ACTUALA CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA SI INFLUENTA EI ASUPRA BURSEI

ACTUALA CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA SI     INFLUENTA EI ASUPRA BURSEI

Introducere

Anul 2009 a inceput in Romania sub semnul Crizei,a unei crize care a trecut de bariera prognozelor, a asteptarilor, a incertitudinilor ajungand in zona realului. Efectele concrete ale crizei sunt detaliate zilnic in massmedia pe toate canalele de care aceasta dispune. Mai mult ele sunt resimtite direct de tot mai multi romani, fapt ce amplifica dimensiunea acestui fenomen intr-un mod spectaculos. Ianuarie 2009 este luna in care am aflat ca anul curent va insemna in cel mai bun caz o crestere economica minora, desi in 2008 am stabilit un record national. Este luna in care moneda nationala a stabilit minime absolute in raport cu Euro, spargand suport dupa suport. Este luna in care promisiunile electorale se volatilizeaza sub imperiul unor resurse financiare bugetare din ce in ce mai restranse.

Desi cu intarziere, ceea ce era inevitabil se intampla si in Romania. Societatea romaneasca tinde sa realizeze ca standardul si mai ales asteptarile setate in perioada 2007-2008 nu mai pot fi sustinute. Nivelul de trai, siguranta economica si valoarea activelor detinute sunt ajustate intr-un proces global ce a cuprins fiecare economie dezvoltata. Globalizarea economica care ne-a ridicat in trecut ne coboara acum cu rapiditate. Realitatea de azi din economia romaneasca a fost, din pacate, anuntate de evolutia pietei bursiere inca din prima parte a anului 2008 si mai ales de la jumatatea lunii septembrie 2008. Scaderea accelerata a indicilor bursieri parea la un moment dat total iesita din contextul economiei romanesti.Economia continua sa creasca (si inca in ritm accelerat), emitenti raportau profituri in crestere iar alte piete de active nu pareau afectate. Cu toate acestea Bursa inregistra scaderi care la acel moment pareau mai mult sau mai putin explicabile in special prin amploarea nemaintalnita in ultimii ani. Desi se spera ca criza sa se localizeze doar la nivelul pietei bursiere, aceasta dorinta nu putea fi decat o iluzie. Semnalele pe care le ofera Bursa sunt traditional un barometru al starii economiei. Se spune ca Bursa indica cu sase luni inainte cum va arata economia. Daca consideram momentul septembrie-octombrie 2008 ca un moment al relevarii unei crize de proportii pe piata bursiera, martie-aprilie 2009 va fi un moment asemanator pentru economia reala. Scaderea bursei nu a reusit, din pacate, sa ofera si societatii romanesti, un semnal util asa cum alte piete au oferit economiilor proprii. Bursa este, din pacate, privita inca cu neincredere, astfel incat societatea romaneasca este socata in acest moment de amploarea si de iminenta crizei economice in care tocmai am intrat parand sa nu fi inteles un fapt pe care orice investitor la Bursa il intuia.

Efectele crizei pe Bursa de Valori Bucuresti

Criza a influentat Bursa de Valori Bucuresti, iar efectele au fost vizibile in special la nivelul capitalizarii bursiere. Din aceasta perspectiva, perdantele de pe bursa sunt companiile farmaceutice, cele care activeaza in industrie, dar si societatile financiar - bancare, cu pierderi de peste 70%. Scaderile de pe BVB si-au accentuat ritmul la jumatatea anului, reducand semnificativ valoarea companiilor listate.Scaderile din ultimul an, de pe bursa, au fost puse pe seama corelarii cu bursele internationale, dar si cu iesirile masive de capital strain. In ultimele luni, insa, efectele crizei au inceput sa apara si in economia reala, iar un semnal ale acestor nereguli pare sa fi fost dat inca de anul trecut, chiar de deprecierile importante la nivelul cotatiilor.

Cel mai afectat sector, prezent la bursa, este cel farmaceutic, cu trei reprezentante, Antibiotice, Biofarm si Zentiva. Aceste companii au pierdut in 2008 peste 80% din capitalizarea bursiera.Valoarea companiilor din industria producatoare a materiilor prime si materialelor, dar si cea a utilajelor si echipamentelor s-a depreciat putin peste 70%.Cele mai mari companii, in functie de valoarea bursiera, din acest domeniul sunt Alumil, Alro, Mechel, dar si Mecanica Ceahlau sau Mefin Sinaia. Domeniul financiar bancar se inscrie in acelasi trend, cu scaderi de peste 70%, la nivelul capitalizarii. Cele mai importante deprecieri s-au inregistrat la cele 5 societati financiare, dar si la Broker Cluj. Valoarea bursiera a bancii Carpatica dar si a bancii Transilvania a scazut la jumatate in acest an, ultima lipsind de de la tranzactionare de peste doua luni. La polul opus se afla sectorul chimic, cu cele mai mici pierderi din capitalizare, de 45%. Prin prisma rezultatelor spectaculoase obtinute de unele companii din acest sector si a volatilitatii ridicate, domeniul chimic s-a aflat in atentia investitorilor pe tot parcurul anului.Evolutia companiilor generatoare de resurse petroliere si energetice, dar si a celor care ofera servicii si echipamente conexe acestei activitati, a fost in ton cu restul pietei, cu scaderi totalizand 65%. Societatile din acest sector sunt cele mai valoroase companii de pe bursa, incluzand Petrom, Rompetrol, Transgaz, Dafora, dar si altele. Aceste companii genereaza peste doua treimi din capitalizarea BVB.In decembrie 2008, valoarea companiilor listate la BVB, exceptand Erste Bank, a coborat la 7,2 miliarde de euro, de la 23,8 miliarde de euro la sfarsitul anului trecut.

Bursa de la Bucuresti a continuat trendul descendent pe care s-a inscris inca din iulie 2007,inregistrand o corectie de circa 24% in luna ianuarie.In acelasi timp in contextul scaderii cotatiilor si a lipsei de interes a investitorilor,lichiditatea si capitalizarea pietei romanesti de capital s-au ajustat pana la valori specifice anului 2004. BET-XT, indicele principal al Bursei de Valori Bucuresti (BVB) a scazut in luna ianuarie cu 23,7% dupa ce in 2008 acesta s-a ajustat 76,3%. Scaderea celorlalti indici bursieri a fost comparabila, marcand faptul ca in ianuarie la BVB s-a inregistrat o corectie a cotatilor mai agresiva decat celelalte piete de capital din regiune asa cum a fost de altfel cazul si pe ansamblul anului trecut.Exista insa si actiuni intre cele mai lichide care au inregistrat aprecieri substantiale ale cotatiilor in ianuarie, precum este cazul Azomures (AZO) si Rompetrol Rafinare (RRC). Cotatiile acestor titluri s-au apreciat cu 45% si respectiv 30,3%. In cazul Azomures explicatia acestei recuperari consistente consta in anuntul de reluare al activitatii companiei, in timp ce in cazul Rompetrol Rafinare stirea privind pretentia unui investitor financiar ca grupul Rompetrol sa lanseze o oferta obligatorie de preluare a actiunilor care nu sunt in posesia sa a alimentat sperantele investitorilor in realizarea unor castiguri nesperate dintr-o astfel de operatiune.Evolutiile celor doua companii demonstreaza ca si in conditiile unei piete a actiunilor ce se inscrie in mod abrupt pe un trend descendent, pot fi identificate de catre investitori titluri castigatoare pe termen scurt. Aceasta, evident in conditiile asumarii unor riscuri investitionale in acord cu vremurile tulburi pe care le traverseaza in acest an toate pietele financiare. De remarcat ca in ianuarie bancile au continuat sa fie intre cele mai afectate titluri listate, BRD inregistrand o corectie de 30%, in timp ce dupa reluarea la tranzactionare, Banca Transilvania a ajuns la sfarsitul lunii la o capitalizare mai mica de 200 milioane de euro.

Investitorii locali au generat, in martie 2009, jumatate din rulajul de pe BVB si si-au dublat valoarea de tranzactionare. Firmele locale au adus si cei mai multi bani in piata, peste 1 milion de euro. Cumpararile si vanzarile nerezidentilor au fost apropiate ca valoare: suma retrasa din piata a fost de doar sase sute de mii de euro.Investitorii locali au fost cei care au sustinut cresterea importanta a rulajelor de pe BVB, in martie. Situatie observata si in clasamentul caselor de brokeraj: rezidentii au cumparat de 51,4 mil de euro si au vandut de doar 50,5 mil de euro. Astfel, pentru a doua luna consecutiv rezidentii cumpara mai mult decat vand. Conturile prin care a fost realizata macar o tranzactie de cumparare au crescut cu 1190, la 5709. Si la vanzare numarul conturilor a sporit, pana la 6735.Daca in februarie, nerezidentii au scos peste 4 mil de euro din piata, in martie situatia s-a schimbat. Cumpararile au sporit mai mult fata de vanzari, iar diferenta intre achizitii si vanzari a fost mult mai redusa, de doar 580 de mii de euro. Fondurile straine au cumparat de 17,3 mil de euro, de 2 ori mai mult decat in februarie si au vandut de 17,8 mil de euro.Conturile la cumparare ale nerezidentilor persoane juridice a crescut cu 18, iar cele la vanzare au avansat cu 13. Cresterea lichiditatii de pe BVB a fost dublata de cresteri importante ale cotatiilor. In martie, indicele general al pietei a recuperat 25%, iar BET-FI a urcat cu 32%.

Lichiditatea - victima colaterala a crizei financiare

Totodata, un efect secundar al crizei financiare si al retragerii investitorilor straini de la Bursa a fost scaderea dramatica a rulajelor, care a avut efecte negative in primul rand asupra intermediarilor, dar si asupra operatorului de piata - BVB.Lichiditatea pe sectiunea de actiuni a Bursei de Valori Bucuresti s-a injumatatit in 2008, la 6,95 miliarde lei (1,89 miliarde euro), dupa ce in 2007 - an de efervescenta la cumparare - rulajele insumasera 13,8 miliarde lei (4,15 miliarde euro).Pe sectiunea obligatiunilor, rulajele s-au comprimat de peste trei ori in acest an, la numai 231,93 milioane lei (62,34 milioane euro), in ciuda introducerii la tranzactionare a titlurilor de stat. Totusi, in ultimele luni din an brokerii au remarcat un interes sporit pentru instrumentele financiare cu venit fix.'Pe sectorul obligatiunilor sunt rentabilitati anualizate foarte tentante acum, care se apropie chiar de 20%, ceea este mai mult decat se poate obtine acum de la banci', a remarcat un broker din piata.In schimb, instrumentele derivatele de la BVB nu au intrat foarte mult in atentia investitorilor, desi constituie solutii pentru acoperirea riscului si pentru obtinerea de castiguri si pe scadere. In piata futures a Bursei de la Bucuresti rulajele au insumat in 2008 doar 19,31 milioane lei (5,26 milioane euro).Tendinta s-a mentinut si in cazul pietei Rasdaq, unde lichiditatea s-a subtiat de aproape trei ori in acest an, la circa 1,56 miliarde lei (426,49 milioane euro).

Sibex - piata unde investitorii au putut castiga de pe urma crizei

In piata derivatelor de la Sibiu, criza nu s-a resimtit atat de puternic din punct de vedere al rulajelor, care s-au ridicat in 2008 la 7,8 miliarde lei, peste nivelul de anul trecut, dar si peste rulajul total pe sectiunea de actiuni de la Bursa de Valori Bucuresti.

'La final de an, pot spune ca realizarile noastre ne multumesc, mai ales in conditiile in care 2008 a fost un an dificil din cauza crizei financiare globale. Astfel, depasirea rulajului din 2007 in conditiile mentionate este o mare realizare, care vine sa confirme ca Sibex este o piata matura si apreciata de investitori datorita produselor atractive si numeroaselor facilitati, de la investitiile si comisioanele reduse pana la prezenta market-makerilor', a declarat presedintele Sibex, Teodor Ancuta.Interesul mai mare pentru tranzactiile cu derivate vine ca urmare a specificului pietei, in care investitorii pot intra direct pe pozitii de vanzare (tranzactii short) pentru ca apoi sa-si inchida pozitiile prin cumparare si sa obtina, astfel, castiguri si din scaderea pietei.'La Sibiu am avut parte de o piata foarte volatila in acest an si, in aceste conditii, investitorii au speculat mai mult', a concluzionat Darie Moldovan.Spre exemplu, un investitor care vindea in 10 ianuarie 2008 un contract pe activul suport al titlurilor SIF Oltenia (SIF5), cu scadenta in decembrie 2008, la cotatia de 4,60 lei/actiune, ar fi castigat la scadenta, in 19 decembrie, circa 4.000 lei. Investitorul ar fi blocat la inceputul anului, in urma tranzactiei futures, o suma de bani mult mai mica decat valoarea din piata la vedere (spot) a celor 1.000 de actiuni SIF5.

Romania ar putea profita de pe urma crizei financiare mondiale

Romania ar putea sa aiba mai mult de castigat decat de pierdut din criza financiara internationala, in conditiile in care aceasta ar contribui la temperarea ritmului de crestere a creditarii si la restrangerea deficitului de cont curent.'Sunt tentat sa afirm ca impactul crizei financiare internationale asupra economiei romanesti a fost mai degraba unul pozitiv. In cazul in care criza persista, riscul ar fi sa se tempereze prea mult cresterea economica, insa, din ce am vazut pana acum, nu sunt semne de incetinire', a spus Isarescu, la Forumul Financiar Central si Est-European, informeaza NewsIn.Guvernatorul a precizat ca principalii factori pe care ii urmareste sunt calitatea portofoliului bancilor - care au fost tentate pana in prezent sa dea mai usor credite, avand in vedere excesul de lichiditate - si sustenabilitatea cresterii economice, care a fost stimulata prea mult de majorarea cererii si nu de avansul productivitatii.Criza financiara la nivel mondial a inceput in august 2007 si a fost generata de criza creditelor ipotecare cu risc ridicat (subprime) din Statele Unite. Efectul principal al crizei a fost reducerea accesului la lichiditati, ca urmare a lipsei de informatii asupra expunerilor jucatorilor pe active perdante. Multe banci mari, mai ales din Statele Unite si Europa, au afisat, de altfel, deprecieri masive de active dupa debutul crizei.

In ciuda crizei financiare la nivel mondial si a scumpirii creditului in lei, dupa majorarea cu 2,75 puncte procentuale a dobanzii de politica monetara a BNR, creditul neguvernamental a continuat sa creasca intr-un ritm sustinut in Romania, cu rate anuale de peste 60% in primele luni ale acestui an, potrivit statisticilor bancii centrale.Isarescu a spus ca spera ca, in conditiile in care nu apar presiuni suplimentare dinspre cresterea salariilor, inflatia sa se tempereze spre 6% la sfarsitul acestui an si sa reintre in coridorul tintit de BNR pana la finalul lui 2009.'Nu sunt optimist in privinta inflatiei, dar cred ca avem in continuare sanse de temperare pana la 6% la sfarsitul anului si, daca presiunile pe partea de salarii nu se accentueaza, inflatia ar trebui sa revina in coridorul tintit in 2009', a declarat Isarescu.In ultimul raport trimestrial asupra inflatiei, prezentat la inceputul lunii mai, BNR si-a revizuit in usoara urcare prognoza de inflatie pentru finalul acestui an, de la 5,9% la 6%, in conditiile in care si-a fixat o tinta de inflatie de 3,8% plus sau minus 1% pentru decembrie 2008. Pentru sfarsitul lui 2009, BNR a anuntat o tinta de inflatie de 3,5%, incadrata intr-un culoar de plus/minus 1%.

Bibliografie

-Sursa internet :-www.9am.ro

-www.khris.ro

-forum.hotnews.ro

-www.ziua.net

-The Money Channel

-Ziarul Business Standard