Contractul de delegare a gestiunii serviciului public

Contractul de delegare a gestiunii serviciului public

Privit in opozitie cu gestionarea in regie proprie a serviciului public, care presupune gestionarea directa, fara interpusi, prin intermediul aparatului propriu de functionari, a serviciului public aflat in atributiile autoritatii publice[1], contractul de delegare a serviciului public este acel procedeu prin care autoritatea publica confera gestiunea serviciului public unei persoane fizice sau juridice private. Spre exemplu, gestiunea serviciilor publice de salubrizare poate fi directa sau delegata. In cadrul gestiunii directe autoritatile administratiei publice locale isi asuma nemijlocit toate sarcinile si responsabilitatile privind organizarea, conducerea, administrarea si gestionarea serviciilor publice de salubrizare. Gestiunea directa se realizeaza prin compartimente ale consiliului local, organizate ca servicii publice si autorizate conform legii. Desfasurarea activitatilor specifice serviciilor publice de salubrizare, organizate si exploatate in sistemul gestiunii directe, se face pe baza unui regulament de organizare si functionare aprobat de catre consiliul local.

Caracteristica esentiala a contractului de delegare a serviciului public consta in aceea ca persoana privata este remunerata din rezultatul exploatarii serviciului public, din sumele colectate de la usagerii acestui serviciu public, si nu direct de catre autoritatea publica. Aceasta caracteristica il deosebeste esential de contractul de achizitie publica de servicii, unde remunerarea se face direct de catre autoritatea publica, din sumele alocate in buget. Spre exemplu, contractul incheiat de administratia publica prin care o persoana privata se angajeaza sa colecteze si sa transporte deseurile contra unui pret este o achizitie publica de servicii, nu o delegare a serviciului public.

Tipul cel mai cunoscut de delegare a gestiunii serviciului public este concesiunea, insa exista si alte forme de contracte care pot fi considerate contracte de delegare a gestiunii, reglementate in legi speciale - contractul de management, contractul de inchiriere, contractul de parteneriat public privat, etc.

Pe de alta parte, daca este adevarat ca se pot concesiona servicii publice, concesiunea are o sfera de cuprindere mai larga, nu se rezuma doar la servicii publice, ci inglobeaza si bunuri publice, precum si activitati publice. Iata de ce am prezentat concesiunea intr-o sectiune separata, exclusiv dedicata acestui contract.

Spre deosebire de dreptul francez, din care legislatia romana se inspira adeseori, si care consacra in mod expres contractul de delegare a serviciilor publice, in dreptul nostru intalnim doar reglementari disparate, incidentale, privind acest tip de contract. Este vorba, spre exemplu, de, Legea 101/2006 privind serviciul de salubrizare a localitatilor, Legea 241/2006[2] servicii de apa si canalizare, Legea 230/2006 iluminat public,; Legea nr. 92/2007 legea serviciilor de transport public local , etc.

Trasaturile caracteristice ale contractului de delegare a gestiunii serviciilor publice :

● nu este la fel de unitar reglementat ca si alte contracte administrative,

● poate fi concretizat in diferite alte tipuri de contracte administrative existente

● trasaturile sale rezulta nu dintr-o lege cadru, ci din insumarea si sintetizarea trasaturilor caracteristice relevate de diferitele legi speciale ce-l reglementeaza.

Prin urmare, gestiunea serviciilor publice locale se poate organiza ca si gestiune directa, respectiv gestiune indirecta sau gestiune delegata.

Trasatura comuna a reglementarilor din domeniu este aceea ca acorda autoritatilor administratiei publice locale dreptul de a alege forma de gestiune a serviciilor publice (in speta, este vorba de organul colegial, deliberativ - consiliul local sau judetean, deoarece se precizeaza ca este vorba de o hotarare).

Gestiunea directa a serviciului public local se realizeaza prin doua modalitati: fie prin compartimente specializate din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau judetean (1), fie prin intermediul unor servicii publice infiintate de consiliul local sau judetean si functionand in subordinea acestora.

Gestiunea indirecta, delegata, a serviciului public local, presupune incheierea unui contract de gestiune a serviciului public, cu urmatoarele caracteristici:

a) co-contractant poate fi un operator de servicii publice locale, care la randul sau, poate fi: un compartiment din cadrul aparatului propriu al consiliului local sau judetean sau un serviciu public organizat in subordinea autoritatii administratiei publice locale (de exemplu, in cazul serviciului de iluminat public); o societate comerciala cu capital public, privat sau mixt (de exemplu, in cazul serviciului public de administrare a domeniului public sau privat).

Daca operatorul este un compartiment din aparatul propriu al consiliului local/judetean sau un serviciu public din subordinea acestora, el poate fi privatizat in conditiile legii.

b) indiferent de modalitatea de gestiune, directa sau delegata, autoritatile administratiei publice locale pastreaza dreptul de a stabili politicile si strategiile in domeniul de activitate supus gestiunii, precum si controlul asupra modului de gestionare.

c) contractul de delegare a gestiunii serviciului public local va fi format din doua parti: o parte reglementara, ce va contine clauze reglementare, stabilite prin reglementarile speciale si prin hotararea consiliului local sau judetean (dintre care enumeram clauzele referitoare la cantitatea si calitatea serviciilor publice locale prestate pentru utilizatori, indicatorii minimali de performanta stabiliti prin regulamentul serviciilor publice locale si modul de masurare a acestora, tariful practicat si formulele de actualizare ale acestuia, modul de incasare a facturilor, raspunderea contractuala, forta majora, durata contractului, clauze speciale privind mentinerea echilibrului contractual dat de rezultatele licitatiei si de prevenire a coruptiei, clauze de reziliere a contractului si de administrare a patrimoniului public afectat serviciilor de iluminat public, clauze privind forta de munca), respectiv o parte negociata, cuprinzand clauze liber negociate de parti, dar care nu pot afecta existenta clauzelor reglementare, exorbitante.

d) prin legi speciale este rezolvata problema regimului juridic al bunurilor afectate serviciului public local, apartinand domeniului public sau privat al unitatii administrativ teritoriale, acestea fiind date in administrare (gratuita sau cu plata unei redevente) operatorului serviciului public local, pe durata contractului de delegare.

e) contractul de delegare a serviciului public poate lua forma unui contract-cadru de delegare a serviciului public, reglementat prin legislatie speciala pentru un anumit domeniu, sau poate lua forma unor contracte deja reglementate: contractul de management, contractul de concesiune, contractul de inchiriere, contractul de parteneriat public privat, contactul de locatie de gestiune, etc.

f) procedurile de atribuire a contractului de delegare a gestiunii serviciului public local sunt licitatia publica si negocierea directa.

g) in executarea contractului, relatiile stabilite intre contractor (operator) si beneficiarii serviciului public (uzageri) sunt de natura contractuala.

Insumand aceste caracteristici, pe care le regasim la toate tipurile de contracte de delegare a gestiunii serviciilor publice locale, putem concluziona ca acest contract este un contract administrativ, deoarece intruneste toate premisele pentru a fi calificat ca atare:

- este incheiat intre autoritatile administratiei publice locale si operatori privati sau publici,

- intre parti exista inegalitate juridica in favoarea autoritatii administratiei publice locale, care-si pastreaza dreptul de a stabili directia de dezvoltare a serviciului, precum si prerogativa de control, cu corolarul ei, dreptul de a aplica sanctiuni operatorului;

- contractul contine clauze exorbitante, reglementare;

- procedurile de contractare sunt cele specifice contractelor administrative, in frunte cu licitatia publica.