditori", care in principiu reflecta doua categorii importante de operatii economice, respectiv:

Ø      avansurile banesti primite de furnizori de la clienti, in vederea unor livrari de bunuri, prestari de servicii si executii de lucrari viitoare;

Ø      ambalajele restituibile facturate de furnizori o data cu bunurile livrate, care imbraca forma ambalajelor consignate.

In ambele situatii, pe masura livrarilor efectuate catre clienti sau a restituirii ambalajelor se procedeaza la regularizarea avansurilor primite, respectiv micsorarea creantelor cu valoarea ambalajelor restituite.

Contul 419 "Clienti-creditori":

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta clientilor-creditori, reprezentand avansurile incasate de la clienti.

Continutul economic: cont de datorii pe termen scurt,

Functia contabila: cont de pasiv.

In creditul contului 419 "Clienti-creditori" se inregistreaza:

Ø      sumele facturate clientilor reprezentand avansuri pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari (411);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor (411);

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor in valuta primite de la clienti, la inchiderea exercitiului (665).

In debitul contului 419 "Clienti - creditori" se inregistreaza:

Ø      decontarea avansurilor incasate de la clienti (411),

Ø      diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente avansurilor decontate, precum si cele aferente datoriilor in valuta catre clienti la inchiderea exercitiului financiar (765);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti (411);

Ø      valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite de clienti (708).

Sold final: sold creditor, reprezentand sumele datorate clientilor-creditori.

Contul 419 "Clienti - creditori" se poate dezvolta in conturi analitice pe clienti de la care s-au primit avansuri sau carora li s-au facturat ambalajele restituibile.

Exemple:

Se inregistreaza, vanzarea catre clienti, cu facturi emise, in momentul expedierii bunurilor, sau al receptiei lucrarilor executate sau serviciilor prestate:

4111 = %

701

702

703

704

705

706

707

708

4427

Iesirea din gestiune a produselor:

711 = %

341

345

346

Iesirea din gestiune a marfurilor:

607 = 371

sau

% = 371

607

378

sau

% = 371

378

607

4428

Vanzarea marfurilor clientilor pentru care nu s-a intocmit factura in momentul vanzarii:

inregistrarea vanzarii de marfuri fara factura:

418 = %

707

4428

inregistrarea facturii la momentul intocmirii:

4111 = %

418

707

4427

Concomitent:

4428 = 4427

a) incasarea facturilor pentru bunuri, lucrari sau servicii vandute:

5121 = 4111

sau

5311

b) valoarea cecurilor sau a efectelor comerciale primite in plata:

5112 = 4111

sau

5113

c) acceptarea efectelor comerciale:

413 = 4111

a) primirea de la un client a unui avans:

5121 = %

419

4427

b) inregistrarea facturii pentru produse finite livrate clientului:

4111 = %

707

4427

se va diminua creanta fata de beneficiar cu avansul incasat anterior. Pentru diferenta constatata s-a primit si a fost acceptat un bilet la ordin:

% = 4111

419

4427

413

La scadenta biletul la ordin, din initiativa clientului, se incaseaza:

5121 = 413

a) Inregistrarea clientilor deveniti incerti, sau aflati in litigiu, sau rau platnici, dubiosi:

4118 = 4111

b) sumele incasate, prin banca sau in numerar, dupa clarificarea creantelor initial incerte, a unitati economice:

% = 4118

5121

5311

c) inregistrarea scoaterii din evidenta a clienþilor deveniti insolvabili.

% = 4118

654

4427

d) inregistrarea reactivarii clientilor scosi din evidenta anterior:

4111 = %

754

4427

Presupunem un export de produse finite pe cont propriu.

livrarea produselor finite la export:

4111 = %

701

708

se inregistreaza si platesc, conform decontului cheltuieli de asigurare:

613 = 401

si

401 = 5121

a)conform extrasului de cont se incaseaza de la extern produse livrate, cursul de schimb la aceasta data fiind mai mare decat cel de la data vanzari:

5124 = %

4111

765

b)      conform extrasului de cont se incaseaza de la externi produse livrate, cursul de schimb la aceasta data fiind mai mic decat cel de la data vanzari:

% = 4111

5124

665

c)regularizarea veniturilor cu diferenta dintre cheltuielile antecalculate si cele efectiv:

701 = 708

d)      se inregistreaza plata unitatii de transport, conform extrasului de cont:

% = 5124

401

665

1.      Crearea efectelor comerciale:

a)in contabilitatea tragatorului: Decontarea se poate face prin intermediul unei cambii emise de creditor asupra debitorului, sau in urma primirii unui bilet la ordin subscris de debitor.

= 4111

b)      in contabilitatea trasului: Decontarea se poate face prin intermediul unei cambii acceptate, sau prin subscrierea unui bilet la ordin.

401 = 403

sau, in cazul imobilizarilor:

404 = 405

2.      Decontarea efectelor comerciale.

    In cazul in care decontarea se face direct intre tragator si tras:

a)In contabilitatea tragatorului:

5311 = 413

b)      In contabilitatea trasului:

401 = 5311

sau:

405

In cazul in care decontarea se efectueaza prin intermediul banci:

a)   In contabilitatea tragatorului:

Depunerea efectelor la banca pentru incasare:

5113 = 413

Incasarea efectelor:

5121

627

b) In contabilitatea trasului:

401 = 5121

Circulatia efectelor comerciale.

a)   Andosarile la ordinul tertilor:

In contabilitatea andosantului:

401 = 413

In contabilitatea andositului:

413 = 4111

b)      Remiterea efectelor spre scontare si scontarea acestora:

In contabilitatea remitentului: -remiterea efectelor spre scontare:

5114 = 413

-incasarea efectelor scontate:

% = 5114

5121

627

CAPITOLUL II

Prezentarea generala la S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti

I1. Scurt istoric

Prin cumpararea licentei si asimilarea fabricatiei in Romania a autoturismelor Renault 12 de la Uzinele Renault-Franta, producatorul a pretins si organizarea unui service corespunzator conceptiei moderne de prestari servic

In anul 1998, a luat fiinta Serviciul de Service pe langa Uzina de Autoturisme Pitesti-Colibasi, care, ulterior, prin preluarea a patru unitati ale industriilor locale, a devenit Grupul Unitatilor de Asistenta Tehnica pentru Autoturisme - "GUATA" Pitesti^.[13] Concomitent, GUATA si-a mai construit, din fonduri de investitii, doua mari unitati la Pitesti si Bacau, care au fost puse in functiune in 1973, respectiv 1974.

Toate cele 6 unitati, construind nuclee de organizare si coordonare a activitatii de asistenta tehnica pe teritoriul tarii, si-au impartit zonele de actiune pe "criteriul" teritorial-geografic, organizandu-se in filiale fara personalitate juridica.

Extinzandu-se activitatea de service, cerintele au impus o alta conceptie de organizare, care s-a concretizat prin studiul de dezvoltare intocmit de GUATA. Intre timp, aceasta a devenit, in anul 1973, "Intreprinderea de Asistenta Tehnica si Service pentru Autoturisme - IATSA", cu sediul in Pitesti, Soseaua Bucuresti- Pitesti, km. 110.

Studiul impunea o noua viziune asupra manierei de prestare a serviciilor la autoturismele in garantie, necesitand o elasticitate si in organizarea zonala, care printr-o alta impartire a teritoriului tarii a dat posibilitatea crearii altor filiale, fara personalitate juridica, cu potential economic si tehnic propriu. In aceasta perioada a fost asigurata si asistenta tehnica extrema, echipe de specialisti deplasandu-se in toate tarile importatoare de autoturisme de fabricatie romaneasca, construindu-se in aceste tari chiar si unitati de service dupa proiectele IATSA.

Inca de la infiintare, GUATA, si mai tarziu IATSA, a acordat, cu un succes remarcat de parteneri externi, asistenta tehnica in tarile unde s-au exportat autoturismele produse la Pitesti. Specialistii, recrutati dupa criteriile "epocii de aur", s-au dovedit a fi adevaraþi "meseriasi", uimind beneficiarii cu indemanarea si spiritul de echipa, cu rezolvarea tuturor problemelor aparute.

In aceasta perioada, IATSA a mers mai departe in viziunea despre serviceul extern, implicandu-se pana si in construirea pe baza de proiecte tehnologice intocmite de Serviciul Tehnic al Intreprinderii de atunci. Asa s-a ajuns la reteaua de unitati IATSA, care, in anul 1989, era formata din 14 filiale cu 150 statii service, cuprinzand peste 9500 salariati, unitati constituite prin fonduri de investitii sau cu efort propriu IATSA si prin amenajari ale unor constructii pretabile activitatii de service auto.

Coordonarea aprovizionarii cu piese de schimb, necesare procesului de lucru, se face de catre Depozitul National al Directiei Comerciale IATSA, catre depozitele zonale ale filialelor.

In aceasta perioada a existat o preocupare deosebita pentru reconditionari, in maniera industriala, de piese de schimb, SDV-uri si utilaje specifice activitatii de service auto.

De asemenea, o activitate ambitioasa a constituit-o fabricarea de autoturisme de serie mica (1983), pentru care s-a amenajat la sediul IATSA o serie speciala, lansandu-se in productie un prototip-creatie proprie, derivata din autoturismul Dacia 1300 berlina, si anume Dacia Sport 1410, a carei fabricatie a incetat in anul 1991. Aceasta activitate a mers si mai departe, in sectie montandu-se si colectii de autoturisme straine (serie mica) din gama Renault, si anume Renault 18 sau 20.

In toate sectoarele de activitate, si in mod deosebit in cele de reconditionari piese de schimb, de montaj autoturisme, de proiectat, executat si distribuit in retea a SDV-urilor specifice activitatii de service si de proiectare tehnologica a statiilor service din tara s-a facut simtita prezenta compartimentului tehnic al societati, ai carui salariati, bine pregatiti profesional, s-au implicat inca de la inceputul fabricatiei de autoturisme.

IATSA a devenit, dupa 1990, SC Dacia Service S.A. Pitesti, obiectul de activitate largindu-se, dar principiul economic de piata si-a pus amprenta.

In 1995, SC Dacia Service S.A. Pitesti a revenit la denumirea de S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti, iar la 21.05.1996 la S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti.

Societatea comerciala Grupul IATSA S.A. Stefanesti functioneaza la ora actuala ca un ansamblu de 72 societati comerciale, independente juridic, unite prin legaturi in temeiul carora Grupul detine majoritatea capitalului social, exercitandu-si influenta si controlul asupra activitatii acestora ceea ce face sa se manifeste o unitate de decizie in domeniul asistentei tehnice pentru automobilele de fabricatie romaneasca.

In alte 4 societati comerciale, S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti participa cu plasamente de capital. De asemenea, societatea isi desfasoara activitatea prin 21 unitati IATSA dispersate pe intreg teritoriul tarii, care sunt organizate ca sucursale.

I2. Prezentarea societatii

Societatea comerciala Grupul IATSA S.A. Stefanesti, cu sediul in Pitesti soseaua Bucuresti - Pitesti, km. 110 a fost infiinþata prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1201/ 12 dec 1990. Societatea comerciala infiintata a provenit din Intreprinderea de asistenta tehnica si service pentru autoturisme Dacia Pitesti, care s-a desfiintat.

Societatea Comerciala Grupul IATSA S.A. Stefanesti este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Aceasta isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu statutul propriu.

Constituirea grupului societar IATSA, a reprezentat un proces complex, care a durat 5 ani si a presupus atat infiintarea si transformarea structurilor componente, cat si crearea raporturilor specifice.

Studiile efectuate in anul 1991 au aratat ca vom asista la o crestere a complexitatii si a ritmului de schimbare a problematicii S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti organizata in 32 filiale (fara personalitate juridica), la cresterea conducerii executive, ceea ce a presupus o crestere a posibilitatilor de a se initia schimbari in procesul de organizare si conducere a societatii in conditii de eficienta.

Cercetarea viitorului S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti si elaborarea unor metode sistemice si previzionale, in scopul utilizarii lor pentru simularea deciziilor conducerii executive si pentru orientarea acestor decizii, a fost o activitate complexa si continua, determinata de necesitatea cunoasterii tuturor aspectelor societatii, a contextului in care a functionat, a liniei strategice prioritare la nivelul sectorului si, in general a strategiei dezvoltarii generale.

Acest lucru a permis proiectarea strategiei dezvoltarii societatii IATSA de la o societate simpla la un sistem societar, putand identifica din timp partenerii (interni si externi) care au condus la modificarea structurala a societatii, in scopul adaptarii mai bine a acesteia la cerintele pietei.

Exercitarea comertului a presupus angajarea societatii in operatiuni de natura diferita, de la cumparare si revanzare de marfuri la operatiuni de depozit sau de transport, de la creditul bancar la operatiuni de asigurare, de la oferirea de servicii la activitati de comert exterior.

Odata initiate, toate acestea au putut fi derulate, finalizate si reluate numai in masura in care S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti a avut posibilitatea sa stapaneasca starea generala a afacerilor sale, materializata in castigul sau pierderea fiecarei operatiuni comerciale.

Datorita fenomenelor complexe ce s-au intalnit in economie, in legatura cu organizarea si conducerea S.C. Grupul IATSA S.A. au existat in anumite perioade tendinte cel putin aparent contradictorii si anume:

- o tendinta de descentralizare, concretizata in cresterea corespunzatoare a gradului de autonomie a sucursalelor, si tendinta contrara, de centralizare si control asupra intregii activitati a acestora;

- o tendinta de reducere a dimensiunii societatii comerciale Grupul IATSA S.A. Stefanesti , in scopul asigurarii maximei functionalitati si adaptabilitati la cerintele pietei, si o tendinta contrara de asociere si marire a societatii comerciale in scopul asigurarii competitivitatii pe piata;

      - o tendinta generala de ridicare a nivelului dotarii unitatilor service cu mijloace specifice moderne in concordanta cu progresele tehnologice contemporane (SDV-uri, fax-uri, calculatoare) si o tendinta de a simplifica dotarile ca urmare a preturilor ridicate ale acestora si de a le proiecta dupa criteriile de apreciere stabilite de fiecare unitate.

Existenta acestor tendinte contradictorii in evolutia societatii noastre a avut drept consecinta atat sporirea diversitatii, cat si adaptarea hotararii de infiintare a societatilor mixte pe structura sucursalelor si unitatilor service.

In acest sens, masurile si deciziile adoptate de Consiliul de Administratie (Manager), Imputernicitii Mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat (Adunarea Generala a Actionarilor), a fost acela de a adapta "sistemul retelei IATSA" la mecanismele economiei de piata, de a asigura functionarea eficienta a societatii ca ansamblu prin restructurarea profunda a formelor si functiunilor unitatilor IATSA si de a grabi procesul de privatizare.

Traducerea in practica a hotararilor mentionate a determinat S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti sa incerce toate formele de privatizare, singura acceptata de toti salariatii din retea si alti investitori, fiind cea de constituire de societati comerciale cu capital mixt de stat si privat prin atragerea in aceasta actiune a propriilor salariati si a altor investitori.

Societatea comerciala Grupul IATSA S.A. Stefanesti a participat la constituirea acestor societatii cu capital mixt cu aport in natura (bunuri existente la sediul unitatilor din teritoriu - respectiv cladiri, utilaje, teren) iar salariatii si alti investitori cu aport in numerar.

Scopul constituirii acestor societati cu capital mixt a fost:

Ø      atragerea capitalului privat in reteaua IATSA;

Ø      asigurarea maxima a initiativei si raspunderii verigilor economice printr-o urmarire cat mai usoara, o circulatie rapida a mijloacelor circulante si cresterea operativitatii si eficientei sistemului informational;

Ø      sincronizarea intre ritmul cheltuielilor de aprovizionare si de productie, pe de o parte, si cel al incasarilor prestatiilor de servicii, pe de alta parte;

Ø      cresterea functionalitatii de ansamblu a retelei IATSA, protejarea produsului de marca romanesc;

Ø      asigurarea la un nivel superior a serviciilor pentru garantia si postgarantia autoturismului;

Ø      sporirea veniturilor, imbunatatirea conditiilor de munca ale salariatilor;

Ø      modernizarea si retehnologizarea unitatilor service.

Principalele trasaturi ale societatilor filiala IATSA sunt:

Ø      sunt societati comerciale cu personalitate juridica constituite in conditiile legii 31/1990;

Ø      sunt componente ale GRUPULUI DE SOCIETÃTI IATSA;

Ø      sunt constituite la initiativa societatii IATSA S.A. Stefanesti, cu scopul de a incredinta administrarea si detinerea activelor sale, de a grabi procesul de privatizare;

Ø      capitalul societatilor filiala s-a constituit sau s-a completat cu aportul semnificativ al S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti, care detine majoritatea in cea mai mare parte din societatile nou constituite;

Ø      transformarea sau incetarea activitatii societatii cu capital mixt reprezinta un drept al asociatilor ce o compun (ca asociat important, S.C. Grupul IATSA S.A. are desigur un rol hotarator in aceste probleme).

I3. Obiectul de activitate al societatii

Scopul societatii S.C. Grupul IATSA S.A. este realizarea in tara si in strainatate a activitatilor continute in obiectul de activitate, in conditii de eficienta economico - financiara si la nivel calitativ competitiv.

2812 Structuri si tamplarii metalice;

3410 Productia de autovehicule;

3420 Productia de caroserii, remorci si semiremorci;

3430 Productia de piese si accesorii pentru autovehicule si motoare de autovehicule;

3710 Recuperarea deseurilor si resturilor metalice reciclabile;

4542 Lucrari de tamplarie si dulgherie;

5010 Comert cu autovehicule;

5021 Intretinerea si repararea autovehiculelor;

5022   Reparatii de autovehicule executate in unitati organizate de tip industrial;

5030 Comert cu piese si accesorii pentru autovehicule;

5041 Vanzarea motocicletelor , pieselor si accesoriilor aferente;

5042 Repararea si intretinerea motocicletelor;

5050 Vanzarea cu amanuntul a carburantilor pentru autovehicule;

5165 Comert cu ridicata a altor masini utilizate in industrie, comert si transport;

5119 Comert intermediar cu produse diverse;

6010 Transporturi pe cale ferata;

6022 Transporturi cu taxiuri;

6024 Alte transporturi terestre de calatori;

6025 Transporturi rutiere de marfuri;

6311 Manipulari;

6312 Depozitari;

6523 Alte tipuri de intermedieri financiare;

7011 Dezvoltare (promovare) imobiliara;

7012 Cumpararea si vanzarea de bunuri imobiliare proprii sau inchiriate;

7020 Inchirierea si subinchirierea bunurilor imobiliare proprii sau inchiriate

7110 Inchirierea autoturismelor;

7414 Activitati de consultare pentru afaceri si management;

7415 Activitatile companiilor de management;

7413 Activitati de studiere a pietei si de sondaj;

7421 Activitati de proiectare;

7440 Publicitate;

7210 Consultatii in domeniul echipamentelor de calcul;

7430 Activitati de testari si analize tehnice;

7134 Inchirierea altor masini si echipamente;

Cadrul organizatoric la nivelul macroeconomic al S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti in perioada anilor 1991-2000 va trebui sa se caracterizeze prin unitate si stabilitate si concomitent, prin suplete si capacitate adaptiva. Aceste caracteristici sunt un rezultat firesc al abordarii unitare a formelor si metodelor organizatorice, al viziunii dinamice, prospective, in care acestea sunt definite si optimizate, al imbinarii de profunda rationalitate si echilibru intre existenta unor norme generale si posibilitatea adaptarii lor la particularitatile fiecarui sector de activitate sau fiecarei societati-filiale si unitati service.

Procesele de conducere din cadrul Societatii Comerciale Grupul IATSA S.A. Stefanesti vor trebui sa se realizeze in cadrul unui sistem autoreglabil adaptiv, care comporta blocuri suprapuse cu bucle de autoreglare, ierarhizate in functie de natura obiectivelor pe care le vizeaza. Fiecare nivel de conducere va determina obiectivele nivelului inferior si va controla prin conexiunea inversa realizarea lor.

I4. Capitalul social

Capitalul social s-a majorat de la 108.497.175 mii lei la 152.500.000 mii lei prin emisiunea unui numar de 1.760.113 acþiuni la valoarea nominala de 25.000 lei fiecare.

Capitalul social poate fi majorat potrivit Hotararii Adunarii Generale a Actionarilor cu noi aporturi, in numerar sau in natura sau va fi redus, fara a cobori sub minimum legal, in conditiile prevazute de lege.

I5. Conducerea societatii

Conducerea S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti se realizeaza la trei nivele, astfel:

Ø      nivelul conducerii strategice: stabileste traiectoria pe care va evolua unitatea pentru realizarea obiectivelor pe termen lung (Adunarea Generala a Actionarilor);

Ø      nivelul conducerii tactice: vizeaza obiectivele privind alocarea resurselor caracterizate printr-un termen de referinta mai scurt si printr-o latitudine decizionala mai restransa decat la primul nivel (Consiliul de Administratie).

Ø      nivelul conducerii operative: are drept obiective mentinerea functionarii unitatii in limitele unor rezultate admisibile (Directoratele Executive, directorii executivi).

I5.1. Organul de conducere (A. G. A.)

In conformitate cu Hotararea nr. 12 01/1990 a Guvernului Romaniei, organul de conducere al societatii, care decide asupra activitatii acesteia si asigura politica ei economica si comerciala, este Adunarea Generala a Actionarilor (AGA).

Atributiile Adunarii Generale a Actionarilor la S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti sunt:

Ø      aproba structura organizatorica a societatii si numarul de posturi, precum si normativul de constituire a compartimentelor functionale si de productie;

Ø      numeste in conditiile legii privind societatile comerciale membrii Consiliului de Administratie, ii descarca de activitate si ii revoca;

Ø      numeste directorii, le stabileste atributiile si ii revoca, directorul general este si presedintele Consiliului de Administratie;

Ø      stabileste remunerarea membrilor Consiliului de Administratie, nivelul de salarizare al membrilor Comitetului de directie, al comisiei de cenzori.

Ø      aproba bugetul de venituri si cheltuieli si dupa caz, programul de activitate pe exercitiul urmator;

Ø      examineaza, aproba si modifica bilantul si contul de profit si pierdere, dupa ascultarea rapoartelor Consiliului de Administratie, al comisiei de cenzori, aproba repartizarea beneficiului;

Ø      hotaraste cu privire la contractarea de imprumuturi bancare pe termen lung, inclusiv a celor externe, stabileste conditiile si la nivelul de contractare al imprumuturilor bancare, a creditelor comerciale si a garanþiilor, aproba orice fel de credit financiar acordat de societate;

Ø      hotaraste cu privire la majorarea capitalului social, a numarului de actiuni sau a valorii nominale a acestora;

Ø      hotaraste cu privire la executarea de reparatii capitale si realizarea de investitii noi;

Ø      hotaraste cu privire la adaptarea sau modificarea statutului, precum si la transformarea formei juridice a societatii;

Ø      hotaraste cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea si lichidarea societatii;

Ø      analizeaza rapoartele Consiliului de Administratie privind statutul si perspectivele societatii, cu referire la profit si dividende, pozitia pe piasa interna si internationala, nivelul tehnic, calitatea, forta de munca, protectia mediului, relatiile cu clientii;

Ø      hotaraste asupra nivelului fondurilor pentru cercetari stiintifice care au ca obiect fundamentarea strategiilor de dezvoltare, cresterea calitatii produselor si serviciilor, elaborarea de produse si tehnologii noi competitive;

Ø      hotaraste cu privire la actionarea in justitie a membrilor Consiliului de Administratie, directorului general si a cenzorilor, pentru paguba pricinuita societatii;

Ø      indeplineste orice alte atributii care deriva din legislatia in vigoare, precum si din statutul societat

I5.2. Consiliul de administraþie

Societatea comerciala Grupul IATSA S.A. Stefanesti este administrata de catre Consiliul de Administraþie compus din 3 administratori, numiti de Adunarea Generala a Actionarilor.

Consiliul de Administratie este condus de presedinte (directorul general), si este investit cu puteri depline pentru gestionarea ordinara si extraordinara a societatii si are dreptul sa emita toate actele pentru transpunerea in viata, inclusiv cele care sunt rezervate, prin lege sau statut, hotararilor A.G.A., respectiv el va hotari asupra urmatoarelor chestiuni:

Ø      angajeaza si concediaza personalul si stabileste drepturile si obligatiile acestuia;

Ø      stabileste indatoririle si responsabilitatile personalului societati, pe compartimente;

Ø      aproba operatiunile de incasari si plati potrivit competentelor acordate;

Ø      aproba operatiunile de cumparare si vanzare de bunuri potrivit competentelor acordate;

Ø      aproba incheierea de contracte de inchiriere (luarea sau darea cu chirie);

Ø      stabileste tactica si strategia de marketing;

Ø      aproba incheierea sau rezilierea contractelor potrivit competentelor acordate;

Ø      supune anual Adunarii Generale a Actionarilor, in termen de 60 de zile de la incheierea exercitiului economic financiar, raportul cu privire la activitatea societatii, bilantul si contul de beneficii si pierderi pe anul precedent, precum si proiectul de program de activitate si proiectul de buget al societatii pe anul in curs;

Ø      rezolva orice alte probleme stabilite de Adunarea Generala a Actionarilor K;

I5.3. Conducerea operativa

Conducerea operativitatii a activitatii S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti este realizata de catre Consiliul Operativ al Directorilor, din care fac parte directorii societatii, si este condus de Directorul General al acesteia.

Responsabilitati ale Consiliului Operativ al Directorilor:

1.      "responsabilitatea de decizie", care consta in luarea tuturor deciziilor de catre "Consiliul operativ" in vederea desfasurarii in bune condiþii a activitatii societatii, precum si in raspunderea pentru calitatea si efectul deciziilor luate;

2.      "responsabilitatea de prevedere", care consta in identificarea si evaluarea elementelor certe sau probabile care determina evolutia viitoare a retelei IATSA si a activitatilor ei. In stabilirea programelor si strategiei ce jaloneaza aceasta evolutie, precum si in raspunderea pentru justetea lor;

3.      "responsabilitatea de organizare", care consta in fixarea obiectivelor, conceperea politicilor si punerea in aplicare a mijloacelor care permit stabilirea cadrului organizatoric, necesar desfasurarii normale a activitatii societatii;

4.      "responsabilitatea de coordonare", adica transmiterea catre subordonati sau grupe de subordonati a deciziilor, sfaturilor sau informatiilor necesare, in scopul sincronizarii eforturilor lor, precum si raspunderea pentru modul cum este asigurata aceasta coordonare;

5.      "responsabilitatea de control", care consta in compararea cu normele si nivelurile prescrise a rezultatelor obtinute in urma corectarii - daca este cazul - a modului de desfasurare a acesteia, precum si raspunderea pentru justetea rezultatelor controlului;

6.      "responsabilitatea de executie", care consta in transpunerea in practica a deciziilor luate de Consiliului Director, cadrul unor actiuni care permit atingerea diferitelor obiective specifice si in raspunderea pentru modul de indeplinire a acestor deciz

I6. Gestiunea societatii

Comisia de cenzori:

Societatea pe actiuni va avea trei cenzori si tot atatia supleanti, daca prin actul constitutiv nu se prevede un numar mai mare. In toate cazurile, numarul cenzorilor trebuie sa fie impar. Cenzorii se aleg la inceput de adunarea constitutiva. Durata mandatului lor este de 3 ani si pot fi realeti. Cenzorii trebuie sa-ti exercite personal mandatul lor.

Cel putin unul dintre ei trebuie sa fie contabil autorizat in conditiile legii sau expert contabil. La societatile in care statul detine cel putin 20% din capitalul social, unul dintre cenzori va fi recomandat de Ministerul Finantelor Publice.

Majoritatea cenzorilor si a supleatilor vor fi cetateni romani.

Cenzorii sunt obligati sa depuna, a treia parte din garantia ceruta pentru administratori.

Un cenzor extern independent, persoana fizica sau juridica, poate fi numit sau ales cenzor al societat In acest caz, dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile legii speciale. Numirea sau alegerea unui cenzor extern independent este obligatorie in cazurile prevazute de lege.

Cenzorii pot fi actionari, cu exceptia cenzorului expert contabil sau contabil autorizat, care poate fi tert ce exercita profesia individual ori in forme asociative.

Nu pot fi cenzori, iar daca au fost alesi, decat din mandatul lor:

Ø      rudele sau afini pana la al patrulea grad inclusiv sau sotii administratorilor.

Ø      persoanele care primesc sub orice forma, pentru alte functii decat aceea de cenzor, un salariu sau o remuneratie de la administratori sau de la societate sau ai caror angajatori sunt in raporturi contractuale sau se afla in concurenta cu aceasta.

Ø      persoanele carora le este interzisa functia de administrator conform prevederilor.

Ø      persoanele care, pe durata exercitarii atributiilor conferite de aceasta calitate, ocupa functii in cadrul institutiilor publice cu atributii de control financiar sau al Ministerului Finantelor Publice, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege.

Cenzorii[15] sunt remunerati cu o indemnizatie fixa, determinata prin actul constitutiv sau de adunarea generala care i-a numit.

In caz de deces, impiedicare fizica sau legala, incetare sau renuntare la mandat a unui cenzor, supleantul cel mai in varsta il inlocuieste. Daca, in acest mod, numarul cenzorilor nu se poate completa, cenzorii ramasi numesc alte persoane in locurile vacante, pana la intrunirea celei mai apropiate adunari generale.

In cazul in care nu mai ramane in functie nici un cenzor, administratorii vor convoca de urgenta adunarea generala, care va proceda la numirea altor cenzori.

Cenzorii sunt obligati sa supravegheze gestiunea societatii, sa verifice daca bilantul contabil si contul de profit si pierderi sunt legal intocmite si in concordanta cu registrele, daca acestea din urma sunt regulat tinute si daca evaluarea patrimoniului s-a facut conform regulilor stabilite pentru intocmirea bilantului contabil. Despre toate acestea, precum si asupra propunerilor pe care le vor crede necesare asupra bilantului contabil si repartizarii beneficiilor, cenzorii vor face adunarii generale un raport amanuntit.

Adunarea generala nu va putea aproba bilantul contabil si contul de profit si pierderi daca acestea nu sunt insotite de raportul cenzorilor.

Cenzorii sunt obligati, de asemenea:

Ø      sa faca, in fiecare luna si pe neasteptate, inspectii casei si sa verifice existenta titlurilor sau valorilor ce sunt proprietatea societatii sau au fost primite in gaj, cautiune ori depozit.

Ø      sa convoace adunarea ordinara sau extraordinara, cand n-a fost convocata de administratori.

Ø      sa ia parte la adunarile ordinare si extraordinare, putand face sa se insereze in ordinea de zi propunerile pe care le vor crede necesare.

Ø      sa constate regulata depunere a garantiei din partea administratorilor.

Ø      sa vegheze ca dispoziþiile legii si ale actului constitutiv sa fie indeplinite de administratori si lichidatori.

Cenzorii vor aduce la cunostinta administratorilor neregulile in administratie si incalcarile dispozitiilor legale si ale prevederilor actului constitutiv pe care le constata, in cazurile mai importante le vor aduce la cunostinta adunarii generale.

Cenzorii au dreptul sa obtina in fiecare luna de la administratori o situatie despre mersul operatiunilor. Cenzorii iau parte la adunarile administratorilor, fara drept de vot.

Este interzis cenzorilor sa comunice actionarilor in particular sau tertilor datele referitoare la operatiunile societatii, constatate cu ocazia exercitarii mandatului lor.

Pentru indeplinirea unei obligati, cenzorii vor delibera impreuna, ei insa vor putea face, in caz de neintelegere, rapoarte separate, care vor trebui sa fie prezentate adunarii generale. Pentru celelalte obligatii impuse de lege, cenzorii vor putea lucra separat.

Acestia vor trece intr-un registru special deliberarile lor, precum si constatarile facute in exercitiul mandatului lor.Intinderea si efectele raspunderii cenzorilor sunt determinate de regulile mandatului.

Revocarea lor se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la adunarile extraordinare.

I7. Activitatea societatii

Exercitiul economico-financiar

Exercitiul economico-financiar incepe de 1 Ianuarie si se incheie la 31 Decembrie al fiecarui an calendaristic cand se intocmeste bilantul contabil pe baza inventarului si evaluarii elementelor patrimoniale ale societat

Personalul societatii

Personalul societatii, cu exceptia celui ales de Adunarea Generala a Actionarilor ori numit de Consiliul de Administratie este angajat de directorul general al societatii sau imputernicitul acestuia, potrivit atributiilor si competentelor acordate prin Regulamentul de Organizare si Functionare.

Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare si Functionare al societatii si prin C.C.M. si contractul individual de munca.

Evidenta contabila si bilantul contabil

Evidenta contabila privind existenta si miscarea elementelor patrimoniale la societate si sucursale se organizeaza si se conduce potrivit reglementarilor legale din Romania pe toata durata exercitiului economico-financiar.

Operatiunile economico-financiare care privesc existenta si miscarea patrimoniului se inregistreaza in evidenta contabila in lei, inclusiv pentru cele efectuate in valuta si transformate in lei, conform prevederilor legale.

Societatea si sucursalele intocmesc trimestrial si anual bilantul contabil, insotit de contul de profit si pierderi, formularele, anexa la bilant si raportul de gestiune al administratorilor conform prevederilor legale si asigura depunerea lor in termen, dupa aprobare, la organele prevazute de lege cu publicare bilant contabil anual.

Societatea si sucursalele deschid conform prevederilor legale conturi si subconturi la bancile comerciale din Romania si strainatate cu respectare prevederi legale prin care fac operatiuni de incasari si plati in lei si in valuta.

Profitul si pierderile inregistrate de societate

Profitul brut impozabil si profitul net sau pierderile se calculeaza si se stabilesc lunar conform prevederilor legale cu reflectare in bilanturile contabile trimestriale si anuale.

Din profitul brut impozabil realizat se calculeaza, se determina si se inregistreaza fondul de rezerva in cota de 5% pana ce aceasta va ajunge la 1/5 din capitalul social varsat.

Registrele societatii

In afara de evidentele prevazute de lege societatea este obligata sa tina:

Ø      registrul actionarilor, in care se vor arata, dupa caz, numele, prenumele, domiciliul actionarilor si varsamintele facute in contul actionarilor;

Ø      registrul sedintelor si deliberarilor Adunarii Generale a Actionarilor;

Ø      registrul sedintelor si deliberarilor Consiliului de Administratie;

Ø      registrul deliberarilor si constatarilor facute de cenzori in exercitarea mandatului lor;

Ø      registrele prevazute mai sus vor fi tinute prin grija Consiliului de Administratie.

I8. Puncte slabe si forte la S.C. Grupul IATSA S.A. PITESTI

Puncte slabe

1. Piata serviciilor:

Prin intermediul societatilor filiala precum si prin punctele de lucru ale SC GRUPUL IATSA S.A. Stefanesti activitatea societatii se desfasoara pe tot cuprinsul tar

Deoarece peste 60% din produsele necesare desfasurarii activitatii se aprovizioneaza de la Pitesti, Craiova si Campulung, cheltuielile cu diurna, cazarea si transportul sunt foarte mari, de multe ori costurile inregistrate depasesc valoarea veniturilor.

Plata serviciilor se face dupa executarea lucrarilor de reparatii a autoturismelor si prezinta doua aspecte:

Ø      un aspect pozitiv este plata imediata pe care o fac clientii persoane fizice;

Ø      un aspect negativ (cu cea mai mare pondere) este plata facuta cu 30 - 45 zile intarziere de catre producatorii DACIA si ARO pentru lucrarile in garantie si societatea de asigurare ASIROM pentru lucrarile executate la persoane fizice si juridice asigurate;

2.      Tehnologiile utilizate in productie sunt elaborate de S.C. Grupul IATSA S.A. dupa documentatia tehnica de constructie a fiecarui producator. Aceste tehnologii au impus utilizarea unor utilaje si SDV-uri specifice fiecarui tip de automobil.

In procesul de exploatare a utilajelor de service, precum si a SDV-urilor nu au avut loc in ultimii ani scoaterii din functiune, datorita uzurii la nivel maxim admisibil (majoritatea acestora sunt achizitionate in anii 1979, 1980), intensitatea defectiunilor este in crestere, iar cheltuielile cu intretinerea si repararea acestor utilaje sunt foarte mari.

Norma de utilizare pentru utilajele de import este indeplinita in procent de 85%, iar prelungirea perioadei de functionare necesita cheltuieli suplimentare de reparatii si piese de schimb din import.

Cladirile in care se desfasoara activitatea S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti sunt vechi, toate acoperisurile sunt tip terasa la care trebuiesc refacute hidroizolatiile.

De asemenea, datorita fluxului tehnologic (intrare-iesire autoturisme in garantie) se creeaza in perioada de iarna o ambianta necorespunzatoare activitatii de service. Din aceasta cauza este necesara redimensionarea instalatiilor de termoficare si adaptarea unor aeroterme cu aer cald la toate usile mari din atelierele de reparat

3. Productia in ansamblu:

Service-ul auto este o veriga indispensabila in lantul:

1. fabricatie autoturisme 2. comercializare autoturisme 3. intretinerea si reparatii 4. Casare

Daca in activitatea de service, care la randul ei cuprinde activitatile pregatire de vanzare autoturisme, comercializare autoturisme, intretinere in perioada de garantie si postgarantie, doua dintre cele mai rentabile (pregatirea de vanzare autoturisme, comercializarea autoturisme) nu sunt executate de agentul comercial, restul activitatilor aduc profit minim.

Din intreaga activitate a retelei IATSA, peste 70 % este ocupata cu activitatea DACIA unde se executa numai lucrari de garantie si postgarantie pentru aceste autoturisme.

In lipsa veniturilor rezultate prin comercializarea autoturismelor, profitul inregistrat de unitatile service este minim.

In prezent in Romania exista mai multe retele de service pentru autoturisme si service-uri individuale cu capital privat (constituite conform prevederilor Legii nr. 31/1990) din care amintim pe cele mai importante, cu o reprezentare semnificativa pe teritoriul tarii:

Ø      reteaua IATSA = 2.160 posturi de lucru;

Ø      reteaua AUTOMOBIL CLUBUL ROMAN = 797 posturi de lucru;

Ø      reteaua AUTOMECANICA = 129 posturi de lucru;

Ø      reteaua CENTROCOOP = 1.580 posturi de lucru;

Pe langa acestea, marii producatori de automobile din Europa au autorizat in Romania dealeri care executa si operatii de asistenta tehnica la autoturismele comercializate (Peugeot, Renault, Mercedes, BMV, Fiat, Audi).

In urma acestor actiuni, la care se adauga si cresterea preturilor la piesele de schimb, capacitatea de productie a retelei IATSA este ocupata in proportie de 60-65%.

Pentru a rezista concurentei si pentru a raspunde cerintelor impuse de legislatia in vigoare, referitoare la desfasurarea activitatii de asistenta tehnica si service pentru autoturisme, Grupul IATSA S.A. Stefanesti va trebui in urmatorii 3 ani sa-si perfectioneze intregul personal, sa se doteze cu cele mai performante utilaje, scule si verificatoare specifice acestei activitati.

4. Structura organizatorica:

Avand in vedere ca unitatile Grupului IATSA S.A. Stefanesti sunt dispersate pe intreg teritoriul tarii, supravegherea desfasurarii activitatii nu se poate realiza permanent, iar cheltuielile cu deplasarea sunt foarte mari.

Pentru respectarea legislatiei in vigoare si pentru preintampinarea eventualelor pagube aduse patrimoniului, structura organizatorica a acestor unitati necesita pentru activitatea de service un numar mare de personal indirect productiv (sef unitate, paznici, casier, gestionar, agent tehnic decontari garantii).

B. Puncte forte

S.C. Grupul IATSA S.A. Stefanesti este cea mai mare retea de comercializare autoturisme, piese de schimb si asistenta tehnica in perioada de garantie si postgarantie a autoturismelor din Romania.

Este singura societate de specialitate care elaboreaza tehnologii de reparatii auto , norme si normative de lucru, consumuri specifice de materii prime si materiale, proiectare SDV-uri si utilaje de service, proiectare statii service si are personal calificat in toate domeniile de activitate (mecanic auto, tinichigiu auto, electrician auto, vopsitor auto, tapiter auto).

NOTIUNI GENERALE REFERITOARE LA

STOCURI

1.1. Definire

Sistemul contabil romanesc a cunoscut in ultimii ani o reforma radicala, dar preocuparile pentru perfectionarea si dezvoltarea contabilitatii romanesti continua.

O periodizare a evolutiei procesului de reforma contabila din tara noastra, dupa anul 1990, cuprinde:

- perioada 1990-1994, caracterizata prin disputa in plan doctrinar,dintre adeptii si adversarii unei reforme contabile de profunzime. In plan aplicativ, in aceasta perioada a avut loc o adaptare a vechiului sistem de contabilitate monist la cerintele economiei de piata;

- perioada 1994-1999, caracterizata prin acceptarea larga, pe plan doctrinar, a necesitatii unei reforme contabile de profunzime. In plan reglementar si aplicativ s-a trecut la implementarea la scara nationala a unui sistem contabil de tip dualist, de inspiratie vest-europeana continentala, nediferentiat pe categorii de agenti economici;

- anul 1999 marcheaza, prin elaborarea de catre Ministerul Finantelor a Programului national de armonizare a legislatiei contabile cu Directivele europene si asimilarea Standardelor Internationale de Contabilitate, o noua etapa in dezvoltarea si perfectionarea sistemului contabil dualist din Romania.

Intreprinderea sau societatea joaca un rol important in teoria macroeconomica. Ea poate fi studiata ca un tot unitar sau numai din anumite puncte de vedere. Poate fi studiata din exterior sau din interior.

Scopul intreprinderii este productia, prestarea de servicii sau vanzarea de bunuri. Ea are autonomie de decizie si isi incheie activitatea cu un bilant. Contabilitatea este principalul ei sistem de informare.

Indiferent de forma sau obiectul de activitate al societatii, contabilitatea este principalul sistem de informatii al acesteia. Este un sistem de informatii polivalent care poate fi folosit pentru a conduce orice fel de organizatie. Ea culege informatiile primare (intrarile), le prelucreaza si produce informatii elaborate (iesiri).

Unitatea patrimoniala tine oricum o contabilitate, ca obligatie juridica, la care se adauga nevoia de mijloace de proba si control. Contabilitatea aduce mari servicii unitatii economico-sociale in calitatea ei de mijloc de calcul economic si de gestiune.

Comparata cu o memorie scrisa care supravegheaza valorile, operatiile si rezultatele, contabilitatea se defineste ca o tehnica prin intermediul careia se totalizeaza in unitati monetare, conform unor procedee reglementate de lege, toate operatiile pe care le realizeaza unitatea economico-sociala in interiorul ei sau cu agenti ai lumii economice.

Contabilitatea permite cunoasterea periodica a situatiei unitatii economico-sociale referitoare la terti: clienti, furnizori, salariati, banci, stat si alte organisme publice. Ea informeaza conducatorul unitatii economico-sociale asupra situatiei patrimoniale si financiare; profitul sau pierderea rezultata in fiecare an din activitatea proprie.

Analiza datelor puse la dispozitie de contabilitate permite cunoasterea gradului de utilizare a capacitatii de productie si deci elaborarea unui ghid al dezvoltarii in perioada urmatoare (noile investitii), stabilirea unui program de finantare si trezorerie, determinarea independentei financiare etc.

Informatiile pe care le culege si inregistreaza contabilitatea generala se refera la relatiile unitatii cu exteriorul, deci la fluxurile externe. Ele dau posibilitatea cunoasterii, tratarii si interpretarii operatiilor economico-financiare, interesand interaga gestiune sau parti ale patrimoniului.

In cadrul structurii activului bilantier un rol important il au activele circulante, denumite si active curente. Acestea cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor si productiei in curs de executie, creantelor, valorilor mobiliare de plasament si disponibilitatilor banesti.

Din punct de vedere economic si financiar, activele circulante se afla intr-o continua fluenta valorica, ele isi schimba forma materiala si utilitatea (marfa, creanta, bani) in cadrul circuitului economic al patrimoniului.

Cu ocazia finalizarii fiecarui ciclu de exploatare, diferitele forme concrete de active circulante sunt inlocuite continuu cu exemplare noi de aceeasi speta. Astfel, in faza de aprovizionare, activele circulante sub forma de bani se transforma in stocuri de materii prime si materiale, in faza de productie, stocurile de materii prime si materiale se consuma integral, rezultand stocuri de productie in curs de executie, care, dupa ultima operatie de prelucrare, devin produse finite, iar in faza de desfacere sunt vandute clientilor, operatie care genereaza drepturi fata de acestia.

Sub aspectul lichiditatii, caracteristica de baza a activelor circulante este aceea ca perioada de rotatie este mai mica de un an. Ele intra si ies din intreprindere de mai multe ori sau cel putin o singura data in cursul unui exercitiu financiar.

In raport de forma concreta pe care o imbraca si destinatia pe care o capata in cadrul ciclurilor de exploatare, activele circulante se impart in: stocuri si productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti.

In economie, notiunea de ,,stoc" are doua sfere de cuprindere, si anume:

1) in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente la un moment dat intr-o unitate patrimoniala;

2) in sens restrans, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale etc. destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite, marfuri etc. destinate vanzar

In contabilitate, stocurile sunt tratate in sens restrans, drept componente ale activelor circulante aflate intr-o continua miscare, schimbandu-si forma materiala si utilitatea in cadrul circuitului economic al patrimoniului( materii prime, productie in curs, produse finite, bani).

Reglementar, stocurile sunt active circulante:

a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii;

b) in curs de productie, in vederea vanzarii in aceleasi conditii ca mai sus;

c) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile, ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie sau pentru prestarea de servic

In contabilitatea din tara noastra, in sfera stocurilor se includ si obiectele de inventar.

Obiectele de inventar sunt bunuri cu o valoare mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu, sau cu durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilate acestora (echipamentul de protecþie, echipamentul de lucru, imbracamintea speciala, sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele si verificatoarele cu destinatie speciala, modelele, stantele, matritele si alte obiecte assimilate).

In categoria stocurilor de natura obiectelor de inventar se cuprind:

a) bunurile a caror valoare este mai mica decat limita prevazuta de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o durata de folosinta mai mica de un an, indiferent de valoarea lor;

b) echipamentul de protectie, echipamentul de lucru si imbracamintea speciala impuse salariatilor de normele de protectie si securitate a muncii sau de regulamente speciale;

c) mecanismele, dispozitivele, verificatoarele (SDV-uri), aparatele de masura si control (AMC-uri) si notitele folosite la executarea anumitor produse si alte obiecte similare;

d) baracamentele si amenajarile provizorii de santier reprezentate de bunurile achizitionate sau construite prin efort propriu (in regie) de catre unitatile patrimoniale pentru executarea lucrarilor si prestatiilor de construct Nu se include in aceasta categorie lucrarile de organizare de santier de la care, in urma terminarii lucrarilor de constructii sau a abandonarii lor, nu se recupereaza materiale, cum ar fi: platforme betonate, drumuri si cai de acces, gropi de var etc.

De asemenea, se include in categoria stocurilor bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consignatie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilitate, pe categorii de stocuri.

1.2. Criterii de clasificare

In contabilitatea financiara a intreprinderii stocurile sunt clasificate si delimitate in functie de patru criterii:

-         fizic;

-         destinatia;

-         faza ciclului de exploatare;

-         locul de creare a gestiunilor.

Corespunzator acestor criterii sunt individualizate urmatoarele structuri:

a) marfurile, respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii;

b) materiile prime, care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata;

c) materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi, de regula, in produsul finit;

d) materialele de natura obiectelor de inventar;

e) produsele, respectiv:

-         semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;

-         produsele finite, adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;

-         rebuturile, materialele recuperabile sau deseurile.

f) animalele si pasarile, respectiv animalele nascute si cele tinere de orice fel (vitei, purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru reproductie, animalele si pasarile la ingrasat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum si animalele pentru productie- lana, lapte si blana;

g) ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate produselor vandute si care, in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte;

h) productia in curs de executie reprezentata de productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute de procesul tehnologic, precum si de produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. Sunt asimilate productiei in curs lucrarile, serviciile si studiile in curs de executie sau neterminate.

Din aceasta enumerare reglementara rezulta ca de incadrarea unui bun concret intr-o categorie sau alta de stoc depinde utilitatea si destinatia acestuia in cadrul activitatii unei unitati patrimoniale.

In raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se grupeaza in:

-         stocuri aflate in depozitele intreprinderii;

-         stocuri in curs de aprovizionare sau sosite si nereceptionate;

-         stocuri sosite fara factura;

-         stocuri livrate, dar nefacturate;

-         stocuri facturate, dar nelivrate;

-         stocuri aflate la terti.

Corespunzator criteriilor de clasificare prezentate anterior, sunt individualizate doua structuri informationale de baza:

-         structura financiara standardizata;

-         structura interna sau de gestiune.

Structura financiara standardizata este proprie gestiunii si contabilitatii financiare a intreprinderii si opereaza cu doua criterii: destinatia si faza ciclului de exploatare.

Interesul informational este cel al finantarii pe termen scurt, calcularii si analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activitatii de exploatare si gestionarea activitatii de trezorerie.

Din punct de vedere metodologic, o asemenea structura se realizeaza si se identifica prin conturile grupa sau principale din Planul de conturi general simbolizate cu doua cifre, sinteticele de gradul I sau divizionare, simbolizate cu trei cifre si sinteticele de gradul II sau subdivizionare, simbolizate cu patru cifre.

Structura interna sau de gestiune, necesara, dar nestandardizata, este opozabila contabilitatii interne de gestiune. Ea opereaza cu celelalte doua criterii: fizic si locul de creare a gestiunilor, si se delimiteaza prin conturile analitice de stocuri corespunzatoare sortimentelor si gestiunilor (depozitelor create ca entitati gestionare repartizate in raspunderea unor persoane fizice).

Modelul de contabilitate a stocurilor in Romania, adoptat in cadrul reformei, este conceput in conditiile in care ambele structuri informationale sunt realizate prin contabilitatea financiara.

O asemenea optiune are motivatia nevoii de a asigura, in primul rand, deocamdata in perioada de tranzitie, printr-un sistem standardizat, obligatoriu, evidenta si controlul integritatii stocurilor.

Solutia realizarii evidentei analitice a stocurilor prin contabilitatea financiara este discutabila. In cele mai multe tari care au adoptat modelul continental de contabilitate, evidenta analitica a stocurilor pe sortimente si gestiuni se realizeaza prin contabilitatea interna de gestiune. Mai mult, ea se integreaza intr-un sintem mai general de control, prin costurile de stocare, asupra nivelului stocurilor.

De asemenea, in plan teoretic si practic se apreciaza ca evidenta analitica a stocurilor nu poate fi standardizata. Metodele si tehnicile folosite sunt de detaliu, nefundamentale si, in consecinta, decizia de adoptare trebuie sa corespunda conducerii intreprinder

Totusi, la o analiza mai atenta, se poate aprecia ca gestiunea analitica a stocurilor nu este numai o problema interna a intreprinder

Metodele de evaluare a stocurilor au implicatii financiare, ele antreneaza efecte atat asupra rentabilitatii, cat si asupra fiscalitat

Inventarierea stocurilor si nivelarea costurilor constituie o problema de construire a informatiei consolidate in situatiile financiar-contabile de sinteza si raportare care sunt standardizate.

Data fiind aceasta realitate, se poate aprecia ca solutia pentru evidenta analitica a stocurilor reprezinta o problema care penduleaza intre contabilitatea financiara si contabilitatea de gestiune, criteriul de alegere fiind cel al obiectivelor si intereselor informationale.

In masura in care nu exista si nu functioneaza un sistem de control de gestiune asupra stocurilor, problema evidentei analitice a stocurilor pe sortimente si gestiune poate fi rezolvata prin contabilitatea financiara.

1.3. Prezentarea notiunilor de materii prime si materiale

Materiile prime sunt bunuri care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in produsul finit integral sau partial, in starea initiala sau transformata, cum sunt: fierul, otelul in industria constructoare de masini, firele in industria textila etc.

Materiile prime sunt active circulante care constituie substanta de baza a produsului finit si se regasesc in acesta in stare initiala sau transformata.

Materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, furaje, seminte etc.) participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare, fara a se regasi, de regula, in produsul finit.

In Planul General de Conturi, din clasa 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie" fac parte urmatoarele grupe de conturi:

-         30 ,,Stocuri de materii si materiale";

-         33 ,,Productia in curs de executie";

-         34 ,,Produse";

-         35 ,,Stocuri aflate la terti";

-         36 ,,Animale";

-         37 ,,Marfuri";

-         38 ,,Ambalaje";

- 39 ,,Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie".

In continuare vom prezenta conturile din grupa 30 ,,Stocuri de materii si materiale":

Contul 301 ,,Materii prime"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurior de materii prime.

Contul 301 ,,Materii prime" este un cont de activ. In situatia aplicarii inventarului permanent:

In debitul contului 301 ,,Materii prime" se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime achizitionate (401, 408, 542, 446);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime aduse de la terti (351, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor (456);

- valoarea materiilor prime constatate plus la inventar si a celor primite cu titlu gratuit (601, 758);

- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consumate ca materie prima in aceeasi unitate (341, 345);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

In creditul contului 301 ,,Materii prime" se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, si pierderile din deprecieri (601);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime vandute ca atare (371);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime livrate societatilor din grup, altor societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime iesite prin donatie si pierderile din calamitati (658, 671);

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime trimise spre prelucrare sau in custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea materiilor prime existente in stoc.

Contul 302 ,,Materiale consumabile"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de materiale consumabile (materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile).

Contul 302 ,,Materiale consumabile" este un cont de activ. In situatia aplicarii inventarului permanent:

In debitul contului 302 ,,Materiale consumabile" se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile achizitionate (401, 408, 542, 446);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile aduse de la terti (351, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile reprezentand aport in natura al actionarilor si asociatilor (456);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit (602, 758);

- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor si produselor retinute si consummate ca materiale in aceeasi unitate (341, 345);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

In creditul contului 302 ,,Materiale consumabile" se inregistreaza:

- valoarea la peret de inregistrare a materialelor consumabile incluse pe cheltuieli, constatate lipsa la inventar, si pierderile din deprecieri (602);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile vandute ca atare (371);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile livrate la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile donate si pierderile din calamitati (658, 671);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile trimise spre prelucrare sau in custodie la terti (351).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor consumabile existente in stoc.

Contul 303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei, miscarii si uzurii materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar" este un cont de activ.

In debitul contului 303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar" se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de nature obiectelor de inventar achizitionate (401, 408, 446, 542);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar primite de la societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar aduse de la terti (351, 401);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar reprezentand aport in natura la capitalul social (456);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar constatate plus de inventar si a celor primite cu titlu gratuit (603, 758);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar obþinute din productie proprie (345).

In creditul contului 303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar" se inregistreaza:

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar date in folosinta (603, 471);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar lipsa la inventar si pierderile din deprecieri (603);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar vandute ca atare (371);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar trimise la terti (351);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar livrate de societatile din grup, alte societati legate prin participatii, unitate sau subunitati (451, 452, 481, 482);

- valoarea le pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar donate si pierderile din calamitati (658, 671);

- valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar retrase din aportul la capitalul social (456).

Soldul contului reprezinta valoarea la pret de inregistrare a materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

Contul 308 ,,Diferente de pret la materii prime si materiale"

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor (in plus sau in minus) intre pretul de inregistrare standard (prestabilit) si costul de achizitie, aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

Contul 308 ,,Diferenþe de preþ la materii prime si materiale" este un cont rectificativ al valorii de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar.

In debitul contului 308 ,,Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:

- diferentele de pret in plus (costul de achizitie este mai mare decat pretul standard) aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar intrate in gestiune (401, 542);

- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603);

In creditul contului 308 ,,Diferente de pret la materii prime si materiale" se inregistreaza:

- diferentele de pret in minus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar achizitionate (301, 302, 303);

- diferentele de pret in plus aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar iesite din gestiune (601, 602, 603).

Soldul contului reprezinta diferentele de pret aferente materiilor prime, materialelor consumabile si materialelor de natura obiectelor de inventar existente in stoc.

In situatia aplicarii inventarului intermitent:

Stocurile existente la inceputul exercitiului financiar, precum si intrarile in cursul perioadei de materii prime, materiale consumabile si materiale de natura obiectelor de inventar se inregistreaza direct in debitul conturilor 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime", 602 ,,Cheltuieli cu materialele consumabile" si 603 ,,Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar".

Conturile 301 ,,Materii prime", 302 ,,Materiale consumabile" si 303 ,,Materiale de natura obiectelor de inventar" se debiteaza numai la sfarsitul perioadei cu valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, existente in stoc, stabilita pe baza inventarului, prin creditul conturilor 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime", 602 ,,Cheltuieli cu materialele consumabile", 603 ,,Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar".

EVALUAREA STOCURILOR

Evaluarea, ca procedeu al metodei contabilitatii, consta in cuantificarea, iar pe aceasta baza, masurarea in expresie baneasca a marimii mijloacelor materiale, creantelor si angajamentelor.

Tot prin evaluare, se exprima in etalon banesc marimea cheltuielilor si veniturilor.

Prin evaluarea in bani, contabilitatea are capacitatea de a generaliza si exprima intr-o forma sintetica existenta elementelor patrimoniale si operatiile economico-financiare generate de miscarea lor.

Contabilitatea masoara si inregistreaza elementele patrimoniale in calitatea lor de valori economice.

In conditiile existentei productiei de marfuri, marimea valorilor economice se exprima si evidentiaza prin intermediul etalonului monetar, iar operatia de masurare poarta denumirea de evaluare.

Deci, evaluarea consta in cuantificarea si exprimarea prin bani a marimii elementelor patrimoniale si a operatiilor privind miscarea acestor elemente.

In raport de natura elementelor patrimoniale, sensul miscarilor intervenite in masa patrimoniului si momentul cand se face evaluarea se delimiteaza urmatoarele reguli si forme de evaluare:

- evaluarea la intrare;

- evaluarea la iesire;

- evaluarea la inventar;

- evaluarea la bilant.

Evaluarea la intrare se intemeiaza pe costul istoric calculat pe baza documentelor justificative, care capata statutul de valoare contabila de intrare sau valoare la prima inregistrare.

In mod concret, valoarea contabila de intrare se identifica cu:

a) bunurile aduse ca aport in natura cu ocazia constituirii sau fuziunii unor unitati patrimoniale, se evalueaza la valoarea prevazuta in actul de evaluare, determinata prin expertiza tehnica, numita valoare de aport;

b) bunurile dobandite cu titlu gratuit sau prin donatie se evalueaza la valoarea de utilitate in functie de pretul pietei, starea sau amplasarea lor. Valoarea de utilitate reprezinta pretul presupus ca il accepta un client in functie de utilitatea bunurilor pentru unitatea respectiva;

c) bunurile dobandite cu titlu oneros (contra plata) se evalueaza la costul de achizitie;

d) bunurile obtinute din productie proprie de catre unitatea patrimoniala respectiva se evalueaza la cost de productie efectiv.

Potrivit Standardelor Internationale de Contabilitate (IAS 2 ,,Stocuri"), stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta. Potrivit acestui standard:

1) Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei sau prelucrarii, precum si alte costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care sunt disponibile pentru utilizator;

2) Valoarea realizabila neta reprezinta pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obþinut pe parcursul desfasurarii normale a activitatii utilizatorului stocurilor, mai puþin costurile estimate pentru finalizarea bunului si a costurilor necesare vanzarii acestuia.

Cheltuielile generale de administratie, cheltuielile de desfacere si cele financiare, de regula, nu se includ in costurile de productie. Pot fi incluse dobanzile aferente perioadei de fabricatie, in cazul bunurilor materiale si lucrarilor cu ciclu lung de fabricatie.

Evaluarea iesirilor din stoc, respectiv din gestiune trebuie sa se faca, principial, la valoarea de intrare in stoc. Cum insa, multe bunuri stocabile sunt fungibile si interschimbabile, adeseori in practica este imposibil de a se identifica, la iesire, lotul de intrare din care are loc iesirea din stoc.

In consecinta, nu se poate identifica valoarea de intrare, intrucat, in conditiile practicarii unor preturi liberalizate, fiecare lot intrat in stoc va avea valoare de intrare diferita in functie de momentul achizitionarii si de provenienta intrarilor in stoc.

Pentru iesirea din impas, de-a lungul timpului s-au impus practici si reglementari contabile consacrate. De exemplu, IAS 2 ,,Stocuri" accepta ca tratament contabil de baza pentru evaluarea iesirilor din stoc, metoda FIFO (primul intrat- primul iesit) sau metoda costului mediu ponderat, iar ca tratament contabil alternativ, metoda LIFO (ultimul intrat- primul iesit).

Evaluarea la inventar se intemeiaza pe valoarea actuala, care capata statutul de valoare de inventar si opereaza in evaluarea elementelor patrimoniale cu ocazia inventarierii lor.

Valoarea actuala este stabilita in functie de utilitatea bunului in economia intreprinderii si pretul pietei. Pentru estimarea unei asemenea valori se utilizeaza referintele si tehnicile cele mai adecvate, cum sunt: preturile de piata, baremele, mercurialele, indicii specifici de preturi.

Necesitatea evaluarii elementelor patrimoniale la valoarea de inventar porneste de la realitatea potrivit careia valoarea de intrare bazata pe costul de origine are numai o valoare istorica. Orice schimbare semnificativa dupa intrare in valoarea reala a bunurilor tinde sa faca costul de origine inselator in luarea deciziei.

Evaluarea la bilant se intemeiaza pe valoarea neta contabila calculata pe baza valorii contabile de intrare diminuata cu amortizarile si provizioanele pentru deprecieri.

CAPITOLUL III

CONTABILIZAREA OPERATIUNILOR

REFERITOARE LA DIVERSE CATEGORII DE STOCURI

Contabilitatea sintetica a fluxurilor de stocuri se poate realiza prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

In conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inregistreaza toate operatiile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ, cat si valoric.

Inventarul intermitent, care poate fi aplicat in unitatile patrimoniale din categoria celor mici sau mijlocii, consta in stabilirea iesirilor si inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele perioadei. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor si valoarea stocurilor finale, determinate pe baza inventarier

Circuitul contabil al fluxurilor de stocuri este infuentat de doua coordonate, si anume:

- Metoda de contabilizare a stocurilor, respectiv inventarul permanent sau intermitent;

- Provenienta stocurilor, respectiv din aprovizionari sau din productie proprie.

Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate - Metoda inventarului permanent

1. Operatii privind cumpararile de stocuri

In cursul exercitiului, toate operatiile privind cumpararile de materiale si marfuri de la furnizori se inregistreaza la costul de achizitie in debitul conturilor de stocuri in corespondenta cu creditul conturilor de furnizori, daca aprovizionarea se face pe credit comercial, si prin conturile de trezorerie daca se utilizeaza instrumente de plata imediata.

Exemplu. Firma S.C. Romcif S.A. Fieni cumpara pe credit comercial materii prime in valoare de 10.000.000 lei, iar cheltuielile cu transportul inscrise in factura de 500.000 lei, TVA deductibila este 19%.

lei % = 401 12.495.000 lei

Furnizori

10.500.000 lei 301 10.500.000 lei

Materii prime

1.995.000 lei 4426 1.995.000 lei

TVA-deductibila

Documentul justificativ care a stat la baza inregistrarii de mai sus este ,,factura". In cazul in care stocurile consumate in factura fac parte din gestiuni distincte, se constata diferenta la receptie, sau stocurile primite nu sunt insotite de documente de facturare, se intocmeste ,,Nota de receptie si constatare de diferente".

Cumpararile de stocuri implica anumite cheltuieli accesorii: cheltuieli de transport, asigurarea transportului, onorarii intermediarului ce a facilitat achizitia etc.

Principial, aceste cheltuieli trebuie adaugate la pretul de achizitie si contabilizate in debitul conturilor de stocuri, in cazul metodei inventarului permanent si in debitul conturilor 601 ,,Cheltuieli cu materii prime", 607 ,,Cheltuieli privind marfurile" etc. in cazul metodei inventarului intermitent.

Si totusi, practicile contabile nuanteaza rezolvarea, in sensul ca in toate cazurile in care aceste cheltuieli nu sunt delimitate fara ambiguitate privind anumite cumparari particulare, ele pot fi inregistrate utilizand conturile 613 ,,Cheltuieli cu primele de asigurare"; 622 ,,Cheltuieli privind comisioanele si onorariile"; 624 ,,Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal" etc.

O problema specifica intrarii stocurilor cumparate este cea a contabilizarii cheltuielilor cu transportul efectuat cu mijloace propr NSC a adoptat solutia inregistrarii cheltuielilor direct prin conturile din clasa a 6-a ,,Conturi de cheltuieli" in functie de natura lor. De exemplu, daca transportul s-a realizat cu autocamionul propriu, salariul soferului se inregistreaza in debitul contului 641 ,,Cheltuieli cu remuneratiile personalului", amortizarea autocamionului se reflecta in debitul contului 681 ,,Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele" etc.

Solutia de mai sus nu-si propune sa divulge utilizarea de catre agentii economici a unor servicii in unitatile acestora. Motivatia prezentata in acest sens este aceea ca aceste servicii se incorporeaza direct in bunurile supuse taxei pe valoarea adaugata.

Totusi, aceasta solutie conduce la un rezultat in care costul de achizitie al stocurilor cumparate nu cuprinde si valoarea serviciilor de transport efectuate cu mijloace propr Acest aspect poate deveni o componenta a cheltuielilor cu variatia stocurilor, cu implicatii asupra fidelitatii rezultatului calculat.

In situatia in care s-ar delimita si serviciile proprii privind transportul stocurilor cumparate, pentru costul de productie inregistrarea ar fi de tipul:

Conturi de stocuri Venituri din producþia stocata

Cheltuielile, in functie de natura lor, se inregistreaza in clasa 6 ,,Conturi de cheltuieli".

In spiritul demersului de mai sus se inscrie si solutia normalizata privind inregistrarea la contul 635 ,,Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" a taxei pe valoarea adaugata facturata de furnizori aferenta bunurilor pierdute pe timpul transportului. O asemenea cheltuiala este generata de o taxa nedeductibila si in consecinta devine un element al costului de achizitie al stocurilor.

2. Operatii privind iesirea stocurilor

Consumul de materii prime si materiale se inregistreaza pe baza ,,bonurilor de consum" sau a ,,fisei limita de consum", formula contabila fiind:

60 = 3

Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie

materiale si marfuri in curs de executie

Similar se inregistreaza si iesirile pe calea vanzarilor.

Exemplu. Se presupune ca se consuma in productie proprie materii prime in valoare de 80.000.000 lei:

80.000.000 lei 600 = 300 80.000.000 lei

Cheltuieli cu Conturi de stocuri si productie

materiile prime in curs de executie

In aplicarea metodei inventarului permanent este necesara adoptarea solutiei proprii PGC francez. O asemenea solutie se bazeaza pe folosirea unui cont distinct destinat inregistrarii variatiei stocurilor cumparate. Procedand astfel, se asigura informatia necesara cunoasterii cheltuielior privind stocurile cumparate si respectiv a cheltuielilor privind stocurile consumate. Relatia dintre cele doua categorii de cheltuieli este de forma:

Cheltuieli privind = Cheltuieli privind + Variatia stocurilor

stocurile consumate stocurile cumparate - cumparate,

cu (+) in situatia in care stocurile finale s-au micsorat in raport cu stocurile initiale, cu (-) in situatia inversa.

Tipurile de inregistrari contabile posibile in cadrul acestei solutii sunt:

a)     cumparari de stocuri

Cheltuieli cu materii prime, Furnizori

materiale si marfuri

b)    receptia stocurilor cumparate

3 = 6XX

Conturi de stocuri Cheltuieli privind variatia

stocurilor

c)     consumul de stocuri

6XX = 3

Cheltuieli privind variatia Conturi de stocuri

stocurilor

Contabilitatea operatiilor privind stocurile cumparate - Metoda inventarului intermitent

In cadrul metodei inventarului intermitent, la deschiderea exercitiului se preiau la cheltuielile perioadei stocurile intrate reflectate in conturile din clasa a 3-a ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie". Pe baza listelor de inventariere, inregistrarea este de tipul:

Cheltuieli cu materii prime, Conturi de stocuri si productie

materiale si marfuri in curs de executie

Cumpararile de stocuri efectuate in cursul perioadei se inregistreaza prin relatia:

Furnizori

Cheltuieli cu materii prime,

materiale si marfuri

4426

TVA- deductibila

La sfarsitul perioadei, pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt reflectate prin formula contabila:

Conturi de stocuri si productie Cheltuieli cu materii prime, in curs de executie materiale si marfuri

Exemplu. Stocurile initiale de materii prime sunt de 1.000.000 lei, cumpararile de stocuri inclusiv cheltuielile de transport cuprinse in factura 10.000.000 lei, TVA 19%, stocul final determinat prin inventariere 3.000.000 lei

a) La deschiderea exercitiului, preluarea la cheltuieli a stocurilor initiale:

1.000.000 lei 601 = 301 1.000.000 lei

Cheltuieli cu materii Materii prime

prime

Intrucat prin contabilitatea financiara se realizeaza ambele structuri informationale privind stocurile, respectiv structura financiara si structura gestionara, inregistrarea de mai sus se recomanda sa se efectueze la inchiderea exercitiului.

Si totusi, in conditiile in care profitul se calculeaza si impoziteaza lunar, este in avantajul intreprinderii ca inregistrarea sa se realizeze la deschiderea exercitiului. Interesul fiscal al intreprinderii trebuie sa primeze in fata celui gestionar.

b) Achizitii de materii prime in cursul exercitiului:

lei % = 401 11.900.000 lei

Furnizori

10.000.000 lei 601

Cheltuieli cu

materiile prime

1.900.000 lei 4426

TVA- deductibila

c) La inchiderea exercitiului stocul final constatat in listele de inventariere este de 3.000.000 lei

3.000.000 lei 301 = 601 3.000.000 lei

Materii prime Cheltuieli cu materiile

prime

Situatia in contul 301 ,,Materii prime" se prezinta astfel:

D 301 ,,Materii prime" C

Valoarea materiilor = Stoc initial + Intrari - Stoc final

prime iesite

8.000.000 lei = 1.000.000 lei + 10.000.000 lei - 3.000.000 lei

Valoarea materiilor prime iesite prin consum potrivit relatiei de mai sus este redata si prin contul 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime"

D 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime" C

Daca s-ar fi adoptat varianta inregistrarii numai a variatiei stocurilor, contabilitatea se prezinta astfel:

a)     Cumparari de stocuri

11.900.000 lei % = 401 11.900.000 lei

Furnizori

10.000.000 lei 601

Cheltuieli cu

materiile prime

1.900.000 lei 4426

TVA- deductibila

b)    Determinarea si inregistrarea variatiei stocurilor

Variatia stocului = Stoc final - Stoc initial

2.000.000 lei 3.000.000 lei - 1.000.000 lei

2.000.000 lei 301 = 601 2.000.000 lei

Materii prime Cheltuieli cu

materiile prime

Situatia in contul 301 ,,Materii prime" se prezinta astfel:

iar in contul 601 ,,Cheltuieli cu materiile prime"

Contabilitatea operatiilor privind stocurile fabricate

Daca se foloseste metoda inventarului permanent, in cursul exercitiului pe baza ,,bonurilor de predare, transfer, restituire", produsele receptionate se inregistreaza la costul de productie prin relatia:

Produse Venituri din productia stocata

Inregistrarea de mai sus este valabila si in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, cu deosebirea ca ea se efectueaza numai la finele perioadei si numai pentru stocurile finale de produse sau producþie in curs de executie.

Iesirea de produse prin vanzare, metoda inventarului permanent, genereaza inregistrarea:

Venituri din productia stocata Produse

Reluarea productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare implica inregistrarea:

Venituri din productia stocata Productia in curs de executie

In situatia in care se utilizeaza metoda inventarului intermitent, ciclul complet de inregistrari se prezinta astfel:

a) decontarea asupra veniturilor a stocurilor initiale de produse si productie in curs de executie:

711 = %

Venituri din productia stocata 33

Productia in curs de executie

34

Produse

b) preluarea la conturile de stocuri a produselor si productiei in curs de executie consemnate la sfarsitul perioadei in ,,listele de inventariere":

Productia in curs de executie

711

Venituri din productia

stocata

Produse

Exemplu. Stocurile initiale de produse finite sunt de 2.000.000 lei, stocurile de produse finite obtinute in cursul perioadei 30.000.000 lei, cost de productie, stocurile constatate la inventariere, 2.500.000 lei.

a) preluarea pe seama veniturilor a stocurilor initiale la deschiderea exercitiului

2.000.000 lei     711 = 345 2.000.000 lei

Venituri din productia Produse finite

stocata

b) inregistrarea stocurilor finale constatate la inventariere

2.500.000 lei 345 = 711 2.500.000 lei

Produse finite Venituri din productia

stocata

Daca s-ar fi folosit varianta inregistrarii numai a variatiei stocurilor, reflectarea in conturi se prezinta astfel:

Variatia stocurilor = Stocuri finale - Stocuri initiale

500.000 lei = 2.500.000 lei - 2.000.000 lei

500.000 lei 345 = 711 500.000 lei

Produse finite Venituri din productia stocata

Situatia in contul 345 ,,Produse finite" in aceste conditii se prezinta astfel:

Contabilitatea operatiilor privind stocurile - cazuri particulare

Comparativ cu metodologia generala de inregistrare a intrarilor si iesirilor de stocuri, in contabilitatea interna sunt unele cazuri particulare. In continuare se vor analiza aceste situatii concrete.

Stocuri cumparate fara facturi sosite

Pentru acest caz la inchiderea exercitiului ,,N" pentru bunurile sosite fara factura, pe baza ,,Notei de receptie si constatare de diferente" se debiteaza conturile de ,,Stocuri" si se crediteaza contul 408 ,,Furnizori - facturi nesosite".

La deschiderea exercitiului ,,N+1" se storneaza in negru inregistrarea de mai sus. Ulterior, pe masura sosirii facturii se debiteaza conturile de ,Stocuri" si se crediteaza contul 401 ,,Furnizori".

Se poate folosi si varianta in care la primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata in faza initiala si cea inscrisa in factura. Formula contabila intocmita este:

Furnizori

408 (valoarea facturii)

Furnizori-facturi nesosite

(valoarea estimata inregis-

trata in exercitiul incheiat)

Conturi de stocuri si produc-

tie in curs de executie

(diferenta in plus fata de va-

loarea estimata)

4426

TVA- deductibila

(TVA aferenta diferentei

in plus)

Totodata se face inregistrarea:

TVA- deductibila TVA- neexigibila

Cele doua inregistrari pot fi reunite intr-una singura:

% = %

408 401

Furnizori-facturi nesosite Furnizori

(valoarea estimata inregistrata (valoarea facturii)

in exercitiul incheiat) 4428

3 TVA- neexigibila

Conturi de stocuri si productie (storno negru TVA neexigibila)

in curs de executie

(diferenta in plus fata de valoa-

rea estimata)

TVA- deductibila

(TVA calculata ºi consemnata

in factura)

Daca diferentele privind valoarea stocurilor ar fi fost in minus se inregistrau in creditul conturilor din clasa 3 ,,Conturi de stocuri si productie in curs de executie".

Exemplu. In exercitiul ,,N" valoarea marfurilor sosite fara factura este de 10.000.000 lei, in exercitiul ,,N+1" se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de 10.500.000 lei.

a) Inregistrarea receptiei marfurilor sosite fara factura in exercitiul ,,N"

lei % = 408 11.900.000 lei

Furnizori-

-facturi nesosite

371 10.000.000 lei

Marfuri

4428 1.900.000 lei

TVA - neexigibila

b) Stornarea operatiei la deschiderea exercitiului ,,N+1"

lei 408 = % 11.900.000 lei

Furnizori-facturi

nesosite 371 10.000.000 lei

Marfuri

4428 1.900.000 lei

TVA- neexigibila

c)     La sosirea facturii se face inregistrarea:

lei % = 401 12.495.000 lei

Furnizori

10.500.000 lei 371

Marfuri

1.995.000 lei 4426

TVA- deductibila

In cazul in care s-ar folosi ce-a de-a doua varianta, este valabila inregistrarea de la punctul a). La sosirea facturii in exercitiul ,,N+1" se face inregistrarea:

12.495.000 lei % = 401 12.495.000 lei

Furnizori

11.900.000 lei 408

Furnizori-

- facturi nesosite

500.000 lei 371

Marfuri

95.000lei 4426

TVA- deductibila

si

1.900.000 lei 4426 = 4428 1.900.000 lei

TVA- deductibila TVA- neexigibila

sau

lei % = % 14.395.000 lei

11.900.000 lei 408 401 12.495.000 lei

Furnizori-facturi Furnizori

nesosite 4428 1.900.000 lei

500.000 lei 371 TVA- neexigibila

Marfuri

1.995.000 lei 4426

TVA- deductibila

Daca se foloseste metoda inventarului intermitent, operatiile privind cumpararile de stocuri se inregistreaza direct in debitul conturilor din grupa 60 ,,Cheltuieli cu materiile prime, materiale si marfuri" si in creditul conturilor 40 ,,Furnizori si conturi asimilate".

Cumparari de stocuri cu reduceri comerciale si financiare

Reducerile primite in cazul cumpararilor de stocuri pot avea caracter comercial si caracter financiar.

Reducerile comerciale imbraca forma de rabaturi, remize si risturne. Rabaturile se primesc pentru defecte de calitate si se practica asupra pretului de vanzare, remizele se acorda asupra pretului pentru vanzari superioare volumului convenit sau pozitia de transport preferentiala a cumparatorului, iar risturnele sunt reduceri de pret calculate asupra ansamblului de operatii efectuate cu acelasi tert in decursul unei perioade determinate.

Reducerile financiare sunt sub forma de sconturi de decontare pentru achitarea datoriilor inainte de termenul normal de exigibilitate.

Din punct de vedere metodologic, reducerile se determina in cascada.

Exemplu. Se presupune urmatorul detaliu de factura:

Marfuri    1.000.000 lei

Rabat 5% 50.000 lei

950.000 lei

Remiza 10%    95.000 lei

NETA COMERCIALA 855.000 lei

Scont de decontare 2% 17.100 lei

NETA FINANCIARA 837.900 lei

TVA 19%    159.201 lei

NETA DE PLATA 997.101 lei

Reducerile comerciale nu se inregistreaza in cazul in care sunt consemnate in factura initiala; la conturile de stocuri se evidentiaza marimea neta comerciala. In schimb, sconturile primite se contabilizeaza la primire sau decontarea factur

In cazul concret privind factura de mai sus, formulele sunt:

a) Inregistrarea facturii in conditiile in care reducerile financiare se contabilizeaza la primirea facturii si receptia stocurilor:

1.014.201 lei % = % 1.014.201 lei

855.000 lei 371 401 997.101 lei

Marfuri Furnizori

159.201lei 4426 767 17.100 lei

TVA- deductibila Venituri din sconturi

obtinute

b) Decontarea facturii:

997.101lei 401 = 512 997.101 lei

Furnizori Conturi curente

la banci

Daca scontul de decontare se contabilizeaza la achitarea facturii, inregistrarile de mai sus devin:

a) inregistrarea primirii facturii:

lei % = 401 1.014.201 lei

Furnizori

855.000 lei 371

Marfuri

159.201 lei 4426

TVA- deductibila

b) decontarea facturii:

lei 401 = % 1.014.201 lei

Furnizori

512 997.101 lei

Conturi curente

la banci

767 17.100 lei

Venituri din

sconturi obtinute

Reducerile comerciale se contabilizeaza numai in cazul cand se acorda dupa intocmirea facturii de aprovizionare, fiind inscrise in facturi distincte de reduceri. Pe baza acestor facturi se debiteaza contul 401 ,,Furnizori" si se crediteaza contul de stocuri.

Reluand exemplul de mai sus se presupune urmatoarea situatie:

Factura initiala

Marfuri 1.000.000 lei

Scont de decontare 2% 20.000 lei

NETA FINANCIARA 980.000 lei

TVA 19%    186.200 lei

NETA DE PLATA 1.166.200 lei

Factura ulterioara(de stornare)

Marfuri    1.000.000 lei

Rabat 5% (1.000.000 x 5%) 50.000 lei

Remiza 10% (950.000 x 10%) 95.000 lei

Reducere comerciala primita 145.000 lei

Scont decontare aferent 2% 2.900 lei

NETA FINANCIARA 142.100 lei

TVA 19%    26.999 lei

NETA DE REDUS 169.099 lei

In cazul in care scontul de decontare se contabilizeaza la achitarea facturii, factura initiala se inregistreaza astfel:

a)     primirea facturii:

1.186.200 lei % = 401 1.186.200 lei

Furnizori

1.000.000 lei 371

Marfuri

186.200 lei 4426

TVA- deductibila

b) decontarea facturii:

lei 401 = % 1.186.200 lei

Furnizori

512 1.166.200 lei

Conturi curente

la banci

767 20.000 lei

Venituri din

sconturi obtinute

Factura ulterioara privind reducerile comerciale se inregistreaza prin relatiile:

a) primirea facturii de reducere:

lei 401 = % 171 999 lei

Furnizori

371 145.000 lei

Marfuri

4426 26.999 lei

TVA- deductibila

b) decontarea facturii:

lei % = 401 171.999 lei

Furnizori

169.099 lei 512

Conturi curente la

banci

2.900 lei 767

Venituri din sconturi

obtinute

Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor

si productiei in curs de executie

Provizioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculeaza la inchiderea exercitiului financiar cu ocazia inventarului general al patrimoniului.In acest scop se foloseste relatia de principiu:

Provizioane pentru = Valoarea - Valoarea de inventar

deprecierea stocurilor contabila a stocurilor

Pentru inregistrarea provizioanelor se folosesc doua metode: generala sau reluarii provizioanelor si cea a anularii globale a provizioanelor.

A) Metoda generala sau reluarii provizioanelor este cea adoptata in cadrul reformei contabilitatii din Romania si consta in compararea provizioanelor pentru deprecieri calculate, potrivit relatiei de mai sus, pe baza de inventar la inchiderea exercitiului financiar cu soldul creditor al conturilor de provizioane pentru deprecierea stocurilor.

In cazul in care soldul final calculat este mai mare decat cel contabil, pentru diferenta se face inregistrarea:

Cheltuieli cu amortizarile Provizioane pentru deprecierea stocu-

si provizioanele rilor si productiei in curs de executie

Daca soldul calculat este mai mic decat cel contabil, pentru diferenta se face inregistrarea de diminuare a provizionului:

Provizioane pentru deprecie- Venituri din provizioane

rea stocurilor si productiei in

curs de executie

Calculul si inregistrarea provizioanelor in conditiile aplicarii acestei metode se pot realiza in doua variante:

a) varianta calculului si inregistrarii pe fiecare categorie de conturi, asa cum este stabilit prin structurile de conturi sintetice de gradul I din grupa 39 ,,Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie".

b) varianta calculului si inregistrarii provizioanelor in mod global la nivelul pozitiei, stocuri si productie in curs de executie. In acest caz, in planul de conturi ar figura un singur cont de provizioane, si anume ,,Provizioane pentru deprecierea stocurilor si productiei in curs de executie".

B) Metoda anularii globale a provizioanelor consta in anularea soldului initial creditor al provizioanelor, iar apoi inregistrarea provizioanelor calculate pe baza inventarului.

Inregistrarile care intervin sunt:

a) provizioanele intrate,

Provizioane pentru deprecie- Venituri din provizioane

rea stocurilor si productiei in

curs de executie

b) provizioanele calculate pe baza inventarului la inchiderea exercitiului financiar,

Cheltuieli cu amortizarile Provizioane pentru deprecierea stocuri-

si provizioanele lor si productiei in curs de executie

---

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 2136
Importanta:

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Contabilitatea-decontarilor-cu24433.php

Adauga cod HTML in site
<a href="https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Contabilitatea-decontarilor-cu24433.php" target="_blank" title=" - https://www.scrigroup.com/afaceri/contabilitate/Contabilitatea-decontarilor-cu24433.php">Contabilitatea decontarilor cu tertii</a>