DATORII SI CAPITALURI

1. Datorii

1.1. Datorii pe termen scurt (curente)

O datorie trebuie clasificata ca datorie pe termen scurt, denumita si datorie curenta, atunci cand:

a) se asteapta sa fie decontata in cursul normal al ciclului de exploatare al entitatii; sau

b) este exigibila in termen de 12 luni de la data bilantului.

Toate celelalte datorii se clasifica drept datorii pe termen lung.

1.2. Datorii pe termen lung (necurente)

O institutie publica trebuie sa mentina clasificarea datoriilor pe termen lung purtatoare de dobanda in aceasta categorie, chiar si atunci cand acestea sunt exigibile in 12 luni de la data bilantului, daca:

a) termenul initial a fost pentru o perioada mai mare de 12 luni; si

b) exista un acord de refinantare sau de reesalonare a platilor, care este incheiat inainte de data bilantului.

Imprumuturile si datoriile din aceasta clasa reprezinta sume ce trebuie platite intr-o perioada mai mare de un an, conform acordului de imprumut.

Contabilitatea imprumuturilor si datoriilor asimilate acestora se tine pe urmatoarele categorii: imprumuturi din emisiunea de obligatiuni, imprumuturi interne si externe contractate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi interne si externe garantate de autoritatile administratiei publice locale, imprumuturi interne si externe contractate de stat, imprumuturi interne si externe garantate de stat, alte imprumuturi si datorii asimilate, dobanzile aferente imprumuturilor si datoriilor asimilate, prime privind rambursarea obligatiunilor.

1.3. Datoria publica

Datoria publica reprezinta datoria publica guvernamentala, la care se adauga datoria publica locala.

1.3.1. Datoria publica guvernamentala

Cuprinde totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale statului, la un moment dat, provenind din imprumuturile contractate direct sau garantate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele Romaniei, de pe pietele financiare.

Datoria publica guvernamentala interna este partea din datoria publica guvernamentala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania, inclusiv sumele utilizate temporar din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului pentru finantarea temporara a deficitelor bugetare.

Datoria publica guvernamentala externa este partea din datoria publica guvernamentala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale statului, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de stat de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

1.3.2. Contractarea si garantarea datoriei publice guvernamentale

Guvernul este autorizat sa contracteze in mod direct imprumuturi de la institutiile financiare internationale sau de la alti creditori, numai prin Ministerul Finantelor Publice si sa le subimprumute unor beneficiari finali in scopul prevazut de lege.

Subimprumutarea imprumuturilor contractate de Guvern, prin Ministerul Finantelor Publice, in numele statului, beneficiarilor finali se face pe baza unor acorduri de imprumut subsidiar incheiate intre Ministerul Finantelor Publice si acestia sau, dupa caz, pe baza unor acorduri de imprumut subsidiar si garantie, incheiate intre Ministerul Finantelor Publice, pe de o parte, autoritatile administratiei publice locale coordonatoare ale activitatii beneficiarilor finali si, dupa caz, garante ale sumelor subimprumutate acestora si beneficiarii finali ai imprumutului, pe de alta parte.

Guvernul este autorizat sa garanteze imprumuturi interne si externe numai prin Ministerul Finantelor Publice, contractate in scopuri prevazute de lege. Garantiile de stat pot fi acordate numai pentru imprumuturi a caror rambursare se prevede a se face exclusiv din surse proprii, respectiv din bugetele locale, in cazul autoritatilor administratiei publice locale.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre stat a imprumuturilor contractate de persoanele juridice de la institutiile creditoare, precum si din imprumuturile contractate direct de stat si subimprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.

Instrumentele datoriei publice guvernamentale includ, fara a se limita la acestea: titluri de stat emise pe piata interna sau externa, imprumuturi de stat de la banci, de la alte institutii de credit, persoane juridice romane sau straine, imprumuturi de stat de la guverne si agentii guvernamentale straine, institutii financiare internationale, sau de la alte organizatii internationale, imprumuturi temporare din disponibilitatile contului curent general al Trezoreriei Statului, garantii de stat.

1.4. Datoria publica locala

Datoria publica locala reprezinta totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare.

Datoria publica locala interna este partea din datoria publica locala care reprezinta totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenite din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea, de la persoane fizice sau juridice rezidente in Romania.

Datoria publica locala externa este partea din datoria publica locala reprezentand totalitatea obligatiilor financiare ale autoritatilor administratiei publice locale, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de la persoane fizice sau juridice nerezidente in Romania.

Imprumuturile contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale fac parte din datoria publica a Romaniei, dar nu reprezinta obligatii ale Guvernului, iar plata serviciului datoriei publice aferenta acestor imprumuturi se va efectua exclusiv din bugetele locale si prin imprumuturi pentru refinantarea datoriei publice locale.

Autoritatile administratiei publice locale pot contracta sau garanta imprumuturi interne si/sau externe pe termen scurt, mediu si lung, in scopurile prevazute de lege, numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale.

Autoritatilor administratiei publice locale li se interzice accesul la imprumuturi sau sa garanteze orice fel de imprumut, daca totalul datoriilor anuale reprezentand ratele scadente la imprumuturile contractate si/sau garantate, dobanzile si comisioanele aferente acestora, inclusiv ale imprumutului care urmeaza sa fie contractat si/sau garantat in anul respectiv, depaseste limita prevazuta de lege din totalul veniturilor proprii formate din: impozite, taxe, contributii, alte varsaminte, alte venituri si cote defalcate din impozitul pe venit, cu exceptia cazurilor aprobate prin legi speciale. Aceste conditii se aplica si pentru datoriile anuale care decurg din imprumuturile contractate si/sau garantate de stat pentru autoritatile administratiei publice locale.

Valoarea totala a datoriei contractate de autoritatea administratiei publice locale va fi inscrisa in registrul de evidenta a datoriei publice locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare.

Valoarea totala a garantiilor emise de autoritatea administratiei publice locale se inscrie in registrul garantiilor locale al acestei autoritati si se raporteaza anual prin situatiile financiare.

Pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre unitatile administrativ-teritoriale a imprumuturilor contractate de persoanele juridice de la institutiile creditoare, precum si din imprumuturile contractate direct de unitatile administrativ-teritoriale si subimprumutate beneficiarilor finali, se constituie fondul de risc.

Instrumentele datoriei publice locale sunt: titluri de valoare, imprumuturi de la societatile bancare sau de la alte institutii de credit.

Emiterea si lansarea titlurilor de valoare se pot face direct de catre autoritatile administratiei publice locale sau prin intermediul unor agentii ori al altor institutii specializate.

Consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, pot aproba contractarea de imprumuturi interne sau externe, pe termen scurt, mediu si lung sau garantarea acestora pentru realizarea de investitii publice de interes local, precum si pentru refinantarea datoriei publice locale.

2. Provizioane

Provizionul este o datorie cu exigibilitate sau valoare incerta.

Provizioanele nu pot depasi, din punct de vedere valoric, sumele care sunt necesare stingerii obligatiei curente la data bilantului.

Institutiile publice pot constitui provizioane pentru elemente cum sunt:

- litigiile, amenzile si penalitatile, despagubirile, daunele si alte datorii incerte;

- cheltuielile legate de activitatea de service in perioada de garantie si alte cheltuieli privind garantia acordata clientilor;

- alte provizioane.

3. Capitaluri

Capitalurile unei institutii publice cuprind: fondurile, rezultatul patrimonial, rezultatul reportat, rezervele din reevaluare.

3.1. Fonduri

Fondurile unei institutii publice includ: fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-teritoriale, fondul activelor fixe necorporale, fonduri in afara bugetelor locale etc.

Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului si al unitatilor administrativ-teritoriale. Statul si unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public, in limitele si in conditiile legii.

Domeniul public este alcatuit din bunurile prevazute in Constitutie, exemplificate in anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat sau de unitatile administrativ-teritoriale prin modalitatile prevazute de lege.

Domeniul public al statului este alcatuit din bunurile prevazute in Constitutie, exemplificate in anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia precum si din alte bunuri de uz sau de interes public national, declarate ca atare prin lege.

Domeniul public al judetelor este alcatuit din bunurile exemplificate in anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public judetean, declarate ca atare prin hotarare a consiliului judetean, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national.

Domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunurile prevazute exemplificate in anexa la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public national ori judetean.

Bunurile din domeniul public al localitatilor, judetelor si al statului sunt inalienabile, insesizabile si imprescriptibile:

a) nu pot fi instrainate; ele pot fi date numai in administrare, concesionare sau inchiriere, in conditiile legii;

b) nu pot fi supuse executarii silite si asupra lor nu se pot constitui garantii reale;

c) nu pot fi dobandite de catre alte persoane prin uzucapiune sau prin efectul posesiei de buna-credinta asupra bunurilor mobile.

Bunurile din domeniul public pot fi date, dupa caz, in administrarea regiilor autonome si institutiilor publice.

Domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale este alcatuit din bunuri aflate in proprietatea lor si care nu fac parte din domeniul public. Bunurile din domeniul privat al statului si unitatilor administrativ-teritoriale sunt supuse regimului juridic de drept comun, daca legea nu dispune altfel.

Inventarul bunurilor din domeniul public al statului se intocmeste anual, de ministere, de celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de autoritatile publice centrale care au in administrare asemenea bunuri dupa depunerea situatiei financiare anuale.

Centralizarea inventarului mentionat se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice si se supune anual spre aprobare Guvernului.

Trecerea bunurilor din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale in domeniul public al acestora se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti ori a consiliului local.

Trecerea in domeniul public a unor bunuri din patrimoniul societatilor comerciale, la care statul sau o unitate administrativ-teritoriala este actionar, se poate face numai cu plata si cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii comerciale respective. In lipsa acordului mentionat, bunurile societatii comerciale respective pot fi trecute in domeniul public numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.

Trecerea unui bun din domeniul public al statului in domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale se face la cererea consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, dupa caz, prin hotarare a Guvernului.

Trecerea unui bun din domeniul public al unei unitati administrativ-teritoriale in domeniul public al statului se face, la cererea Guvernului, prin hotarare a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local.

Dreptul de proprietate publica inceteaza, daca bunul a pierit ori a fost trecut in domeniul privat.

Trecerea din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.

3.2. Rezultatul patrimonial si rezultatul reportat

Rezultatul patrimonial se stabileste la sfarsitul perioadei (lunar, sau cel mult la intocmirea situatiilor financiare) prin inchiderea conturilor de venituri si finantari si a conturilor de cheltuieli.

La inceputul exercitiului, soldul contului de rezultat patrimonial de la sfarsitul anului se transfera asupra rezultatului reportat.

Rezultatul reportat exprima rezultatul patrimonial al exercitiilor financiare anterioare.

Veniturile si cheltuielile care apar altfel decat in cursul activitatilor curente ale institutiei publice trebuie prezentate la venituri extraordinare si cheltuieli extraordinare.

Acestea rezulta din desfasurarea unor tranzactii sau evenimente ce sunt clar diferite de activitatile curente ale institutiei si care, prin urmare, nu se asteapta sa se repete intr-un mod frecvent sau regulat.

Prin activitati curente se inteleg activitatile desfasurate de o institutie publica pentru realizarea obiectului sau de activitate, stabilit conform regulamentelor de organizare si functionare.

Pentru a stabili daca un eveniment sau o tranzactie se delimiteaza clar de activitatile curente ale entitatii, se are in vedere, mai degraba, natura elementului sau tranzactiei aferente activitatii desfasurate in mod curent de institutie, decat frecventa cu care se asteapta ca aceste evenimente sa aiba loc.

3.3. Rezerve din reevaluare

Activele fixe pot fi supuse reevaluarii care se efectueaza potrivit reglementarilor legale, caz in care sunt prezentate in bilant la valoarea reevaluata si nu la costul lor istoric. Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati sau de comisii tehnice constituite, in conditiile legii.

In cazul in care, ulterior recunoasterii initiale ca activ, valoarea unui activ fix este determinata pe baza reevaluarii activului respectiv, valoarea rezultata din reevaluare va fi atribuita activului, in locul costului de achizitie sau costului de productie, dupa caz. In astfel de cazuri, regulile privind amortizarea se aplica activului avand in vedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

Reevaluarile trebuie facute cu suficienta regularitate, astfel incat valoarea contabila sa nu difere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea justa la data bilantului.

Daca rezultatul reevaluarii este o crestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza astfel:

- ca o crestere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor

proprii, daca nu a existat o descrestere anterioara, recunoscuta ca

o cheltuiala aferenta acelui activ;

- ca un venit care sa compenseze cheltuiala cu descresterea

recunoscuta anterior la acel activ.

Daca rezultatul reevaluarii este o descrestere a valorii contabile nete, aceasta se trateaza astfel:

- ca o scadere a rezervei din reevaluare, din cadrul capitalurilor

proprii, cu valoarea minima dintre valoarea acelei rezerve si

valoarea descresterii; eventuala diferenta ramasa neacoperita din

rezervele din reevaluare existente se inregistreaza ca o cheltuiala;

- ca o cheltuiala cu intreaga valoare a descresterii, daca in

rezerva din reevaluare nu este inregistrata o suma aferenta acelui

activ.

3.4. Fonduri cu destinatie speciala

Contabilitatea fondurilor/finantarilor speciale

Fonduri cu destinatie speciala

* Fonduri de rulment

* Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor

sociale de stat   

* Fondul de rezerva pentru sanatate

* Sume reprezentand amortizarea activelor fixe

detinute de serviciile publice de interes local

* Fondul de risc

* Fondul de dezvoltare a spitalului

Alocatii bugetare cu destinatie speciala

Fonduri speciale

* Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate

* Bugetul asigurarilor pentru somaj

Fonduri/finantari speciale Taxe speciale

Depozite speciale

Disponibilitati cu destinatie speciala

* Disponibilitati din valorificarea unor bunuri

intrate in proprietatea privata a statului

* Disponibilitati din cofinantarea de la buget

* Fondul de tezaur

Fondul de rulment. Se constituie din excedentul anual al bugetului local dupa efectuarea regularizarilor in limita tansferurilor (din bugetul de stat). Disponibilitatile acestui fond pot fi utilizate temporar pentru acoperirea golurilor de casa provenite din decalaje intre veniturile si cheltuielile anului curent, precum si pentru acoperirea definitiva a eventualului deficit bugetar rezultat la finele exercitiului bugetar. Utilizarea fondului de rulment se aproba de consiliul local/judetean si/sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Fondul de rulment poate fi utilizat si pentru finantarea unor investitii din competenta autoritatilor administratiei publice locale sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale in interesul comunitatii.

Exemplu:

Evidenta fondului de rulment constituit potrivit legii se tine cu ajutorul Contului 131: Fondul de rulment. Contabilitatea analitica a fondului de rulment constituit potrivit legii se tine pe destinatiile stabilite de lege:

131.01 - "Fondul de rulment destinat acoperirii golului de casa";

131.02 - "Fondul de rulment destinat acoperirii definitive a deficitului bugetar";

131.02 - "Fondul de rulment destinat unor investitii sau pentru dezvoltarea serviciilor publice locale".

Contul 131 "Fondul de rulment" este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele repartizate din rezultatul executiei bugetare anuale pentru constituirea fondului de rulment, iar in debit - sumele utilizate din fondul de rulment constituit in anii precedenti pentru acoperirea definitiva a deficitului bugetar in anul curent. Soldul creditor al Contului 131 reprezinta fondul de rulment constituit si neutilizat.

Contul 131 "Fondul de rulment" se crediteaza prin debitul contului 121.02 "Rezultatul patrimonial - buget local" la finele anului cu sumele repartizate, potrivit legii, din excedentul anual al bugetului local destinat constituirii fondului de rulment (concomitent: 522=521).

Contul 131 "Fondul de rulment" se debiteaza prin creditul contului 121.02 "Rezultatul patrimonial - buget local" la finele anului cu sumele utilizate din fondul de rulment constituit in anii precedenti pentru acoperirea definitiva a deficitului bugetar in anul curent (concomitent: 521=522).

Contului 131, ca fond, ii corespunde un cont de disponibil: contul 522 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local". In cadrul acestuia se evidentiaza distinct disponibilul curent din fondul de rulment al bugetului local (contul 5221) si depozitele constituite din fondul de rulment al bugetului local (contul 5222).

Cu ajutorul Contului 522 unitatile administrativ - teritoriale tin evidenta incasarilor si platilor efectuate din disponibilul din fondul de rulment al bugetului local deschis la trezoreria statului. Este un cont de activ. In debitul acestui cont se inregistreaza sumele incasate din contul de disponibil al bugetului local pentru constituirea fondului de rulment, potrivit legii, iar in credit se evidentiaza sumele virate in contul de disponibil al bugetului local, pentru utilizare ca fond de rulment. Soldul debitor al Contului 522 reprezinta disponibilitatile existente la acel moment ca fond de rulment.

Contul 522 "Disponibil din fondul de rulment al bugetului local" se debiteaza prin creditul Contului 581 "Viramente interne" la finele anului cu sumele virate din contul de disponibil reprezentand fond de rulment propriu constituit la nivelul unitatii administrativ - teritoriale din executia bugetului local curent (concomitent: 581 = 521) si (1222.1.01 = 131).

Contul 522 se crediteaza prin debitul Contului 581 "Viramente interne" cu sumele utilizate la finele anului din fondul de rulment constituit in anii precedenti pentru acoperirea definitiva a deficitului bugetar (concomitent: 521 = 581) si (131 = 1222.1.01).

Fondul de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat. Se constituie anual dintr-o cota de pana la 3% din veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat. Acest fond se utilizeaza pentru acoperirea costurilor prestatiilor de asigurari sociale in situatii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public, aprobate anual prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat. Sumele constituite ca fond de rezerva, necheltuite, se reporteaza in anul urmator si se completeaza potrivit legii.

Eventualul deficit curent al bugetului asigurarilor sociale de stat se acopera din disponibilitatile bugetului asigurarilor sociale de stat din anii precedenti si, in continuare, din fondul de rezerva.

Evidenta contabila a fondului de rezerva al bugetului asigurarilor sociale de stat se tine cu ajutorul contului 132.

Fondul de rezerva pentru sanatate. Temeiul legal al constituirii acestui fond de rezerva este Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii. Este o componenta a Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate prin care este finantata asistenta de sanatate publica. Se constituie in baza prevederilor legale in cota de 1% din sumele constituite la nivelul Casei Nationale de Asigurari de Sanatate. Bugetul fondului se aproba ca anexa la legea bugetului de stat. Utilizarea fondului se stabileste prin legi bugetare anuale. Fondul de rezerva ramas neutilizat la finele anului se reporteaza in anul urmator cu aceeasi destinatie.

Evidenta contabila a fondului de rezerva pentru sanatate se tine cu ajutorul contului 133.

Sume reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local. Serviciile publice de interes local care desfasoara activitati de natura economica au obligatia calcularii, inregistrarii si recuperarii uzurii fizice si morale a activelor fixe aferente acestor activitati, prin tarif sau pret potrivit legii. Aceste sume se utilizeaza pentru realizarea de investitii in domeniul respectiv si se evidentiaza distinct in programul de investitii, ca surse de finantare.

Evidenta contabila a sumelor reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes local se tine cu ajutorul contului 134.

Fondul de risc. Se constituie distinct pentru garantii locale la imprumuturi interne si, respectiv, pentru garantii la imprumuturi externe, pentru acoperirea riscurilor financiare care decurg din garantarea de catre autoritatile administratiei publice locale a imprumuturilor contractate de operatorii economici si serviciile publice de subordonare locala. Fondul de risc se constituie din: sumele incasate sub forma de comisioane de la beneficiarii imprumuturilor garantate, dobanzile acordate de unitatile trezoreriei statului la disponibilitatile fondului, dobanzi si penalitati de intarziere pentru neplata in termen de catre beneficiarii imprumuturilor si in completare de la bugetul local.

Evidenta contabila a sumelor reprezentand fondul de risc se tine cu ajutorul contului 135.

Sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte. Se pastreaza intr-un cont distinct, deschis pe seama unitatilor administrativ-teritoriale, la unitatile trezoreriei statului.

Evidenta contabila a sumelor cu destinatie de constructii de locuinte se tine cu ajutorul contului 136 "Fondul depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte".

Taxe speciale. Pentru functionarea unor servicii publice locale, create in interesul persoanelor fizice si juridice, consiliile locale, judetene si Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, aproba taxe speciale.

Cuantumul taxelor speciale se stabileste anual, iar veniturile obtinute din acestea se utilizeaza integral pentru acoperirea cheltuielilor efectuate pentru infiintarea serviciilor publice locale, precum si pentru finantarea cheltuielilor de intretinere si functionare ale acestor servicii.

Taxele speciale se incaseaza intr-un cont distinct, deschis in afara bugetului local, fiind utilizate in scopurile pentru care au fost infiintate.

O taxa speciala inceteaza cand inceteaza serviciul public pentru care a fost infiintata.

Evidenta contabila a taxelor speciale se tine cu ajutorul contului 137.

Fondul de dezvoltare a spitalului. Spitalele sunt autorizate sa constituie un fond de dezvoltare care sa fie utilizat pentru procurarea de echipamente si aparatura medicala si de laborator, necesara desfasurarii activitatii spitalului.

Acest fond se constituie din:

. cota-parte din amortizarea calculata lunar, cuprinsa in bugetul de venituri si cheltuieli;

. sume rezultate din valorificarea bunurilor disponibile, precum si din cele casate, cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare;

. sponsorizari cu destinatia 'dezvoltare';

. o cota de 20% din excedentul bugetului de venituri si cheltuieli inregistrat la finele exercitiului bugetar.

Fondul de dezvoltare a spitalului se evidentiaza in contul 1391, din cadrul grupei 13: "Fonduri cu destinatie speciala". Contul 1391 este un cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza sumele incasate cu titlul de fond de dezvoltare a spitalului, iar in debit, la sfarsitul anului, cheltuielile de amortizare aferente activelor fixe achizitionate din fondul de dezvoltare a spitalului. Soldul creditor al contului 1391 reprezinta fondul de dezvoltare a spitalului constituit la un moment dat.

Fondul de tezaur. Se constituie la nivelul consiliului judetean si a Consiliului General al Municipiului Bucuresti din varsamintele efectuate din excedentul anual al bugetului unitatilor administrativ-teritoriale. Din fondul de tezaur se realizeaza investitii publice de interes multicomunitar (pentru doua sau mai multe localitati).

Imprumuturile acordate unitatilor administrativ-teritoriale din fondul de tezaur se inregistreaza in contul 468.4 "Imprumuturi din fondul de tezaur". Acesta este un cont de activ. In debit se inregistreaza imprumuturile acordate din fondul de tezaur unitatilor administrativ-teritoriale, iar in credit - imprumuturile acordate si nerambursate de acestea. Soldul debitor al contului 468.4 reprezinta imprumuturile acordate si nerambursate.

4. Cheltuieli

Potrivit contabilitatii de angajamente, cheltuielile reflecta costul bunurilor si serviciilor utilizate in vederea realizarii serviciilor publice sau veniturilor, dupa caz, precum si subventii, transferuri, asistenta sociala acordate, aferente unei perioade de timp.

Cheltuielile de personal: salarii in bani si in natura, prime, al 13-lea salariu, contributiile aferente acestora, se recunosc in perioada in care munca a fost prestata.

Drepturile cuvenite si neachitate aferente exercitiului bugetar, sunt incluse de asemenea in costurile de personal ale exercitiului.

Cheltuielile cu stocurile se recunosc atunci cand acestea au fost consumate, cu exceptia materialelor de natura obiectelor de inventar care se inregistreaza la scoaterea din folosinta a acestora.

Costurile cu bunurile includ consumul stocurilor achizitionate si platite in exercitiile bugetare anterioare si consumate in exercitiul bugetar curent.

Consumul propriu trebuie sa fie inregistrat in momentul cand are loc productia destinata pentru acest scop.

Cheltuielile cu serviciile se recunosc in perioada cand serviciile au fost prestate si lucrarile executate, indiferent de momentul cand a fost efectuata plata acestora.

Cheltuielile cu dobanzile se recunosc drept costuri in perioada cand sunt datorate conform contractului de imprumut si nu atunci cand sunt platite.

Cheltuielile de capital se recunosc lunar, sub forma amortizarii care se inregistreaza in mod sistematic, pe parcursul duratei de viata utile a activului fix.

Valoarea ramasa neamortizata a activelor fixe scoase din functiune inainte de expirarea duratei normale de functionare a acestora, se recunoaste drept cost al perioadei cand acest eveniment a avut loc.

Cheltuielile efectuate cu activele fixe in curs nu reprezinta un cost al perioadei. Costul acestora va fi recunoscut dupa finalizarea si punerea in functiune a activelor fixe si calculul amortizarii.

Transferurile intre unitati ale administratiei publice, curente si de capital, se recunosc ca si costuri la beneficiarii finali ai fondurilor.

Alte transferuri, interne si in strainatate, se recunosc ca si costuri la institutia care transfera fondurile.

4.1. Grupele de cheltuieli

Contabilitatea cheltuielilor se tine pe grupe de cheltuieli, dupa natura si destinatia lor.

Principalele grupe de cheltuieli sunt: cheltuieli privind stocurile, cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti, cheltuieli cu alte servicii executate de terti, cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate, cheltuieli cu personalul, alte cheltuieli operationale, cheltuieli financiare, alte cheltuieli finantate din buget, cheltuieli de capital, amortizari si provizioane, cheltuieli extraordinare.

Cheltuielile privind stocurile includ urmatoarele:

- materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, materiale nestocate, animale si pasari, marfuri, ambalaje, alte stocuri.

Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti. Acestea includ: - energie si apa;

- intretinere si reparatii;

- chirii;

- prime de asigurare;

- deplasari, detasari, transferari.

Cheltuieli cu alte servicii executate de terti:

- comisioane si onorarii;

- protocol, reclama si publicitate;

- transportul de bunuri si personal;

- servicii postale si taxe de telecomunicatii;

- servicii bancare si asimilate;

- alte servicii executate de terti;

- alte cheltuieli autorizate prin dispozitii legale.

Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate. Aceasta grupa include cheltuielile cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ce trebuie platite de catre institutiile publice, conform legii.

Cheltuielile cu personalul includ:

- salariile personalului;

- drepturi salariale in natura;

- asigurari sociale: contributiile angajatorilor pentru asigurari sociale, asigurari de somaj, asigurari sociale de sanatate, accidente de munca si boli profesionale, alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala;

- indemnizatii de delegare, detasare.

Alte cheltuieli operationale includ:

- pierderi din creante si debitori diversi;

- alte cheltuieli operationale.

Exemplu:

Se acorda un avans spre decontare in suma de 100 lei angajatului C.V. pentru procurarea unei truse medicale (auto).

se inregistreaza acordarea avansului din casierie:

"Debitori" "Casa"

461 = 531.1 100 lei

Angajatul C.V. cumpara trusa medicala (obiect de inventar) cu suma de 78 lei, conf. facturii fiscale.

Se deconteaza in termenul legal de 3 zile suma primita ca avans spre decontare:

= %

"Materiale de "Debitori"

natura obiectelor

de inventar"

303 461 78 lei

"Casa" "Debitori"

531.1 461 22 lei

La momentul casarii se trece pe cheltuieli contravaloarea trusei medicale:

"Cheltuieli privind "Materiale de natura

materiale de natura obiectelor de inventar"

obiectelor de inventar"

603 = 303 78 lei

Cheltuielile financiare includ:

- pierderi din creante imobilizate;

- cheltuieli privind investitiile financiare cedate;

- diferente de curs valutar;

- dobanzi;

- sume de transferat bugetului de stat reprezentand castiguri din schimb valutar in cadrul programelor PHARE, SAPARD, ISPA;

- dobanzi de transferat Comunitatii Europene sau de alocat in cadrul programelor: PHARE, SAPARD, ISPA;

- alte pierderi - cheltuieli neeligibile: PHARE, SAPARD, ISPA.

Alte cheltuieli finantate din buget includ:

- subventii;

- transferuri curente intre unitati ale administratiei publice;

- transferuri de capital intre unitati ale administratiei publice;

- transferuri interne;

- transferuri in strainatate;

- asigurari sociale;

- ajutoare sociale;

- alte cheltuieli.

Cheltuieli de capital, amortizari, provizioane si ajustari includ:

- cheltuieli operationale privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru depreciere;

- cheltuieli cu active fixe neamortizabile;

- cheltuieli financiare privind amortizarile, provizioanele si ajustarile pentru pierderea de valoare;

- cheltuieli privind rezerva de stat si de mobilizare.

Cheltuieli extraordinare includ:

- pierderi din calamitati;

- cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe.

4.2. Administrarea cheltuielilor bugetare

Veniturile fiecarui buget, odata constituite/incasate, vor fi utilizate potrivit prevederilor inscrise in bugetul respectiv. Cheltuielile bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor sociale de stat, cele ale bugetelor fondurilor speciale sunt stabilite prin legile bugetare anuale; cheltuielile bugetelor locale sunt cele stabilite potrivit legii, aprobate prin hotarari ale consiliilor locale/judetene. Astfel, prin mijlocirea bugetului are loc o redistribuire a veniturilor: sunt colectate printr-o procedura anume si, apoi, utilizate potrivit altei proceduri. Scopul cheltuielilor bugetare este acela de a functiona institutiile si autoritatile publice, de a fi indeplinite activitatile de interes public date acestora: de ordin social, economic, de aparare si ordine publica s.a. Creditele bugetare se utilizeaza pentru finantarea functiilor administratiei publice, programelor, actiunilor, obiectivelor si sarcinilor prioritare, potrivit scopurilor prevazute in legi si alte reglementari.

Cheltuielile, ca si veniturile, au legatura cu programul de guvernare, oricare este acesta. Un buget public este in primul rand un document politic, programatic, si numai in al doilea rand un document financiar. Daca bugetele publice, in succesiunea lor, nu se deosebesc intre ele, daca bugetele guvernelor de stanga sunt la fel ca bugetele guvernelor de dreapta, daca sunt orientate si executate la fel, fara deosebiri, acestea nu (mai) exprima o vointa politica anume, nu (mai) sunt un instrument pentru atingerea unor obiective distinct-doctrinare. In aceste situatii, contribuabilul - ca platitor de taxe si impozite si ca beneficiar al politicii bugetare - nu se va regasi intr-o orientare politica anume, corespunzatoare naturii, caracterului si aspiratiilor sale. In consecinta, Ministerul Finantelor Publice indeplineste, intre alte functii, si pe aceea de elaborare si implementare a politicii bugetare si a politicii fiscale a guvernului (de o anumita orientare), de corelare a politicilor fiscale si bugetare cu celelalte politici economico-sociale.

Executia bugetului general consolidat consta in incasarea veniturilor si incadrarea cheltuielilor in deficitul bugetar aprobat. Executia operativa implica si perfectionarea managementului fondurilor publice, armonizarea cadrului legislativ national cu reglementarile Uniunii Europene, precum si indeplinirea altor principii de catre administratia financiara a statului.

Cheltuielile bugetare sunt administrate de ordonatorii de credite. Cheltuielile fiecarui ordonator principal de credite se stabilesc anual, pe exercitii bugetare. Creditele bugetare aprobate pentru un ordonator principal nu pot fi virate si utilizate pentru finantarea altui ordonator principal. (Este interzisa transformarea creditelor bugetare in credite comerciale).De asemenea, este interzisa utilizarea creditelor bugetare aprobate la un capitol pentru finantarea altui capitol.

Sumele aprobate la partea de cheltuieli prin bugetele publice si in cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite. Pentru a fi efectuate cheltuieli publice este necesara indeplinirea procedurii de deschidere a creditelor bugetare . Deschiderea de credite bugetare constituie aprobarea comunicata ordonatorului principal de credite de catre M.F.P., prin trezoreria statului, in limita careia se pot efectua repartizari de credite bugetare si plati.

Efectuarea cheltuielilor bugetare implica urmatoarele faze in procesul executiei bugetare:

a. ordonantarea cheltuielilor: faza in care se confirma ca livrarile de bunuri si prestarile de servicii au fost efectuate, sau alte creante au fost verificate si ca plata poate fi efectuata;

b. plata cheltuielilor: faza reprezentand actul final prin care institutia publica achita obligatiile sale fata de terti;

c. lichidarea cheltuielilor: faza in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate, se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului, pe baza documentelor justificative care sa ateste operatiunile respective.

Si cheltuielile se grupeaza in buget pe baza clasificatiei bugetare.

Cheltuielile sunt structurate in buget pe parti, capitole, subcapitole, articole si alineate. Cheltuielile prevazute in capitole si articole au destinatie precisa si limitata. Numarul de salariati, permanenti si temporari, si fondul salariilor de baza se aproba - ca cheltuieli - distinct, prin anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Numarul de salariati aprobat fiecarei institutii publice nu poate fi depasit. In consecinta, si alocatiile pentru cheltuielile de personal, aprobate pe investitiilor. Cheltuielile pentru investitiile publice si alte cheltuieli de investitii finantate din fonduri publice se cuprind in buget in baza programelor de investitii publice si se prezinta ca anexa la bugetul fiecarui ordonator principal de credite. Strategia in domeniul investitiilor publice este elaborata de guvern, prin M.F.P., pe baza propunerilor de programe de investitii formulate de ordonatorii principali de credite.

4.3. Structura conturilor de cheltuieli

In cadrul institutiilor publice, contabilitatea cheltuielilor se tine in conturi distincte, dupa natura si destinatie. Conturile de cheltuieli se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare. Structura contului contabil va fi urmatoarea:

1. simbolul contului (din planul de conturi);

2. capitolul;

3. sursa de finantare a cheltuielii, respectiv:

- bugetul de stat;

- bugetele locale;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetul asigurarilor pentru somaj;

- bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de

sanatate;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile;

- bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate integral

sau partial din venituri proprii;

- cheltuieli evidentiate in afara bugetelor locale.

4. subcapitolul;

5. titlul;

articolul;

7. alineatul;

8. subalineatul (paragraful).

Conturile de cheltuieli se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

In situatia in care apar operatiuni ce trebuie inregistrate in creditul conturilor de cheltuieli, acestea pot fi inregistrate si in debitul conturilor, in rosu.

Reflectarea unitara a cheltuielilor efectuate de institutiile publice pe articolele si alineatele prevazute in clasificatia economica, se asigura cu ajutorul 'Indrumarului' elaborat de catre ordonatorii principali de credite, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

5. Venituri si finantari

Potrivit contabilitatii de angajamente, veniturile reprezinta impozite, taxe, contributii si alte sume de incasat potrivit legii, precum si pretul bunurilor vandute si serviciilor prestate, dupa caz, aferente unei perioade de timp.

In contabilitate, veniturile din activitati economice se inregistreaza in momentul predarii bunurilor catre cumparatori, al livrarii lor pe baza facturii sau in alte conditii prevazute in contract, al facturarii lucrarilor executate si serviciilor prestate, moment care atesta transferul de proprietate catre clienti.

Veniturile proprii ale institutiilor publice provin din chirii, organizarea de manifestari culturale si sportive, concursuri artistice, publicatii, prestatii editoriale, studii, proiecte, valorificari de produse din activitati proprii sau anexe, prestari de servicii si altele asemenea.

Veniturile din diferente de curs valutar trebuie recunoscute in perioada in care apar cu ocazia decontarii sau a raportarii in situatiile financiare a elementelor monetare, creantelor si datoriilor, la cursuri diferite fata de cele la care au fost inregistrate initial pe parcursul perioadei sau fata de cele care au fost raportate in situatiile financiare anterioare.

Veniturile din dobanzi se inregistreaza pe masura generarii veniturilor respective.

5.1. Grupele de venituri

Contabilitatea veniturilor se tine pe grupe de venituri, dupa natura si sursa lor.

Principalele grupe de venituri sunt: venituri din activitati economice, alte venituri operationale, venituri din productia de active fixe, venituri fiscale, venituri din contributii de asigurari, venituri nefiscale, venituri financiare, finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu destinatie speciala, fonduri cu destinatie speciala, venituri din provizioane, venituri extraordinare.

La randul lor, veniturile din activitati economice includ:

- venituri din vanzarea produselor finite;

- venituri din vanzarea semifabricatelor;

- venituri din vanzarea produselor reziduale;

- venituri din lucrari executate si servicii prestate;

- venituri din studii si cercetari;

- venituri din chirii;

- venituri din vanzarea marfurilor;

- venituri din activitati diverse;

- variatia stocurilor.

Exemplu

O institutie publica inchiriaza un spatiu cu destinatia de depozit.

Suprafata spatiului inchiriat : 128 m.p.

Chiria lunara este de 9 lei / m.p.. Potrivit prevederilor contractuale, chiria se incaseaza in prima zi calendaristica lucratoare a lunii.

Sa se inregistreze in contabilitate venitul (de) incasat.

inregistrarea obligatiei de plata a chiriei:

"Debitori sub 1 an" "Venituri din chirii"

4611 = 706 1452 lei

Se achita chiria prin casieria institutiei publice:

"Casa" "Debitori sub 1 an"

531.1 = 4611 1452 lei

3.Se depune suma incasata in contul de disponibil:

"Viramente interne" "Casa"

581 = 531.1 1452 lei

"Disponibil al bugetului de stat" "Viramente interne"

520 = 581 1452 lei

Veniturile din alte activitati operationale includ:

- venituri din creante reactivate si debitori diversi;

- alte venituri operationale.

Venituri din productia de active fixe includ:

- venituri din productia de active fixe necorporale;

- venituri din productia de active fixe corporale.

Venituri fiscale. Aceasta grupa include veniturile fiscale ale bugetului general consolidat, recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa 'Venituri fiscale' include:

- impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane juridice;

- impozit pe venit, profit si castiguri din capital de la persoane fizice;

- alte impozite pe venit, profit si castiguri din capital;

- impozit pe salarii;

- impozite si taxe pe proprietate;

- impozite si taxe pe bunuri si servicii;

- impozit pe comertul exterior si tranzactiile internationale;

- alte impozite si taxe fiscale.

Venituri din contributii de asigurari. Aceasta grupa contine veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat, veniturile bugetului asigurarilor pentru somaj, veniturile Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate recunoscute la momentul constatarii, inregistrate pe baza declaratiilor fiscale si a deciziilor emise de organul fiscal. Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa 'Venituri din contributii de asigurari' include:

- venituri din contributiile angajatorilor: contributiile pentru asigurari sociale, contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale de sanatate, contributiile pentru accidente de munca si boli profesionale si alte contributii pentru asigurari sociale;

- venituri din contributiile asiguratilor: contributiile pentru asigurari sociale, contributiile pentru asigurari de somaj, contributiile pentru asigurari sociale de sanatate si alte contributii ale altor persoane pentru asigurari sociale.

Venituri nefiscale. Aceasta grupa include venituri ale bugetului general consolidat, altele decat cele mentionate la grupele: 'Venituri fiscale' si 'Venituri din contributii de asigurari'. De regula, aceste venituri sunt recunoscute la momentul incasarii, neexistand obligatia de a intocmi declaratii conform legii.

Se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Grupa 'Venituri nefiscale' include:

- venituri din proprietate;

- venituri din vanzari de bunuri si servicii.

Veniturile financiare includ:

- venituri din creante imobilizate;

- venituri din investitii financiare cedate;

- venituri din diferente de curs valutar;

- venituri din dobanzi;

- sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea pierderii din schimb valutar - PHARE, SAPARD, ISPA;

- alte venituri financiare;

- sume de primit de la bugetul de stat pentru acoperirea altor pierderi (cheltuieli neeligibile) - PHARE, SAPARD, ISPA.

5.2. Finantari, subventii, transferuri, alocatii bugetare cu

destinatie speciala

Potrivit prevederilor legislatiei in vigoare privind finantele publice, finantarea institutiilor publice si serviciilor publice se asigura astfel:

- integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

- din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

- integral din venituri proprii.

Sunt, insa, si alte surse de finantare: pe programe, din imprumuturi externe nerambursabile sau/si rambursabile, din donatii, sponsorizari.

Unitatile publice finantate din venituri extrabugetare si din alocatii de la bugetul de stat sau bugetele locale, in functie de subordonare, precum si de cele integral autofinantate utilizeaza conturile comune pentru toate institutiile publice. Cand exista surse duble de finantare, evidenta contabila se deschide distinct pe surse bugetare si surse extrabugetare.

Intre sursele de finantare, un rol din ce in ce mai important revine veniturilor proprii si veniturilor extrabugetare.

Sub aspectul surselor de finantare, institutiile din sistemul administratiei publice centrale prezinta particularitatea ca ponderea alocatiilor de la bugetul de stat se mentine ridicata, la unele dintre acestea ponderea este de 100%. Din aceasta sursa, dar si din celelalte, se finanteaza actiuni social - culturale, de infaptuire a justitiei, de asigurare a apararii tarii si sigurantei nationale, finantarea unor activitati de interes strategic s.a.

Potrivit prevederilor Legii contabilitatii, contabilitatea institutiilor publice asigura inregistrarea platilor de casa si a cheltuielilor efective, pe subdiviziunile clasificatiei bugetare, potrivit bugetului aprobat.

Platile efectuate din contul de finantare bugetara de catre institutiile finantate integral de la buget sau din contul de disponibil pentru bunuri aprovizionate, lucrari executate si servicii prestate, reprezinta plati de casa. In aceasta categorie se includ si platile efectuate prin casierie, in conformitate cu reglementarile legale in vigoare.

Clasificatia bugetara. Pentru ca executia bugetara sa se realizeze unitar in profil teritorial si departamental, este importanta respectarea clasificatiei bugetare. Elaborarea si actualizarea clasificatiei bugetare revin Ministerului Finantelor Publice ca activitati. Clasificatia bugetara consta in gruparea veniturilor si cheltuielilor bugetare intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare pentru toti operatorii bugetari. In ce priveste cheltuielile bugetare, practica a impus si clasificatii specifice acestora. Astfel, clasificatia economica consta in gruparea cheltuielilor dupa natura si efectul lor economic (cheltuieli de personal, materiale, de capital s.a.). In schimb, clasificatia functionala reprezinta gruparea cheltuielilor dupa destinatia lor pentru a evalua alocarea fondurilor publice unor activitati sau obiective care definesc necesitatile publice (cheltuieli sociale, de infrastructura, de aparare si siguranta nationala etc.).

Clasificatia bugetara are rolul de a organiza si sistematiza informatia privind destinatia si utilizarea resurselor bugetare in scopul cunoasterii si adoptarii deciziilor in materie. Potrivit clasificatiei bugetare, veniturile sunt inregistrate pe surse de provenienta. Numarul mare al impozitelor si taxelor care compun veniturile bugetului consolidat a facut necesara elaborarea acestui cadru pentru prezentarea sistematica a resurselor bugetare.

Competenta stabilirii clasificatiei bugetare revine prin lege Ministerului Finantelor Publice. Aceasta se publica in Monitorul Oficial, se actualizeaza permanent pe baza prevederilor legale si este obligatorie pentru toate institutiile publice de pe intreg teritoriul tarii. Astfel, in orice unitate administrativ-teritoriala si la orice institutie publica, unul si acelasi impozit/taxa este incadrat univoc, in acelasi fel, ca venit, pentru a nu deforma, denatura masa si provenienta veniturilor bugetare. Fiecare suma cuvenita bugetului este incadrata obligatoriu intr-o singura subdiviziune a clasificatiei bugetare. Modul de incadrare a impozitelor/taxelor ca venituri este supus controlului financiar preventiv si a celui ulterior.

Clasificatia bugetara constituie un instrument de lucru in toate etapele procesului bugetar, incepand cu intocmirea proiectului de buget, aprobarea bugetului si raportarea executiei bugetare. Institutiile publice pot avea si alte surse de finantare, respectiv: transferuri, fonduri externe nerambursabile, subventii, alocatii bugetare cu destinatie speciala etc., dupa caz.

Aceasta grupa include:

- finantarea de la buget;

- finantarea in baza unor acte normative speciale;

- venituri din subventii;

- venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala;

- finantarea din fonduri externe nerambursabile;

- fonduri cu destinatie speciala;

-venituri din cofinantarea de la buget aferenta programelor/proiectelor finantate din fonduri externe nerambursabile;

- venituri din bunuri si servicii primite cu titlu gratuit.

Transferuri. In timpul exercitiului bugetar pot avea loc transferuri intre ordonatorii principali de credite. In situatiile in care, pe baza dispozitiilor legale, au loc treceri de unitati, actiuni sau sarcini de la un ordonator principal de credite la altul, sau in cadrul aceluiasi ordonator principal de credite, M.F.P. este autorizat sa introduca modificarile corespunzatoare in bugetele acestora si in structura bugetului de stat, fara afectarea echilibrului bugetar (dar nu pe seama Fondului de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului). Pot exista si transferuri cu destinatie speciala de la bugetul de stat la bugetele locale, ca resurse financiare ale acestora. Transferuri de la bugetul de stat la bugetele locale se efectueaza si pentru investitii finantate din imprumuturi externe, la a caror realizare contribuie si Guvernul. Pentru a se putea evidentia dimensiunile efortului financiar public intr-un exercitiu bugetar, starea de echilibru sau dezechilibru pe fiecare buget in parte si pe total buget consolidat , dupa caz, se elimina in contabilitate transferurile dintre bugete, operatie cunoscuta sub denumirea de consolidare bugetara.

Sume/cote defalcate. Reprezinta sume fixe sau cote procentuale din unele venituri cuvenite bugetului de stat dar cedate autoritatilor administratiei publice locale pentru echilibrarea bugetelor proprii. Spre exemplu, impozitul pe salarii datorat bugetului de stat: unitatea platitoare vireaza, la data platii salariului, o cota la bugetul de stat, o cota la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale in a caror raza se desfasoara activitatea si o cota la bugetul judetului respectiv. Aceste cote se stabilesc anual prin legea bugetului de stat; la virare, sunt evidentiate distinct in contabilitate.

Veniturile extraordinare provin din:

- venituri din despagubiri si din asigurari;

- venituri din valorificarea unor bunuri.

5.3. Colectarea veniturilor bugetare

Colectarea veniturilor bugetului general consolidat consta, in principal, in exercitarea actiunilor care au ca scop stingerea creantelor fiscale. Colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu. Titlul de creanta este actul prin care se stabileste si se individualizeaza creanta fiscala. Creantele fiscale sunt scadente la expirarea termenelor prevazute de Codul fiscal (sau de alte legi care le reglementeaza). Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori in baza debitului stabilit, distinct pe fiecare impozit, taxa sau alte obligatii fiscale, inclusiv dobanzi si penalitati de intarziere.

Contribuabilii persoane fizice isi achita obligatiile fiscale in contul bugetului local la primarie (la ghiseele de incasare a impozitelor si taxelor), pentru care li se elibereaza chitante doveditoare. Obligatiile fiscale in contul celorlalte bugete se pot achita la primarie (daca primaria este imputernicita in acest sens, cu inregistrarile aferente in contabilitate), sau la agentii fiscali.

Contribuabilii persoane juridice isi achita obligatiile fiscale cu numerar la ghiseele de incasare a impozitelor si taxelor (pana la suma de 3500 lei), sau prin ordin de plata peste aceasta suma.

Agentii fiscali de la perceptiile rurale trimit sumele incasate din impozite si taxe la trezoreriile la care sunt arondati, prin posta, potrivit bugetului in contul caruia acestea au fost incasate. Sumele colectate astfel sunt confruntate cu documentele justificative la compartimentul contabilitate-decontari din cadrul primariei sau din cadrul trezoreriei municipale/orasenesti, dupa care se inregistreaza ca incasari. Incasarile la primarii sunt verificate zilnic cu ajutorul balantei analitice a veniturilor colectate (la bugetul local).

Eventualele inlesniri, restituiri, compensari si amanari la plata impozitelor, taxelor, contributiilor sociale si a altor varsaminte bugetare obligatorii sunt prevazute de lege si sunt aprobate de M.F.P. si A.NA.F., sau de consiliile locale (pentru cele aferente bugetului local).

5.4. Administrarea veniturilor bugetare

Ministerul Finantelor Publice indeplineste, pe langa alte functii, si pe aceea de elaborare si implementare a politicilor bugetare si a politicilor fiscale ale Guvernului. In indeplinirea acestei functii elaboreaza proiecte de acte normative privind stabilirea impozitelor directe si indirecte, urmareste imbunatatirea asezarii acestora pe contribuabili si bugete, precum si armonizarea legislativa in acest domeniu. Autoritatea de specialitate din subordinea M.F.P. care administreaza veniturile statului este Agentia Nationala de Administrare Fiscala (A.N.A.F.). Printre alte obiective, A.N.A.F. il are si pe cel de colectare a veniturilor bugetului de stat, reprezentand impozite, taxe si alte venituri ale bugetului de stat, precum si a veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat, bugetului asigurarilor de somaj, bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate, reprezentand contributia de asigurari sociale, contributia pentru asigurari sociale de sanatate, contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale, datorate de platitori, persoane juridice si persoane fizice, care au calitatea de angajator sau asimilati acestora. A.N.A.F. elaboreaza, cu avizul directiilor de specialitate din cadrul M.F.P., continutul si modelele formularelor si imprimatelor tipizate utilizate pentru administrarea veniturilor, precum si insructiunile de completare a acestora.

In legatura cu veniturile bugetare, ordonatorii de credite (principali, secundari sau/si tertiari) au obligatia de a asigura inregistrarea corecta in sarcina contribuabililor a obligatiilor fiscale ale acestora. Aceeasi obligatie revine ordonatorilor de credite si in legatura cu veniturile din mijloace extrabugetare, a veniturilor fondurilor speciale si a celor cu destinatie speciala constituite potrivit legii.

Stabilirea obligatiilor de plata. Procedurile de impunere a persoanelor fizice si a persoanelor juridice sunt elaborate si se aplica de A.N.A.F. in baza dispozitiilor legale. De asemenea, aceasta autoritate precizeaza procedurile privind evidenta contribuabililor, gestiunea dosarului fiscal si a cazierului fiscal, stimuleaza conformarea voluntara a platitorilor de taxe si impozite.

5.5. Structura conturilor de venituri

Veniturile se inregistreaza in contabilitatea institutiilor publice pe baza documentelor care atesta crearea dreptului de creanta (declaratia fiscala sau decizia emisa de organul fiscal), avize de expeditie, facturi, alte documente legal intocmite sau in momentul incasarii efective a acestora, in situatia in care nu exista documente anterioare incasarii pentru inregistrarea creantei.

In cadrul institutiilor publice, contabilitatea veniturilor se tine in conturi distincte, dupa natura si sursa. Conturile de venituri se dezvolta in analitic pe structura clasificatiei bugetare.

Structura contului contabil de venituri este urmatoarea:

1. simbolul contului (din planul de conturi);

2. bugetul caruia ii apartine venitul:

- bugetul de stat;

- bugetele locale;

- bugetul asigurarilor sociale de stat;

- bugetul asigurarilor pentru somaj;

- bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de

sanatate;

- bugetul fondurilor externe nerambursabile;

- bugetul institutiilor publice si activitatilor finantate integral

sau partial din venituri proprii;

- venituri evidentiate in afara bugetelor locale.

3. capitolul;

4. subcapitolul;

5. paragraful.

Conturile de venituri se inchid la sfarsitul perioadei (lunar sau cel mai tarziu la intocmirea situatiilor financiare) in vederea stabilirii rezultatului patrimonial.

In situatia in care apar operatiuni ce trebuie inregistrate in debitul conturilor de venituri, acestea pot fi inregistrate si in creditul conturilor de venituri, in rosu.

Institutiile publice mai pot folosi pentru desfasurarea activitatii lor bunuri materiale si fonduri banesti primite de la persoane juridice si fizice sub forma de donatii si sponsorizari.

Fondurile banesti acordate de persoanele juridice si fizice, primite ca donatii si sponsorizari de institutiile publice finantate integral de la buget, se varsa direct la bugetul din care se finanteaza acestea. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetului institutiei publice beneficiare si care urmeaza sa se utilizeze potrivit legii.

Cu fondurile primite de catre institutiile publice finantate integral din venituri proprii si cele finantate din venituri proprii si subventii de la buget se majoreaza bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora.

Contabilitatea angajamentelor si a elementelor extrabilantiere

Drepturile si obligatiile, precum si unele bunuri care nu pot fi integrate in activele si pasivele unitatii, se inregistreaza in contabilitate in conturi in afara bilantului, denumite si conturi de ordine si evidenta.

In aceasta categorie se cuprind angajamente (garantii) acordate sau primite in relatiile cu tertii, active fixe luate cu chirie, valori materiale primite spre prelucrare sau reparare, in pastrare sau custodie, debitori scosi din activ, urmariti in continuare, chirii si alte datorii asimilate, efecte scontate neajunse la scadenta, precum si alte valori.