Contabilitatea imobilizarilor necorporale în concesiuni, brevete, licente, marci si alte drepturi si valori similare

Contabilitatea imobilizarilor necorporale în concesiuni, brevete, licente, marci si alte drepturi si valori similare

Concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si alte valori similare aportate, achizitionate sau dobândite pe alte cai se înregistreaza în conturile de imobilizari necorporale la valoarea de aport, costul de achizitie sau costul de productie, dupa caz.

În structura acestei categorii de imobilizari necorporale se disting:

concesiunile si locatiile de gestiune

brevetele, licentele, marcile de comert si alte drepturi

1. Concesiuni si locatii de gestiune

Regiile autonome, companiile nationale si societatile comerciale pot valorifica parti din patrimoniul lor si prin procedura de administrare indirecta prin care acestea îsi mentin dreptul de proprietate, dar cedeaza conditionat dreptul de folosinta altor persoane, asigurându-si astfel valorificarea potentialului elementelor cedate. Asemenea proceduri sunt concesiunea si locatia de gestiune.

Concesiunea sau concesionarea reprezinta conventia între doua parti care consta în cedarea conditionata, pe timp limitat, a dreptului de exploatare a unor active, servicii publice în schimbul unui pret numit redeventa.

În contractul de concesiune partea care trimite spre administrare obiectul sau activitatea se numeste concedent, iar partea care preia bunurile sau activitatile se numeste concesionar.

Operatiile economice de derulare a unui contract de concesiune comporta înregistrarea atât în contabilitatea concedentului, cât si în cea a concesionarului. La concedent, bunurile ce fac obiectul contractului continua sa fie evidentiate în contabilitate, facându-se mentiuni într-o fisa de evidenta analitica cu privire la contract si unitatea care a concesionat bunurile.

Amortizarea imobilizarilor concesionate se face la concedent pe toata durata contractului, constituind cheltuieli de exploatare care se recupereaza din veniturile obtinute prin încasarea redeventei.

La concesionar, bunurile luate în concesiune se înregistreaza în contul 205 – „Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale si alte drepturi si valori similare” evaluate la valoarea contabila preluata de la concedent în corespondenta cu contul 167 – „Alte împrumuturi si datorii asimilate”, punându-se astfel în evidenta obligatia concesionarului fata de concedent de a pastra, a utiliza rational, de a restitui la expirarea termenului bunurile preluate.

Contul 205 (A) are ca obiect înregistrarea bunurilor preluate de concesionar, precum si cele preluate de locatar în locatie de gestiune.

Se debiteaza pe baza contractului si a procesului verbal de predare-primire prin creditul contului 167.

Se crediteaza la expirarea contractului de concesiune sau locatie pe baza procesului verbal de restituire prin debitul contului 167.

Soldul reprezinta valoarea bunurilor luate prin concesiune sau locatie.

2. Brevete, licente, marci de comert si alte drepturi

Acestea constituie valori de natura dreptului de proprietate industriala si intelectuala pe care le detine întreprinderea ca urmare a achizitiei sau a obtinerii acestora din resurse proprii, precum si ca aport adus la capital.

Contabilitatea acestora se realizeaza cu ajutorul contului 205 (A).

În debit se înregistreaza:

- brevetele, licentele, marcile comerciale achizitionate, realizate pe cont propriu, aportate în natura, precum si cele primite cu titlu gratuit prin creditul conturilor 404, 233, 203, 721, 456, 131

În credit se înregistreaza:

- brevete, licente, alte drepturi si valori similare cedate si scoase din evidenta prin debitul conturilor 280, 658

- valoarea celor aportate si retrase prin debitul contului 456

- valoarea celor depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice prin debitul contului 261

Soldul debitor al contului reprezinta brevetele, marcile, licentele existente.

1. Achizitionare (pe baza de factura)

% = 404

205

4426

2. La constituirea/majorarea capitalului în natura

205 = 4561

3. Obtinere din productie proprie

septembrie6xx = %oct.6xx = %

3xx 3xx

4xx 4xx

5xx                                                                                               205 = %

233 = 721233

721

obtinere din cheltuieli de dezvoltare:

205 = 203

4. Primire cu titlu gratuit

205 = 131

5. Amortizarea

681 = 2805

6. Vânzare (cedare)

461 = 758pret de vânzare

- scoatere din gestiune:

% = 205

(amortizate) 2805

(neamortizate)   658

7. Retragerea aportului la capital

456 = 205

8. Participare la capitalul altor societati

261 = 205

III.3.4. Contabilitatea fondului comercial

Fondul comercial apare de regula la consolidare si reprezinta diferenta dintre costul de achizitie si valoarea de pe piata a bunurilor asemanatoare la data tranzactiei a partii din activele nete achizitionate de o persoana juridica.

La achizitionarea unor active functionale, pretul de tranzactionare este format din valoarea de piata a bunurilor (utilaje, terenuri, etc) si cea a stocurilor de marfa, la care se adauga acea valoare care echivaleaza cu pretul vadului comercial a clientelei formate si a recunoasterii pe segmente de piata a calitatii bunurilor, serviciilor.

În cazul în care fondul comercial este tratat ca un activ ca urmare a achizitiei de catre o societate a actiunilor altei societati se au în vedere urmatoarele:

a) valoarea fondului comercial achizitionat trebuie amortizata sistematic

b) perioada de amortizare nu trebuie sa depaseasca durata de viata utila a bunului

Fondul comercial se evalueaza si este recunoscut în structura imobilizarilor necorporale doar atunci când este împreuna cu activele corporale aferente.

Contabilitatea fondului comercial se realizeaza cu ajutorul contului 207 – „Fond comercial” (A).

În debit se înregistreaza:

- valoarea fondului comercial achizitionat prin creditul contului 404

În credit se înregistreaza:

- valoarea fondului comercial cedat care nu a fost amortizat prin debitul contului 658

- valoarea fondului comercial amortizat prin debitul contului 280

Soldul debitor al contului reprezinta valoarea fondului comercial achizitionat existent.

Ex.: Se achizitioneaza un magazin situat într-un vad comercial bun.

- terenuri 20.000.000 u.m.

- constructii40.000.000 u.m.

- marfa 10.000.000 u.m.

- total factura de achizitie = 85.000.000 u.m.

= 404 85.000.000

20.000.000 211

40.000.000 212

10.000.000 371

15.000.000 207

- amortizarea fondului comercial – 10 ani

681 = 2807 1.500.000/an

- vânzare fond comercial

461 = 75816.000.000

- scoatere din gestiune a fondului comercial

% = 207 15.000.000

1.500.000 2807

13.500.000658

III.3.5. Contabilitatea altor imobilizari necorporale

În cadrul altor imobilizari necorporale se înregistreaza, în principal, programele informatice create de unitate sau achizitionate de la terti pentru necesitati proprii de utilizare, precum si alte imobilizari necorporale.

Evidenta lor se realizeaza cu ajutorul contului 208 – „Alte imobilizari necorporale” (A).

În debit se înregistreaza:

- valoarea altor imobilizari necorporale achizitionate, realizate pe cont propriu sau reprezentând aportul asociatilor la capital prin creditul conturilor 404, 233, 721, 456

În credit se înregistreaza:

- valoarea altor imobilizari necorporale cedate sau scoase din evidenta prin debitul conturilor 280, 658

- valoarea celor aportate si retrase prin debitul contului 456

- valoarea celor depuse ca aport la capitalul altei persoane juridice prin debitul contului 261

Soldul debitor reprezinta valoarea altor imobilizari necorporale existente.

III.4. Contabilitatea constituirii si utilizarii imobilizarilor corporale

Aceasta categorie de imobilizari are o pondere mare si un rol important în gestiunea si în activitatile unitatilor patrimoniale. De aceea, deciziile privind investitiile pentru constituirea structurii specifice de imobilizari corporale sunt importante pentru ca degaja efecte pe termen lung.

III.4.1. Organizarea contabilitatii imobilizarilor corporale

A) Clasificarea si codificarea imobilizarilor corporale

Data fiind marea diversitate a imobilizarilor corporale, pentru organizarea contabilitatii este necesara clasificarea si codificarea lor.

Exista trei criterii importante de clasificare:

a) dupa domeniul în care se utilizeaza imobilizarile:

pentru productia industriala

pentru productia agricola

pentru activitati comerciale

pentru scopuri administrative

pentru scopuri sociale

b) dupa natura si particularitatile tehnico-constructive:

terenuri

amenajari la terenuri

constructii

masini, utilaje, etc

mijloace de transport

animale si plantatii

mobilier si aparatura de birotica

c) dupa apartenenta lor la patrimoniul întreprinderii

imobilizari corporale proprietatea întreprinderii

imobilizari corporale detinute în administrare sau folosinta temporara (concesiune, locatie de gestiune, închiriere, leasing)

Pentru o buna gestionare si un control riguros, imobilizarile corporale se codifica apelând la doua sisteme de codificare:

a) sistemul de codificare generala (unitar în economia nationala) prin care imobilizarile corporale sunt codificate pe grupe si subgrupe, indicându-se pentru fiecare durata normala de utilizare (15/1994 republicata, cu privire la amortizarea capitalului în active corporale si necorporale)

b) sistemul de codificare interna (propriu fiecarei întreprinderi) prin care la intrarea în patrimoniu se atribuie fiecarui obiect de natura imobilizarilor un numar de inventar, sub care acesta este înmatriculat si se codifica pe toata durata existentei lui în patrimoniu

B) Unitatea de evidenta si evaluarea imobilizarilor corporale

Organizarea contabilitatii se realizeaza pe fiecare obiect individual care constituie unitatea de evidenta a imobilizarilor corporale.

Prin obiect individual de evidenta se întelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele si accesoriile destinate sa îndeplineasca în mod independent o functie distincta.

Evaluarea imobilizarilor corporale se face în urmatoarele momente:

evaluarea curenta la intrarea si iesirea din patrimoniu

evaluarea la inventariere

evaluarea la închiderea exercitiului prin bilantul contabil

La intrarea în patrimoniu, imobilizarile corporale se înregistreaza la valoarea de intrare (valoarea contabila) care este:

-costul de achizitie format din:

pretul de cumparare

cheltuielile de transport

alte taxe nerecuperabile , în cazul imobilizarilor corporale fara montaj

-costul de achizitie + cheltuielile de montaj si cele cu probele tehnologice, în cazul imobilizarilor corporale cu montaj

-valoarea de aport, în cazul celor aduse ca aport la capital

-costul de productie, în cazul celor obtinute în regie proprie

Cheltuielile ulterioare aferente unei imobilizari corporale trebuie recunoscute, de regula, drept cheltuieli în perioada în care au fost efectuate.

Costul reparatiilor efectuate la imobilizari corporale în scopul asigurarii utilizarii continue a acestora trebuie recunoscut ca o cheltuiala în perioada în care s-a efectuat, iar în situatia unei modernizari care conduce la obtinerea de beneficii economice suplimentare, acesta se recunoaste ca o componenta a activului.

La iesirea din patrimoniu, imobilizarile corporale se evalueaza la valoarea contabila.

La inventariere, imobilizarile corporale se evalueaza individual la valoarea de utilitate sau la valoarea actuala, numita si valoare de inventar.

În bilant, o imobilizare corporala trebuie prezentata la valoarea contabila (mai putin amortizarea si provizioanele) pusa de acord cu rezultatele inventarierii.

C) Organizarea documentatiei primare si a evidentei operative

În functie de operatiile economice ce intervin în activitatea întreprinderii, de caile de intrare, de destinatia imobilizarilor, de modul de utilizare si de lichidare a acestora, se stabileste nomenclatorul documentelor specifice pentru gestionarea imobilizarilor corporale. Astfel, la intrarea în patrimoniu, pe baza documentelor de procurare în cazul achizitiei, se întocmeste procesul-verbal de receptie pentru imobilizari fara montaj si procesul-verbal de receptie si punere în functiune pentru cele cu montajutorul

În cazul imobilizarilor luate în concesiune sau locatii de gestiune se întocmeste procesul-verbal de predare-primire.

În cazul miscarilor/transferurilor de imobilizari de la o sectie sau subunitate la alta, în cadrul aceleiasi societati, se întocmeste bonul de miscare.

Pentru calculul si înregistrarea amortizarii, se întocmeste planul de amortizare si pe aceasta baza situatia de calcul lunara a amortizarii.

Pentru imobilizarile care si-au epuizat capacitatea de lucru, se întocmeste procesul-verbal de scoatere din functiune sau casare a acestora.

D) Organizarea contabilitatii analitice a imobilizarilor corporale

Exista doua modalitati de organizare a contabilitatii analitice; astfel:

1) folosim registrul numerelor de inventar în care, pe baza procesului-verbal de receptie, se înmatriculeaza fiecare obiect si i se atribuie un numar de inventar potrivit grupei în care se încadreaza, numar care va fi inscriptionat pe fiecare obiect de evidenta

- se întocmeste fisa individuala a imobilizarilor corporale în care se consemneaza denumirea, contul, numarul de inventar, actul justificativ de intrare în patrimoniu, valoarea de intrare, durata normala de folosire, norma de amortizare

2) folosim registrul pentru contabilitatea analitica a imobilizarilor corporale care îmbina elementele înscrise în registrul numerelor de inventar si fisa individuala a imobilizarilor corporale

E) Organizarea contabilitatii sintetice a imobilizarilor corporale

Pentru realizarea ei se utilizeaza conturile din urmatoarele grupe ale planului general de conturi:

21 – „Imobilizari corporale”

23 – „Imobilizari corporale în curs”

28 – „Amortizarea privind imobilizarile”