IAS 21 - EFECTELE VARIATIILOR CURSULUI MONEDELOR STRAINE

IAS 21 - EFECTELE VARIATIILOR CURSULUI MONEDELOR STRAINE

Toate intreprinderile care realizeaza tranzactii in monede straine sunt confruntate cu problema contabilizarii lor si cu cea a evaluarii creantelor si datoriilor corespondente la inchiderea exercitiului.

Cele care poseda participatii in societati straine trebuie in plus sa converteasca situatiile financiare pentru consolidarii.

- Ce curs de schimb se utilizeaza pentru a converti aceste operatii sau aceste situatii financiare?

- Cum se contabilizeaza ecarturile (abaterile) de conversie obtinute?

Aceasta norma nu dezbate garantarea operatiilor in devize straine.

Convertirea situatiilor financiare ale intreprinderilor, si altor institutii situate in tari cu economie hiperinflationista se supune regulilor specifice( a se vedea IAS 29).

Contabilizarea anumitor elemente intr-o moneda straina determina ca necesara convertirea acestora in moneda de contabilizare.

Cursul de schimb este cursul la care sunt schimbate doua monede intre ele. O diferenta de schimb este cea care provine din conversia, la cursuri de schimb diferite, a aceleiasi sume dintr-o moneda straina in moneda de contabilizare.

Elementele monetare sunt numerarul si elementele de activ si pasiv care trebuie jsa fie incasate sau platite pentru valori fixe sau calculabile. Practic, elementele monetare sunt constituite din lichiditati, creante si datorii.

Sfera de aplicare - stabilimentele straine

Un stabiliment strain este o filiala, intreprindere asociata, cointreprindere sau sucursala, ale carei activitati sunt bazate sau conduse intr-o alta tara decat cea a intreprinderii avute in vedere.

IAS 21 distinge doua tipuri de stabilimente straine, dupa gradul lor de autonomie:

- a) locuri pentru care exploatarea face parte integranta din activitatile societatii care isi prezinta conturile

- b) entitati straine.

Un stabiliment strain din prima categorie conduce activitatea sa ca si cum ar fi vorba despre o simpla extensie a intreprinderii care isi prezinta conturile. Autonomia sa este deci redusa. Este cazul, de exemplu, al unei filiale care importa marfuri de la societatea-mama si remite acesteia produsul vanzarii.

In aceste situatii, o variatie a cursului monedei straine are o incidenta aproape imediata asupra veniturilor de exploatare ale societatii-mama.

O entitate straina este, prin definitie, un stabiliment ale carei activitati nu fac parte integranta cu cele ale intreprinderii care isi prezinta conturile. In aceste cazuri, o variatie a cursului de schimb nu afecteaza direct exploatarea societatii-mama, ea nu are incidenta decat asupra valorii entitatii in moneda de contabilizare. Trebuie deci sa se considere ca ceea ce se modifica este investitia neta a intreprinderii-mama, adica partea sa in activul net al entitatii straine.

Evaluarea activelor si datoriilor in bilant

Elementele monetare (lichiditati, creante si datorii) sunt evaluate la cursul de inchidere, deoarece ele sunt exigibile pentru sumele din bilant.

Elementele nemonetare (stocuri si imobilizari), contabilizate la costul istoric (costul de achizitie sau de fabricatie) sunt evaluate la cursul din ziua de achizitie sau de fabricatie.

Pentru acele elemente care au facut obiectul unei ajustari de valoare (depreciere sau reevaluare), se utilizeaza cursul existent la data acestei ajustari.

Exemplul 1: La inchiderea exercitiului N, activele unei intreprinderi cuprind :

un mijloc fix a carui valoare neta contabila este de 10.000 USD. Acesta a fost cumparat la 20.02.N-3 , atunci cand dolarul valora 6,00 F.

un teren cumparat pentru 5.000 USD in anul N-20 (cursul dolarului era de 9,00 F) si reevaluat la 31.12.N -2 la 40.000 USD. In 31.12.N -2 , dolarul valora 5,80F.

un stoc de marfa cumparat la 4.07.N pentru 3.000 USD (cursul zilei 4,80 F/dolar) si depreciat cu 1/3 la inchiderea exercitiului N.

o creanta de 5.000 USD asupra unui client strain care corespunde unei vanzari efectuate la 10.11.N, atunci cand USD cota 4,90 F.

800 USD in casa.

Cursul dolarului la 31.12.N este de 5,00 F/dolar.

La bilantul din 31.12.N, aceste elemente vor fi evaluate astfel:

Elemente monetare: curs de inchidere :

Lichiditati : 800 5,00 4.000

Creante: 5.000 5,00 25.000

Elemente nemonetare evaluate la costul istoric: cursul din ziua de achizitie :

Mijloc fix 10.000 6,00 60.000

Elemente nemonetare reevaluate sau depreciate : cursul din ziua de ajustare a valorii

Terenul 40.000 5,80 232.000

Stocul de marfa 2.000 5,00 10.000

Toate variatiile de curs ale monedelor straine dupa inregistrarea tranzactiei dau nastere unei diferente de schimb.

Pentru operatiunile incheiate si desfasurate in cursul aceluiasi exercitiu, este evident ca aceasta diferenta constituie, dupa efectuare, un venit sau o cheltuiala a exercitiului.

Exemplul 2: O intreprindere vinde in 20.08.N marfuri unui client strain pentru 20.000 USD. La acea data, dolarul valora 5,00 F. Marfurile sunt achitate la 31.10.N, atunci cand dolarul valora 5,20 F.

Operatiunea este contabilizata astfel:

----- ----- ----- ----- ----20.08.N-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- -----

100.000 Clienti(B) = Vanzari de marfuri (G) 100.000

(20.000 x 5,00)

----- ----- ----- ----- ------ 31.10.N-------- ----- ------ -------- ----- ------ --

104 000 Conturi la banci (B) = %

(20000 x 5,20) Clienti(B) 100.000

Castig din schimb (G) 4.000

Daca achitarea nu a intervenit pana la inchiderea exercitiului, evaluarea creantei sau a datoriei la un curs diferit de cel utilizat la momentul tranzactiei provoca, de asemenea, o diferenta de schimb. Dar, avand in vedere caracterul de ne-realizat al acestui castig sau al acestei pierderi, contabilizarea sa este mai putin evidenta si nu afecteaza veniturile sau cheltuielile.

a) Unii preconizeaza, ca masura de prudenta, sa nu contabilizeze decat pierderile in rezultatul exercitiului.

b) Altii, avand in vedere omogenitatea, recomanda sa nu se contabilizeze nici castigul, nici pierderea.

c) In fine, unii sunt de parere ca tot castigul sau toata pierderea din schimb, chiar nerealizata, trebuie sa fie inclusa in rezultatul exercitiului.

IASC pledeaza pentru aceasta ultima solutie, nefacind distinctie intre diferentele de schimb realizate si nerealizate. Dupa IAS 21, toate efectele variatiilor de schimb asupra elementelor monetare ale intreprinderii trebuie sa fie incluse in rezultatul exercitiului in curs.

Altfel spus, toate diferentele de schimb, realizate sau nu, asupra unei creante sau a unei datorii, vor fi contabilizate in venituri sau in cheltuieli.

Exemplul 3

O intreprindere a cumparat la 10.11.N pentru 10.000 £ marfa de la un furnizor englez. Achitarea a fost efectuata la 28.02.N+1.

Cursul £ a suferit evolutia urmatoare :

10.11.N : 8,00 F

31.12.N : 7,85 F

28.02.N+1 :7,90 F

Operatia va fi inregistrata astfel :

----- ----- -----------10.11.N-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----

Cumparari de marfuri (G) (10000*8,00) 80.000

Furnizori (B)    80.000

----- ----- -----------31.12.N-------- ----- ------ ----- ----- --------- ----- ----

Furnizori (B) [80.000-(10.000*7,85)] 1.500

Castiguri din schimb (G)    1.500

----- ----- ----------28.02.N+1-------- ----- ------ ----- ----- ----- ----- ------

Furnizori (B) 78.500

Pierderi din schimb (G)    500

Banci(B) (10.000*7,90)    79.000

Operatiunea in final s-a tradus printr-un castig de 80.000 - 79.000=1.000, dar, contabil, doua diferente de schimb au fost inregistrate :

- un castig de schimb de 1.500 F in N

- o pierdere de schimb de 500 F in N+1

Sunt exceptii care au in vedere intreprinderile care iau cu imprumut sau dau cu imprumut entitatilor lor straine sume importante , a caror data de rambursare nu a fost fixata.

Aceste creante sau datorii pe termen lung reprezinta, de fapt, adevarate cresteri sau diminuari de investitii nete in entitatea straina

Este motivul pentru care IAS 21 considera ca diferentele de schimb avand legatura cu aceste elemente nu trebuie sa fie inregistrate in rezultatul exercitiului , ci cuprinse in capitalurile proprii.

Exemplul 4:

O intreprindere are o creanta de 500.000 DM asupra unei filiale germane considerata ca o entitate straina. Acest avans, care nu are data de rambursare fixata, are de fapt caracterul de finantare permanenta. Marca, care cota 3,20 F la inchiderea exercitiului N-1, a fost de 3,50 F la 31.12.N.

Diferenta de schimb aferenta exercitiului N s-a stabilit la 500.000 x (3,50-3,20)=150.000 F, va fi contabilizata astfel:

----- ----- --------- ----- -------31.12.N-------- ----- ------ ----- ----- ----

Imprumut acordat filialei germane (B) 150.000

Diferente de schimb asupra entitatii straine(B) 150.000

Un tratament identic este prevazut pentru diferentele de schimb referitor la datoriile care servesc la acoperirea investitiei nete intr-o entitate straina.

Exemplul 5 :

O intreprindere poseda 80% din capitalul filialei spaniole, ale carui capitaluri proprii se ridica la 50.000.000 Pesetas. Anticipand o scadere a devizei spaniole, intreprinderea a imprumutat la 1.04.N 30.000.000 Pesetas, la o rata de 0,040 F. La 31.12.N, cursul unei Peseta este de 0,045 F.

Pierderea de schimb asupra imprumutului se ridica la 30.000.000*(0,045-0,040)=150.000 F. Ea va fi contabilizata in modul urmator

----- ----- --------- ----- ----31.12.N-------- ----- ------ ----- ----- ----------

Diferente de schimb/entitati straine(B) 150.000

Imprumut in devize (B) 150.000

In cazul cesiunii ulterioare a investitiei nete (adica a participatiei in stabilimentul strain), diferentele de schimb inscrise in capitalurile proprii sunt reintegrate in rezultatul exercitiului cesiunii.

Cazul particular al anumitor datorii in devize straine

Toate cresterile de curs ale unei monede straine provoca o pierdere de schimb pentru intreprinderea care poseda datorii in aceasta deviza.

Atunci cand datoria in chestiune a servit la finantarea cumpararii unui activ , unii estimeaza ca pierderea de schimb nu trebuie sa fie contabilizata, caci cresterea angajamentelor intreprinderii este compensata printr-o crestere de valoare a activului corespondent. Ei preconizeaza deci o reevaluare a acestui activ pana la concurenta diferentei de schimb.

Exemplul 6 :

O intreprindere dintr-o tara cu deviza slaba (ML) a contractat la 1.04.N un imprumut in DM pentru a finanta constructia unei cladiri in Germania. La semnarea contractului , DM valora 4ML . La 31.12.N, ML a fost puternic devalorizat, astfel ca DM va fi acum 7 ML. Datoria intreprinderii este de 1.000.000 DM.

Devalorizarea ML a provocat o pierdere de schimb (nerealizata)de 1.000.000*(7,00-4,00)=3.000.000 ML care, dupa aceasta solutie, n-ar fi fost inregistrata in sarcina exercitiului N, dar inregistrata in cresterea valorii constructiei:

----- ----- --------- ----- -------31.12.N-------- ----- ------ -------- ----- ------ -

Constructii (B) 3.000.000

Imprumuturi(B) 3.000.000

Aceasta solutie nu este admisa de IASC, decat cu doua conditii:

Trebuie in primul rand ca variatia cursului de schimb sa fie in asa fel incat intreprinderea sa nu fie in masura sa achite datoria sa, nici sa acopere contra riscul, de exemplu din cauza unui control de schimb ducand la obtinerea dificila de devize straine.

Trebuie in plus ca valoarea activului astfel obtinut sa nu depaseasca valoarea cea mai slaba a costului substituirii bunului si a valorii recuperabile prin utilizarea sau vanzarea bunului.

Este vorba, in orice caz, de un alt tratament autorizat: tratamentul de referinta ramanand contabilizarea in cheltuieli a pierderii de schimb constatate asupra datoriei

Conversia situatiilor financiare in moneda straina

In practica, trebuie sa se inceapa prin convertirea bilantului si reportarea rezultatului astfel obtinut in contul de rezultat.

Exemplu 7 :

Situatiile financiare ale unei filiale americane a carei activitate poate fi considerata ca o continuare a celei desfasurate de societatea mama, se prezinta astfel:

Bilant Sfarsitul anului N

Activ :

Imobilizari contabilizate la curs istoric 500.000

Stocuri evaluate la curs istoric 100.000

Stocuri evaluate la valoarea realizabila neta 20.000

Creante 300.000

Lichiditati 30.000

Total 950.000

Pasiv :

Datorii 500.000

Capital 100.000

Rezerve 320.000

Beneficiu net 30.000

Total 950.000

Contul de rezultat

Venituri:

Venituri din marfuri 600.000

Stoc final evaluat la curs istoric 100.000

Stoc final evaluat la curs de inchidere 20.000

Obligatii :

Cumparari de marfuri -480.000

Stoc initial evaluat la curs istoric -100.000

Cheltuieli cu amortismente -50.000

Alte cheltuieli -60.000

Beneficiu net 30.000

La inchiderea exercitiului N-1 , capitalurile proprii ale filialei se prezinta astfel, dupa conversia in franci:

Capital 400.000

Rezerve 1.500.000

Rezultat net 228.000

Total capitaluri proprii (convertite) 2.128.000

Beneficiul exercitiului N-1 a fost integral trecut la rezerve.

La inchiderea exercitiului N , dolarul cota 5,00 F. Presupunem pentru simplificare ca :

- toate imobilizarile au fost cumparate cand dolarul valora 5,50 F

- stocul initial al exercitiului N a fost cumparat la cursul de 4,90 F

- stocul final al exercitiului N a fost integral constituit in N

- toate operatiile exercitiului N sunt convertite la cursul mediu de 5,20 F.

Bilant

Activ:

Imobilizari la rata istorica 500.000 5,50 2.750.000

Stocuri evaluate la rata istorica 100.000 5,20 520.000

Stocuri evaluate la valoarea

realizabila neta 20.000 5,00 100.000

Creante    300.000 5,00 1.500.000

Lichiditati 30.000 5,00 150.000

Total ACTIV 950.000 5.020.000

Datorii    500.000 5,00 2.500.000

Capital

(report al exercitiului precedent) 100.000 400.000

Rezerve

(report al exercitiului precedent) 320.000 1.728.000

Rezultat net ( prin diferenta) 30.000 392.000

Total PASIV 950.000 5.020.000

Contul de rezultat

Venituri:

Vanzari de marfuri 600.000 5,20 3.120.000

Stoc final evaluat la rata istorica 100.000 5,20 520.000

Stoc final evaluat la rata de inchidere 20.000 5,00 100.000

Cheltuieli:

Cumparari de marfuri -480.000 5,20 -2.496.000

Stoc initial evaluat la rata istorica -100.000 4,90 -490.000

Dotatii si amortismente -50.000 5,50 -275.000

Alte cheltuieli -60.000 5,20 -312.000

Ecarturi de conversie(prin diferenta) 225.000

Beneficiul exercitiului    3.0000 392.000

(report din bilant)

Diferenta de conversie a capitalurilor proprii de la inceputul exercitiului:

(capital +rezerve):

Capitaluri proprii la cursul de inchidere: 420.000 x 5,00 = 2.100.000

Capitaluri proprii la cursul istoric    -2.128.000

-28.000

Diferenta de conversie asupra activelor evaluate la cursuri istorice

(imobilizari + stocuri):

Conversia la cursul de inchidere: 600.000 x 5,00 = 3.000.000

Conversia la cursul istoric -3.270.000

-270.000

Diferenta de conversie din bilant: -28.000-(-270.000)=242.000

Rezultatul convertit la pretul de inchidere : 30.000 x 5,00 = 150.000

Rezultatul obtinut (venituri - cheltuieli) -167.000

Diferenta de conversie din contul de rezultat: -17.000

Ecartul de conversie total : 242.000-17.000=225.000

Entitatile straine situate intr-o tara hiperinflationista

Situatiile financiare exprimate in moneda unei economii hiperinflationiste trebuie sa fie retratate inainte de a fi convertite in moneda de consolidare. Retratarile la operare fac obiectul normei IAS 29.

Informatii pentru publicare

Toate intreprinderile trebuie sa mentioneze:

- valoarea diferentelor de schimb incluse in rezultatul net al exercitiului

- diferentele de schimb nete clasate in capitalurile proprii, prezentate ca un element din acestea, ca si o conciliere a valorii diferentelor de schimb la inceputul si la sfarsitul exercitiului.

- valoarea diferentelor de schimb survenite in cursul exercitiului si care au fost incluse in valoarea contabila a activului.