Contractul de joc de noroc

Contractul de joc de noroc

§ 1. Notiune

Jocul de noroc si pariul sunt contracte aleatorii.

Contractul de joc de noroc este contractul prin care partile se obliga sa asigure una alteia un cāstig determinat (bani sau bunuri) īn functie de realizarea sau nerealizarea unui eveniment sau fapt care depinde de forta, dibacia, inteligenta sau cunostintele partilor contractante ori ale altor persoane, sau exclusiv de hazard, element aleatoriu care face sa existe sanse de cāstig sau de pierdere pentru toate partile contractante.

Contractul de prinsoare sau pariul este contractul prin care partile care sustin lucruri contrarii stabilesc ca acela care va avea dreptate va primi un cāstig determinat (o suma de bani sau un bun), partea cāstigatoare urmānd sa fie stabilita īn mod obiectiv prin verificarea sustinerilor partilor.

Deosebirea īntre joc si prinsoare este īn functie de rolul īndeplinit de parti īn realizarea evenimentului.

Daca partile (sau cel putin una dintre ele) au un rol activ, chiar daca rezultatul depinde de hazard este un contract de joc, īn timp ce daca partile sunt complet straine de eveniment este o prinsoare (pronosticurile sportive).

De aici, concluzia ca pariul este o simpla varietate a jocului de noroc.

Distinctia īnfatisata mai sus este mai mult doctrinara si nu are nici o relevanta pe planul efectelor contractului; fie ca este un contract de joc, fie ca este un contract de prinsoare de pariu, regimul juridic al efectelor lor este acelasi.

§ 2. Definirea si clasificarea jocurilor de noroc

Art. 3 din O.U.G. nr. 77/2009 defineste jocul de noroc (organizat – n.a.) ca fiind „acea activitate comerciala care īndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: se atribuie cāstiguri materiale, de regula banesti, ca urmare a oferirii publice de catre organizator a unui potential cāstig si a acceptarii ofertei de catre participant, cu perceperea unei taxe de participare directe sau disimulate, cāstigurile fiind atribuite prin selectia aleatorie a rezultatelor evenimentelor care fac obiectul jocului, indiferent de modul de producere a acestora.

Sunt incluse īn aceasta categorie si acele activrtati comerciale īn care beneficiarii premiilor sunt stabiliti pe baza rezultatelor unor evenimente sau concursuri ce se vor produce fara implicarea organizatorilor.

Organizarea oricarui joc de noroc implica existenta cumulativa a urmatoarelor elemente: joc si/sau partida, taxa de participare sau miza, fond de cāstiguri sau premii, mijloace de joc, organizator, participanti.

Prin taxa de participare directa se īntelege suma de bani perceputa direct de la participant de catre organizator īn schimbul dreptului de participare la joc.

Prin taxa de participare disimulata se īntelege orice suma īncasata sau solicitata suplimentar fata de contravaloarea perceputa de la aceeasi persoana de acelasi operator economic pentru vānzarea unor bunuri ori produse sau pentru efectuarea unor servicii similare ori identice, indiferent daca aceasta este īncasata sau solicitata direct de catre organizatorul activitatii ori de catre o alta persoana care participa sub orice forma la desfasurarea activitatii, avānd ca finalitate permisiunea dreptului de participare la jocul de noroc.

Contractul de joc de noroc si pariul se pot īnfatisa ca activitati neorganizate, de agrement ale persoanelor fizice (jocuri de carti, biliard, table, īntreceri sportive adthoc, ramasag cu privire la producerea unui eveniment viitor etc.) si ca activitati organizate, comerciale (jocuri tip casino, pariuri sportive, loto-pronosport, 6 din 49 etc.)

Organizarea si exploatarea activitatii de jocuri de noroc pe teritoriul Romāniei constituie monopol de stat si se desfasoara īn conditiile ordonantei de urgenta nr. 77/2009 privind organizarea si exploatarea jocurilor de noroc.

Statul poate acorda dreptul de organizare si exploatare a activitatii de jocuri de noroc pe baza de licenta de organizare a jocurilor de noroc pe fiecare tip de activitate, si de autorizatie de exploatare a jocurilor de noroc, documente nominale si limitate īn timp, ce vor fi exploatate īn mod direct de detinatorul licentei.1

Activitatea de autorizare a organizarii si exploatarii jocurilor de noroc se realizeaza de Ministerul Finantelor Publice prin Comisia de autorizare a jocurilor de noroc.

Componenta comisiei se stabileste prin ordin comun al ministrului finantelor publice si al ministrului administratiei si internelor, din structura acesteia facānd parte cel putin cāte un reprezentant al Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Administratiei si Internelor si Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

Comisia functioneaza avānd īn vedere principiile legalitatii, impartialitatii, rolului activ si disponibilitatii.

Monitorizarea activitatilor din domeniul jocurilor de noroc se realizeaza de catre Ministerul Finantelor Publice, direct sau īmpreuna cu alte institutii ale statului, īn conditiile legii.

Organizator de jocuri de noroc este persoana juridica autorizata sa organizeze si sa exploateze jocuri de noroc īn conditiile prezentei ordonante de urgenta. Poate dobāndi aceasta calitate persoana juridica de drept romān constituita īn conditiile legii.

Participant la jocul de noroc poate fi orice persoana fizica majora care doreste si are dreptul legal sa participe la jocuri de noroc autorizate īn conditiile prezentei ordonante de urgenta. Participarea la joc presupune acceptarea neconditionata a regulamentului respectivului joc de noroc.

Prin cāstig sau premiu se īntelege sumele īn bani, bunurile sau serviciile acordate de organizator participantului Ia joc declarat cāstigator, īn conformitate cu prevederile cuprinse īn regulamentul respectivului joc de noroc. Raspunderea privind acordarea cāstigului sau premiului revine īn exclusivitate organizatorului jocului de noroc.

Prin jocuri de noroc frauduloase se īntelege acele jocuri de noroc prin care mijloacelor de joc aprobate le sunt modificate datele sau parametrii initiali, astfel īncāt sa fie adusa atingere elementelor de sansa sau metodelor de selectie.

Jocurile de noroc se clasifica dupa cum urmeaza:

a) jocuri loto, daca sunt folosite rezultatele pur aleatorii ale unor evenimente ce constau īn extrageri de numere, de litere, bilete sau simboluri;

b) pariuri, daca sunt folosite rezultatele unor evenimente ce se vor produce fara implicarea organizatorilor. Pariul este un joc de noroc īn care participantul trebuie sa indice rezultatele unor evenimente ce urmeaza sa aiba loc sau care sunt generate aleatoriu de un sistem informatic independent. īn aceasta categorie se includ:

(i) pariurile mutuale, īn cadrul carora premiul se distribuie participantilor declarati cāstigatori proportional cu numarul variantelor cāstigatoare detinute de fiecare dintre acestia, organizatorul fiind implicat doar īn procesul de colectare a taxelor de participare si de distribuire a sumelor stabilite cu titlul de premii, īn conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective;

(ii) pariurile īn cota fixa, īn cadrul carora organizatorul este cel care stabileste pe baza unor criterii proprii si aduce la cunostinta participantilor cotele de multiplicare a mizei īn cazul īn care variantele jucate sunt declarate cāstigatoare, īn conformitate cu prevederile regulamentelor de joc respective. Valoarea fiecarui cāstig este fixata prin regulament (suma fixa sau multiplu de miza) independent de totalul mizelor;

c) jocuri de noroc caracteristice activitatii cazinourilor, daca evenimentele se produc cu ajutorul unor mijloace specifice de joc, īn prezenta fizica a participantilor, cu sau fara participarea directa a acestora. Mijloacele specifice de joc folosite pot fi: carti de joc, zaruri, bile de ruleta, rulete si mese de joc, inclusiv instalatiile auxiliare ale acestora, precum si alte mijloace de joc stabilite prin hotarāre a Guvernului;

d) jocurile tip slot-machine, daca evenimentele sunt organizate īn prezenta fizica a participantilor prin intermediul masinilor, utilajelor si instalatiilor specifice, iar cāstigul depinde de hazard;

e) jocurile bingo desfasurate īn sali de joc, cu cāstiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri, si premieri succesive, īn prezenta fizica a jucatorilor;

f) jocurile bingo organizate prin intermediul sistemelor retelelor de televiziune, cu cāstiguri generate de elemente aleatorii, organizate prin folosirea echipamentelor complexe de extragere de tip loteristic, care sunt caracterizate prin extrageri si premieri succesive, fara prezenta fizica a jucatorilor.

Pentru jocurile de noroc mentionate, precum si pentru orice alte tipuri de jocuri de noroc organizate īn conditiile stabilite prin Ordonanta de urgenta nr. 77/2009 este obligatorie detinerea licentei de organizare a jocurilor de noroc, respectiv a autorizatiei de exploatare a jocurilor de noroc.

Nu sunt considerate jocuri de noroc si sunt permise fara autorizare urmatoarele tipuri de jocuri:

a) tombolele organizate īn scoli, īn gradinite sau īn alte colectivitati si care au un caracter distractiv si nonprofit pentru organizatori;

b) jocurile de tip distractiv, exploatate prin intermediul unor masini, aparate, dispozitive de orice fel si care nu presupun cāstiguri bazate pe elemente aleatorii, ci au ca scop testarea fortei, inteligentei si dexteritatii participantului;

c) actiunile organizate de diferiti operatori economici, īn conditiile legii, īn scopul stimularii vānzarilor si care nu presupun taxa de participare, respectiv niciun fel de cheltuiala suplimentara din partea participantilor si nici majorarea pretului pe care produsul l-a avut anterior desfasurarii actiunii publicitare.

Autorizatia de exploatare a jocurilor de noroc este valabila un an de la data acordarii.

§ 3. Forma si efectele contractului de joc

Contractul de joc poate fi īncheiat verbal īn cazul pariului sau jocului neorganizat. El este, de regula, īncheiat īn forma scrisa, prin cumpararea unui bilet de participare la jocurile organizate (pronosticuri, tombole, bingo) sau a unor jetoane, care constituie elemente cu care se participa la desfasurarea jocului).

Codul civil, care constituie dreptul comun īn materie (art. 2264‑2266), stabileste trei reguli referitoare la efectele contractului de joc, si anume:

a) Pentru plata unei datorii nascute dintr-un contract de joc sau de prinsoare nu exista drept la actiune (art. 2264 alin. (1) C.civ.).

Debitorul actionat īn justitie poate opune creditorului (jucatorul cāstigator) „exceptia de joc“ derivata din faptul ca obligatia se considera contractata iocandi causa (din amuzament).

Exceptia este de ordine publica si, prin urmare, poate fi ridicata si de instanta din oficiu.

Jocurile si prinsorile dau loc la actiune īn justitie numai cānd au fost permise de autoritatea competenta (art. 2266 C.civ.).

Īn acest sens art. 7 alin. (2) din H.G. nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 77/2009 prevde ca „Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligati sa asigure distributia cāstigurilor sau premiilor cuvenite participantilor la jocurile de noroc īn cuantumul si īn forma īn care s-au angajat īnainte de īnceperea jocului respectiv si cu respectarea prevederilor legale īn vigoare privind calculul si plata obligatiilor care le revin īn ceea ce priveste impozitul pe veniturile realizate din jocurile de noroc, astfel cum acestea sunt prevazute īn Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.

b) Cel care pierde nu poate sa ceara restituirea platii facute de bunavoie. Cu toate acestea, se poate cere restituirea īn caz de frauda sau daca acela care a platit era lipsit de capacitate de executie ori avea capacitate de exercitiu restrānsa (art. 2264 alin. (2) C.civ.).

Datoriile de joc au fost asimilate cu obligatiile naturale

c) Datoriile nascute din contractul de joc sau de prinsoare nu pot constitui obiect de tranzactie, recunoastere de datorie, compensatie, novatie, remitere de datorie cu sarcina ori alte asemenea acte juridice (art. 2264 (alin. (3) C.civ.).

Spre deosebire de obligatiile civile imperfecte (naturale), care pot fi transformate prin novatie īn obligatii civile perfecte, pot fi deci executate prin constrāngere, datoriile de joc ramān „datorii de onoare“ care se pot executa numai de bunavoie.

Dispozitiile art. 2264 nu se aplica prinsorilor facute īntre persoanele care iau ele īnsele parte la curse, la jocuri de īndemānare sau la orice fel de jocuri sportive.

Cu toate acestea, daca suma prinsorii este excesiva, instanta poate sa respinga actiunea sau, dupa caz, sa reduca suma.

Īn cazurile mentionate, intermediarii legal autorizati sa adune mize de la persoane ce nu iau parte la joc nu pot invoca dispozitiile art. 2264 alin. (1) si (3) C.civil, adica „exceptia de joc”.

Prin analogie, īn practica judiciara s‑a considerat ca īmprumuturile acordate jucatorului care a pierdut īn vederea sustinerii jocului si folosite īn acest scop au aceeasi soarta ca si datoriile din joc si prinsoare, adica nu dau dreptul la o actiune īn justitie pentru recuperarea lor, indiferent daca īmprumutator este organizatorul jocului, un participant la joc sau un simplu spectator al jocului.

Explicatia solutiei este ca prin acordarea īmprumutului creditorul īmprumutator devine un fel de participant la joc, chiar daca īn realitate este un simplu spectator.

Īn schimb, īmprumuturile acordate īn alt scop decāt participarea la joc produc efecte obligatorii si trebuie restituite, īmprumutatorul avānd la īndemāna o actiune īn justitie īn acest scop.

Īn aceasta categorie a īmprumuturilor pentru restituirea carora exista actiune īn justitie, este inclus si īmprumutul facut, dupa terminarea jocului, jucatorului care a pierdut, pentru plata datoriei la joc.

Solutiile īnfatisate mai sus valabile īn cazul jucatorului care a pierdut sunt determinate de ideea apararii acestuia si a familiei sale de consecintele patimii jocului.

Īn cazul cāstigatorului jocului, aceste considerente nu mai exista si, prin urmare, actiunile vizānd restituirea īmprumutului acordat īn vederea sustinerii jocului, sau īn caz de pluralitate de jucatori cāstigatori actiunea īmpotriva celui care a īncasat tot cāstigul, sunt admisibile.

Teste grila

1. Īn cazul contractului de joc sau prinsoare:

a) creditorul nu are actiune īn justitie pentru a‑si reclama cāstigul, daca acest creditor este spectator la un joc ce contribuie la exercitiul corporal;

b) pierzatorul‑platitor poate cere restituirea a ceea ce a platit de bunavoie, daca cāstigatorul a īntrebuintat dol, īnselaciune sau amagire;

c) codebitorul jucator care plateste datoriile comune de joc, fie si dupa terminarea lui, nu are actiune īn regres īmpotriva codebitorilor sai.

2. Sunt considerate jocuri de noroc si permise numai cu autorizatie:

a) jocurile‑concurs cu cāstiguri de orice fel organizate prin intermediile liniilor telefonice sau altor mijloace de telecomunicatie;

b) tombole organizate īn scoli, īn gradinite sau īn alte colectivitati;

c) actiunile cu caracter publicitar organizate de diferiti agenti economici, īn scopul stimularii vānzarilor, care nu presupun taxa de participare pentru jucatori;

d) jocurile tip alba-neagra;

e) jocuri tip bingo si keno īn sali de joc;

f) jocurile de noroc, prin care se acumuleaza fonduri banesti sau alte valori materiale īn cadrul unor asociatii ori al altor forme organizate.

3. Este admisibila actiunea:

a) cāstigatorului, pentru plata cāstigului din joc si prinsoare;

b) cāstigatorului, pentru plata cāstigului, numai īn cazul unor jocuri organizate si reglementate prin acte normative speciale prin care judecatorului i se recunoaste dreptul la actiune pentru plata cāstigului;

c) īn repetitiune (īn restituire) a celui care a pierdut si a platit de bunavoie cāstigatorului jocului;

d) īn restituirea īmprumuturilor acordate jucatorului care a pierdut, facute īn vederea sustinerii jocului si folosite īn acest scop, indiferent de īmprumutator;

e) īn restituirea īmprumutului facut dupa terminarea jocului, jucatorului care a pierdut, pentru plata datoriei la joc;

f) īn restituirea īmprumutului acordat jucatorului care a cāstigat jocul.