Contractul de leasing

Contractul de leasing

1. Notiune, definitie, sediul materie

Notiunea de leasing[1] este utilizata atat din punct de vedere economic cat si juridic.

Intr-o prima acceptiune, cea economica, leasingul reprezinta o operatiune de finantare in care finantatorul asigura fondurile necesare pentru intreaga investitie .

In acceptiunea juridica, leasingul reprezinta un contract complex care permite unei persoane sa obtina si sa utilizeze un lucru fara a plati imediat pretul, cu posibilitatea de a-l cumpara la un pret rezidual.

Cu alte cuvinte, leasingul este acel contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun al carui proprietar este, celeilalte parti, numita utilizator, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing, locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al utilizatorului de a cumpara bunul, la un pret reprezentand valoarea reziduala a acestuia, de a prelungi contractul de leasing ori de a inceta raporturile contractuale .

Reglementarea leasingului in dreptul roman o regasim in prevederile Ordonantei Guvernului nr. 51/1997 .

2. Partile in contractul de leasing

Fiind o operatiune comerciala structurata in mai multe raporturi juridice distincte, in mecanismul leasingului intervin urmatoarele persoane:

- locatorul bunului sau finantatorul operatiunii care este o entitate juridica specializata, persoana juridica romana sau straina; in raport de natura operatiunii de leasing ce constituie obiectul lor de activitate, societatile de leasing sunt societati comerciale care au ca obiect principal de activitate desfasurarea operatiunilor de leasing si au un capital social minim, subscris si varsat integral in numerar, la infiintare, egal cu echivalentul in moneda nationala - leu - al sumei de 200.000 euro, in conditiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 287/2006;

- utilizatorul, locatarul sau beneficiarul bunului;

- tertul sau furnizorul, care poate fi constructorul, producatorul sau fabricantul lucrului ori un intermediar (agent de distributie, concesionar etc.).

In contractul de leasing propriu-zis, intervin numai primele parti mentionate mai sus.

3. Elementele si etapele leasingului

Leasingul s-a dovedit a fi cel mai eficient mijloc de finantare a investitiilor productive, oferind un plus de siguranta detinatorului de capital. Pe de alta parte, leasingul este privit ca o tehnica moderna de creditare a comertului[5]. Prin operatiunile de leasing se inchiriaza temporar bunuri si servicii, in speta bunuri imobile si bunuri mobile de folosinta indelungata, aflate in circuitul civil. In mod obisnuit, bunurile date in locatie sunt masinile, echipamentele si utilajele de uz comercial.

Elementele si etapele definitorii ale leasingului sunt urmatoarele :

1. solicitarea adresata finantatorului de catre client, viitorul utilizator, privind incheierea unui contract de leasing a unui anumit bun;
2. incredintarea de catre finantator, utilizatorului, a unui mandat privind selectionarea furnizorului, a bunului si de negociere a contractului de cumparare a bunului de catre finantator;
3. negocierea de catre utilizator si furnizor a unui contract de cumparare a bunului, in baza mandatului primit de la locator, conform necesitatilor sale;
4. cumpararea de catre locator, in vederea inchirierii, a unor bunuri, in conformitate cu conditiile negociate de utilizator;
5. incheierea contractului de leasing intre locatorul/finantator si locatarul/utilizator privind inchirierea bunului pe o anumita perioada, in schimbul unei redevente;
6. utilizarea bunurilor de catre utilizator numai in scopuri profesionale, potrivit obiectului de activitate;
7. manifestarea optiunii clientului, la indeplinirea termenului, de a cumpara bunurile inchiriate, de a prelungi contractul sau de a inceta raporturile contractuale; daca acesta isi exercita optiunea de cumparare, atunci pretul va fi stabilit tinand cont de varsamintele efectuate anterior cu titlu de redeventa si de valoarea reziduala a bunului.

Leasingul a aparut ca urmare a faptului ca finantarea comertului se realiza cu mare greutate, valoarea masinilor si utilajelor era foarte mare, iar beneficiarii aveau retineri la cumpararea lor, de teama uzurii morale. Cumpararea lor necesita un mare efort financiar, iar cumparatorii trebuiau sa suporte si riscurile ce decurgeau din transferul dreptului de proprietate, riscuri legate de eventuala nerealizare a parametrilor tehnico-economici proiectati si de uzura morala.

De asemenea, nu trebuie omisa si dificultatea inregistrata la obtinerea unor garantii bancare sau plata unor dobanzi bancare ridicate.

Utilizarea acestei operatiuni moderne in activitatea comerciala a inlaturat toate inconvenientele aratate mai sus.

4. Forme de leasing

In literatura de specialitate formele leasingului au fost semnalate raportat la mai multe criterii:

I. Dupa obiectul operatiunilor de leasing se pot distinge mai multe forme:

1. Leasingul echipamentului industrial;
2. Leasingul imobiliar, cu destinatie comerciala sau locativa;
3. Leasingul mobiliar al bunurilor de folosinta indelungata;
4. Leasingul fondului de comert.

II. In raport de partile contractante, leasingul se imparte in doua grupe:

1. Leasing direct, care presupune incheierea nemijlocita a contractului intre furnizor si utilizator;
2. Leasing indirect, care se realizeaza prin interventia ca locator a unor societati specializate.

III. In raport de efectele lor fiscale, operatiunile de leasing sunt de doua feluri[7]:

a) Leasing financiar - orice contract de leasing care intruneste cel putin una dintre urmatoarele conditii:

riscurile si beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;

contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face obiectul leasingului catre utilizator, la momentul expirarii contractului;

perioada de leasing depaseste 75% din durata normala de utilizare a bunului ce face obiectul leasingului (art. 7 pct. 7 din Legea nr. 571/2003).

In leasingul financiar, utilizatorul este tratat, din punct de vedere fiscal, ca proprietarul bunului ce face obiectul leasingului, avand obligatia de a efectua amortizarea acestuia si avand dreptul de a deduce dobanda.

b) Leasing operational - orice contract de leasing incheiat intre locator si locatar care nu indeplineste cerintele leasingului financiar (art. 7 pct. 8 din Legea nr. 571/2003).

In leasingul operational locatorul este cel care, din punct de vedere fiscal, este tratat ca proprietar avand obligatia de a efectua amortizarea acestuia si avand dreptul de a deduce chiria (rata de leasing).

IV. Avand in vedere particularitatile tehnicii de realizare, leasingul prezinta urmatoarele variante:

1. Leasingul experimental, prin care se urmareste promovarea vanzarii de masini-unelte si utilaje industriale.
2. Time-sharing sau leasingul ordinatoarelor, prin care se finanteaza si comercializeaza calculatoarele electronice si alte utilaje. Time-sharing se foloseste pentru inchirierea in comun de catre un numar de utilizatori, a unui utilaj, in timpi partajati. Astfel, un computer poate fi utilizat simultan de mai multe firme si ca urmare rata de leasing platita de fiecare utilizator va fi mult redusa.
3. Lease-back, care permite unui comerciant sa-si procure mijloacele financiare, prin transformarea investitiilor in fonduri disponibile. Prin operatiunea de lease-back, un bun este vandut de catre proprietar unui finantator, societate specializata in leasing. Dupa efectuarea tranzactiei, societatea inchiriaza bunul fostului proprietar, obligandu-se sa respecte optiunea acestuia de a cumpara bunul, la incetarea contractului.

5. Natura juridica si caractere juridice

Leasingul poate fi caracterizat ca o forma de finantare cu termen. In acelasi timp, leasingul se aseamana cu contractele de inchiriere si de vanzare in rate.

Leasingul este un mecanism contractual complex si original, care se realizeaza prin urmatoarele mijloace juridice:

. un contract de mandat, incheiat intre locator/finantator si utilizator, prin care primul in calitate de mandant imputerniceste pe acesta din urma sa negocieze cu furnizorul elementele vanzarii stabilind parametrii tehnici ai bunului ce face obiectul contractului de leasing, realizand in acelasi timp operatiunile tehnice si formalitatile administrative;

. un contract de vanzare-cumparare, incheiat intre furnizor si locator, prin care se achizitioneaza bunul solicitat de utilizator;

. un contract de locatie (contractul de leasing propriu-zis), incheiat intre locator si utilizator, contract a carui durata, precum si ratele de leasing, sunt determinate de termenul de amortizare a bunului ;

. un contract accesoriu, care include o promisiune unilaterala a locatorului de a respecta, la finele contractului, optiunea utilizatorului de cumparare a bunului, de prelungire a contractului sau de incetare a raportului juridic.

Caractere juridice. Contractul de leasing are urmatoarele caractere juridice:

- este un contract bilateral - intrucat la incheierea acestuia participa doua parti (contractul leasing propriu-zis)

- este un contract sinalagmatic - intrucat se caracterizeaza prin interdependenta si reciprocitatea obligatiilor;

- este un contract oneros - intrucat ambele urmaresc obtinerea unui avantaj patrimonial;

- este un contract solemn, forma scrisa fiind o conditie ad validitatem ;

- este un contract comutativ - intrucat partile cunosc intinderea obligatiilor inca din momentul incheierii contractului;

- si un caracter intuitu personae, in ceea ce priveste persoana utilizatorului, contractul incheindu-se in considerarea calitatilor economice, manageriale etc ale acestuia; finantatorul va putea insa instraina, fara restrictii, proprietatea bunului, catre alt finantator, cedentul ramanand raspunzator in calitate de garant.

- in raport de faptul ca legiuitorul reglementeaza, de o maniera imperativa, continutul minimal al contractului de leasing si consacra o pozitie forte a finantatorului, s-a apreciat in literatura de specialitate ca acest contract poate fi clasificat printre cele de adeziune .

- este un contract cu titlu executoriu - partile putand trece la executarea silita fara a mai fi necesara investirea cu formula executorie a acestui titlu .

6. Efectele contractului

Dat fiind caracterul complex al contractului de leasing, obligatiile partilor vor fi marcate de interdependenta, de fuziunea operata intre contractele componente ale tehnicii de leasing.

In operatiunea de leasing, tertul furnizor isi asuma un numar de obligatii si anume:

- livrarea bunului in stare de functionare;

- participarea la instruirea personalului destinat exploatarii bunului;

- reparatia defectiunilor care nu provin din culpa utilizatorului;

- asigurarea pieselor de schimb necesare reparatiei sau achitarea contravalorii lor.

Finantatorul/locator, in functie de stipulatiile contractuale, are urmatoarele obligatii:

a) sa respecte dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale;

b) sa contracteze bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, in conditiile expres formulate de catre acesta sau, dupa caz, sa dobandeasca dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator;

c) sa incheie contract de leasing cu locatarul/utilizatorul si sa transmita acestuia, in temeiul contractului de leasing, drepturile ce deriva din contract, cu exceptia dreptului de dispozitie, iar in cazul programelor pentru calculator, sa transmita dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator catre locatar/utilizator, fara a-si mai putea exercita acest drept pe perioada derularii contractului de leasing;

d) sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing, fara a schimba natura leasingului, ori de a inceta raporturile contractuale;

e) sa ii garanteze locatarului/utilizatorului folosinta linistita a bunului, in conditiile in care acesta a respectat toate clauzele contractuale;

f) sa asigure, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite in leasing, daca prin contractul de leasing partile nu au convenit altfel.

Pe toata durata contractului, societatea are dreptul de a controla periodic starea bunului si modul de folosire. De asemenea, societatea poate vinde bunul altui finantator, cu conditia ca noul proprietar sa respecte contractul de leasing.

Utilizatorul este tinut:

a) sa efectueze receptia si sa primeasca bunul la termenul si in conditiile de livrare agreate cu furnizorul;

b) sa exploateze bunul conform instructiunilor elaborate de catre furnizor si sa asigure instruirea personalului desemnat sa il exploateze;

c) sa nu greveze de sarcini bunul care face obiectul contractului de leasing decat cu acordul finantatorului:

d) sa achite toate sumele datorate conform contractului de leasing - rate de leasing, asigurari, impozite, taxe - , in cuantumul si la termenele mentionate in contract;

e) sa suporte cheltuielile de intretinere, precum si orice alte cheltuieli aferente bunului sau din contractul de leasing.

f) sa isi asume pentru intreaga perioada a contractului, in lipsa unei stipulatii contrare, totalitatea obligatiilor care decurg din folosirea bunului direct sau prin prepusii sai, inclusiv riscul pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, si continuitatea platilor cu titlu de rata de leasing pana la achitarea integrala a valorii contractului de leasing;

g) sa permita locatorului/finantatorului verificarea periodica a starii si a modului de exploatare a bunului care face obiectul contractului de leasing;

h) sa il informeze pe locator/finantator, in timp util, despre orice tulburare a dreptului de proprietate venita din partea unui tert;

i) sa nu aduca modificari bunului si sa nu schimbe locul declarat in contract fara acordul locatorului/finantatorului;

j) sa restituie bunul in conformitate cu prevederile contractului de leasing (art. 10 din Ordonanta).

Utilizatorul este indreptatit sa introduca o actiune directa impotriva furnizorului, in cazul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica si service-ul in perioada de garantie si postgarantie. Acest drept acordat utilizatorului, care nu este parte in contractul de vanzare dintre furnizor si finantator, poate fi privit ca o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului .

Utilizatorul poate, de asemenea, sa exercite actiunile posesorii fata de terti, in cazul producerii unor tulburari din partea acestora, care sa afecteze folosinta linistita a bunului .

7. Raspunderea partilor contractului

Raspunderea utilizatorului. In cazul in care locatarul/utilizatorul refuza primirea bunului la termenul convenit sau daca se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment, finantatorul va putea rezilia contractul cu daune-interese (art. 14 alin. (1) din O.G. Nr. 51/1997).

Potrivit art. 15 din O.G. nr. 51/1997, daca in contract nu se prevede altfel, in cazul in care locatarul/utilizatorul nu executa obligatia de plata integrala a ratei de leasing timp de doua luni consecutive, calculate de la scadenta prevazuta in contractul de leasing, locatorul/finantatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing, iar locatarul/utilizatorul este obligat sa restituie bunul si sa plateasca toate sumele datorate, pana la data restituirii in temeiul contractului de leasing..

Utilizatorul raspunde pentru prejudiciile pricinuite bunului sau tertilor in timpul utilizarii bunului, direct sau prin prepusii lui, inclusiv pentru pierderea, deteriorarea sau distrugerea bunului.

Raspunderea finantatorului. In temeiul art. 16 din Ordonanta, daca locatorul/finantatorul nu respecta dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului, asa cum este prevazut in prezenta ordonanta, locatorul/finantatorul datoreaza daune-interese egale cu totalul prejudiciului produs prin incalcarea acestei obligatii, iar instanta judecatoreasca investita cu stabilirea daunelor-interese va putea pronunta o hotarare care sa tina loc de act de vanzare-cumparare.

Finantatorul nu raspunde daca bunul nu este livrat utilizatorului. Din momentul incheierii contractului si pana la expirarea acestuia si reintrarea in posesia bunului, finantatorul este exonerat de orice raspundere fata de terti pentru prejudiciile provocate prin folosinta bunului, fapta sau omisiunea utilizatorului (art. 18 din Ordonanta).

Incetarea contractului

Contractul de leasing poate inceta in urmatoarele situatii:

- expirarea termenului, cu exceptia situatiei in care utilizatorul opteaza pentru prelungirea contractului;

- reziliere, in situatia in care utilizatorul refuza sa preia bunul la termenul convenit sau se afla in stare de reorganizare judiciara si/sau faliment ori nu achita doua rate de leasing succesiv;

- prin conventia partilor.