Prezentarea Generala a Sucursalei "Arpe" Pitesti

Prezentarea Generala a Sucursalei

"Arpe" Pitesti

1. Caracterizarea Sucursalei din punct de vedere organizatoric

Actuala Sucursala "Arpe" Pitesti este constituita incepand cu anul 1966 cand au fost puse bazele primei uzine pe platforma petrochimica Pitesti, uzina de negru de fum care in anul 1969 a fuzionat cu combinatul petrochimic, care in anul 1970 a fuzionat cu rafinaria Pitesti sub denumirea de Combinatul Petrochimic Pitesti. Functionand sub aceasta denumire pana in anul 1991 cand s-a infiintat S.C. "Arpe" S.A. pe baza Legii nr. 15/1990, functionand sub aceasta forma pana la 01.11.1997 cand a fuzionat cu S.N.P."Petrom" S.A. Bucuresti (a carei structura este prezentata in figura nr. 2).

S.N.P. "Petrom" S.A. numara printre cele mai cunoscute companii de prelucrare a titeiului si de petrochimie din tara si din strainatate. De la inceputurile sale ca producator de negru de fum in 1966 Combinatul s-a dezvoltat treptat intr-un modern complex de prelucrare a titeiului integrat cu un sector de petrochimie.

	S.N.P. "Petrom" S.A. Bucuresti

		Exploatare- Extractie		Transport- Distributie

Figura nr.

Pentru realizarea productiei sale de baza, unitatile tehnologice sunt structurate in domenii principale de activitate:

prelucrarea adanca a titeiului pentru obtinerea de carburanti, lubrefianti si materii prime destinate chimizarii (fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr. 1);

petrochimia care valorifica produsele din rafinaria proprie si din alte surse in scopul obtinerii unor produse petrochimice, cu o larga utilizare in principalele ramuri de productie ale unei economii moderne cum sunt: acrilonitril; stiren; negru de fum; glicoli si alte produse.(fluxul tehnologic este prezentat in anexa nr.2)

Sucursala "Arpe" este o unitate omogena care isi concentreaza eforturile asupra prelucrarii titeiului si a chimizarii unor fractiuni petroliere, formulandu-si misiuni in dezvoltarea celor mai moderne produse petrochimice; destinate pietelor interne si externe.

In prezent, Sucursala, este principalul furnizor de produse petrochimice pentru piata interna; are multe legaturi de afaceri cu firme din strainatate, unde exporta produse, importand in acelasi timp titei, materiale, echipamente si catalizatori specifici activitatii sale.

Caracterizarea fortei de munca

Sucursala "Arpe" dispune de un personal de operare de inalta calificare, cu experienta traditionala in prelucrarea titeiului si in petrochimie, personal care de 15 ani acorda asistenta tehnica in strainatate.

Structura personalului:

1998: 7647 muncitori

1999: 6742 muncitori

2000: 6335 muncitori

2001: 6132 muncitori

Se remarca o scadere a personalului de la an la an, astfel ca de la 7647 muncitori cati existau in 1998; a ajuns ca in anul 2001 sa fie 6132 muncitori, cu 1515 muncitori mai putin.

Cu toate acestea, salariatii Sucursalei "Arpe" sunt integrati intr-un sistem organizatoric care permite operarea instalatiilor, echipamentelor, marKeting, activitate financiar-contabila, management, protectia mediului, centrul de calcul si alte sectoare, dand o importanta deosebita calitatii muncii in toate domeniile, cum ar fi:

cresterea performantelor tehnice si economice ale proceselor tehnologice, drept criteriu principal fiind calitatea produselor si eficienta lor;

conservarea resurselor de materii prime si secundare;

protejarea mediului inconjurator prin promovarea unor modernizari tehnologice corespunzatoare;relizarea unor produse la nivelul celor obtinute in tarile Comunitatii Europene, Sucursala "Arpe" Pitesti avand implementat si recunoscut Certificatul de Calitate ISO 9002 in toate domeniile de activitate, conform TŰV din Germania, din anul 1994;

protejarea resurselor umane prin motivatie, pregatirea, formarea si dezvoltarea acestora;

asigurarea de servicii de calitate ridicata si prompte tuturor clientilor interni si externi.

In forma sa administrativa actuala, organizarea Sucursalei "Arpe" Pitesti este rezultatul dezvoltarii si evolutiei Platformei Petrochimice Pitesti.

Tehnologia de fabricatie

Produsele Sucursalei "Arpe" sunt obtinute in instalatii moderne ce au la baza procese de inalta tehnologie. In cadrul Sucursalei "Arpe" intalnim, in Rafinarie, urmatoarele instalstii:

1)Instalatiile de distilare atmosferica si in vid Aici din prelucrarea titeiului se obtin: "Fractia C₃-C₅", ulei mediu, ulei usor, etc.

2)Instalatiile complexului de reformare catalitica

a)Instalatia de reformare catalitica si aromatizare, unde rezulta hidrocarburi gazoase;

b)Instalatia extractie-separare aromate, unde se separa hidrocarburile aromate: benzen, toluen.

3)Instalatia de hidrofinare a petrolului si motorinei Avand ca materie prima petrolul si motorina, produsul obtinut este fractionat separandu-se gazele cu hidrogen sulfurat; petrolul hidrofinat si motorina hidrofinata (fara sulf); care aduse in conditii normale de calitate sunt trimise la parcul de rezervoare.

4)Complexul de cracare catalitica. Aici distilatul de vid prin procesul de cracare catalitica se transforma in: propan, benzina, motorina.

5)Instalatia de hidrocracare. Din materia prima obtinuta din instalatiile de dezasfaltare cu propan se extrage uleiul hidrocracat, care se aditiveaza cu aditivi si se obtin diverse sortimente de ulei pentru motoare si compresoare.

6)Instalatia de hidrofinare ulei:

Uleiul deparafinat este hidrofinat pe catalizator specific pentru indepartarea compusilor cu sulf, obtinandu-se uleiul finit de baza.

7)Instalatia de reducere vascozitate:

Materia prima o reprezinta rezidul de vid. Reducerea de vascozitate prin decompresare termica urmata de fractionare duce la obtinerea gazelor cu hidrogen sulfurat, benzina si reziduri grele.

In petrochimie, principalele fluxuri tehnologice se bazeaza pe materii prime din Rafinarie (benzina nafta, propan-normal, butan) obtinute in procesul de reformare catalitica. Principalele instalatii in care se supun aceste semifabricate sunt instalatiile de piroliza I si II.

Principalele produse obtinute in petrochimie, in speta in instalatia de piroliza II sunt:

a)    Etilena - se utilizeaza ca semifabricat pentru fabricarea alcoolului etilic, oxidului de etilena si a glicolilor.

b)    Hidrocarburile aromatice - obtinute din concentratul aromatic din piroliza, benzen, ca diluant la fabricarea de vopseluri toluen-xilen, iar benzenul la fabricarea acetonei.

c)     Fractiile de benzina usoara sau grea - din cele doua pirolize se folosesc pentru obtinerea benzinei auto.

d)    Uleiul de piroliza - utilizat in obtinerea negrului de fum, precum si drept combustibil pentru focare industriale.

e)    Polietilena inalta sau joasa presiune - se obtine in stare de granule, colorate sau natur. Acestea sunt livrate consumatorilor din ramura de prelucrare mase plastice, de unde se obtin cele mai variate bunuri de consum:

-ambalaje diverse pentru productie de masa (saci, butoaie, pungi);

-folie pentru agricultura, constructii si utilizari diverse;

-acoperire cabluri.

Toate sectiile, atelierele si modul lor de grupare, sunt prezentate in "Organigrama Sucursalei Arpe Pitesti", dupa cum urmeaza(Schema nr.1)

Piata de aprovizionare: principalii furnizori

Exceptand 25% din necesarul de materii prime pentru instalatia Piroliza II

care sunt asigurate din rafinaria proprie, diferenta de 75% se asigura de Sucursala "Arpe" de la celelalte rafinarii din tara (in special Astra, Darmanesti, Petromidia, Rafo Onesti) cu nafta propan si normal butan.

Titeiul, principala materie prima, este asigurat din import.

Celelalte materii prime: metanol, amoniac, clor, soda, lesie si o serie de catalizatori si chimicale, creozot pentru negru de fum se asigura din tara.

Probleme deosebite in aprovizionarea cu materii prime de baza (amoniac, metanol, clor, soda si materii prime pentru piroliza) se intampla in anotimpul friguros din cauza limitarilor in consumul de gaze naturale la producatorii acestor materii prime.

Din import se aduc in exclusivitate catalizatori mai performanti decat cei fabricati in Romania, chimicale si reactivi de sinteza fina de mic tonaj cu utilizare limitata. De regula, asa cum rezulta din activitatea desfasurata in ultimii ani, balanta export-import a fost pozitiva.

3.Potentialul tehnico-economic

-Gradul de utilizare a capacitatii de productie existente.

In aceasta perioada capacitatile de productie nu au fost integral acoperite, in primul rand datorita lipsei de materie prima-titei, care a generat principala strangulare in productia de etilena la instalatiile de piroliza, care la randul lor sunt principalul furnizor de materii prime pentru petrochimie.

In ceea ce priveste gradul de acoperire al capacitatilor de productie, aceasta se leaga si de dezechilibrul creat dupa 1990 in raportul dintre cerere si oferta ca urmare a declinului economic general.

-Patrimoniul net al Sucursalei "Arpe" se calculeaza dupa relatia:

Active Totale-Total Datorii

In perioada analizata, acesta se prezinta in felul urmator:

Anul 1998 = 3130034129 - 2520860264 = 609172845 lei

Anul 1999 = 6052654750 - 3967485790 = 2085168960 lei

Anul 2000 = 9378852359 - 6134708473 = 3244143886 lei

Anul 2001 = 8102488478 - 4612905254 = 3489583224 lei

Datele prezentate sunt luate din "Bilantul Contabil" si din "Contul de Profit siPierdere", prezentate in Anexa nr 3 si Anexa nr 4.

4.Analiza in dinamica a principalilor indicatori economico-financiari pe intervalul 1998-2001

Aceasta analiza a indicatorilor economico-financiari pe intervalul 1998-2001 este prezentata in urmatorul tabel:

Tabelul nr. 1

Datele pentru calcularea acestui tabel, au fost luate din Anexa nr 3 - "Situatia patrimoniala pe baza bilantului contabil" si Anexa nr. 4 - "Contul de Profit si Pierdere".

Formula dupa care s-au calculat datele din acest tabel este:

_x I_{n-1 x} 100 sau ; I_{n x} 100 ; dupa fiecare an in parte.

I_n-2 I_n-1

De exemplu, pentru calcularea "Productiei vandute" pentru indicele 1999 fata de 1998, avem :

5585422724 _x 100

I_1999/1998 = 3189640562 = 1,7511 x 100 = 175,11 %

In asa fel calculam toti indicatorii; luand datele din Anexele 3 si 4 si aplicand formula.

Exceptie face indicatorul "Disponibilitati banesti"; pe care nu il gasim in cele doua anexe si pe care trebuie sa il calculam dupa formula:

Disponibilitati banesti = Conturi la banci in lei + Conturi la banci in devize in tara + Casa in lei + Casa in devize + Acreditive in devize + Valori de incasat + Alte valori.

Pentru anul 1999

Disponibilitati banesti = 78978112 mii lei + 11139883 mii lei + 5634 mii lei + 1505 mii lei + 28207120 mii lei + 270856 mii lei + 4647 mii lei

=118667757 mii lei

Pentru anul 2000

Disponibilitati banesti = 15764843 mii lei + 99702983 mii lei + 11423 mii lei + 38053mii lei + 57556438 mii lei + 1356448 mii lei + 16603 mii lei

= 174449791 mii lei

Pentru anul 2001

Disponibilitati banesti = 26270952 mii lei + 63272194 mii lei + 61316 mii lei + 7051 mii lei + 48687050 mii lei + 2386028 mii lei + 47261 mii lei

= 140731852 mii lei

Dupa ce am calculat acest indicator, aplicam formula la fel ca la ceilalti indicatori. De exemplu pentru anul 1999 in raport cu anul 1998 avem:

I_1999/1998 = (118667757 mii lei/56637687 mii lei) x 100 = 209,52 %

In continuare sunt prezentati pe grafice primii patru indicatori (acestia fiind mai importanti); pentru a se vedea mai bine evolutia lor; prin luarea unui an de baza si altul de analizat in functie de acesta.

Pentru indicatorul "Productie vanduta " avem "figura nr. 3"

Figura nr. 3 Evolutia indicatorului "Productie vanduta" fata de un an de baza

Se observa ca productia vanduta a crescut de la un an la altul. Astfel productia vanduta in anul 1999 a crescut cu 75,11% fata de cea din anul 1998; cea din anul 2000 a crescut cu 76,14% fata de cea din 1999; ceea ce denota ca societatea a avut o evolutie pozitiva a acestui indicator economico-financiar. Insa din 2001, productia vanduta a crescut, dar intr-o foarte mica masura, cu numai 2,5% fata de 2000. Insa fata de 1998, productia vanduta a crescut in 2001 de peste trei ori.

Figura nr. 4 Evolutia "Cifrei de afaceri" fata de un an de baza

Volumul de activitate reflectat cu ajutorul cifrei de afaceri atat in perioada reflectata cat si in anul precedent, se prezinta astfel:

Rezulta ca in anul 1999, volumul C.A. a crescut cu 75%, determinata in special de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere cat si la produsele petrochimice, pe piata interna cat si pe piata externa.

Rezulta ca in anul 2000, volumul C.A. a crescut cu 76,1% determinata in principal de cresterea preturilor de livrare, atat la produsele petroliere, cat si la produsele petrochimice pe piata interna cat si pe piata externa si cresterea volumului la alte vanzari (servicii si marfuri).

Volumul de activitate a C.A. pentru perioada 2000 si 2001 este:

Rezulta ca cifra de afaceri a crescut in2001 fata de 2000 de aproximativ 1,52 ori, ca urmare a cresterii preturilor la produsele petroliere si petrochimice.

Fata de anul 1998, C.A. a crescut in 2001 de peste 3 ori ca urmare a cresterii preturilor de livrare la produsele petroliere si ca urmare a devalorizarii leului in raport cu dolarul si a cresterii inflatiei.

Figura nr. 5 Evolutia "Veniturilor totale" in functie de un an de baza

Din figura se observa ca veniturile totale din anul 1999 au crescut cu 59,3% fata de cele din 1998; cele din 2000 au crescut cu 81,6% fata de cele

din 1999; iar cele din 2001 au crescut cu 1,69% fata de cele din 2000; ca urmare a cresterii: veniturilor din exploatare, a veniturilor financiare si a veniturilor exceptionale.

Figura nr. 6 Evolutia "Cheltuielilor totale" in functie de un an de baza

Se observa ca si cheltuielile totale au crescut in anul 1999 fata de 1998 cu 52,7%; dar intr-o mai mica masura fata de venituri; ceea ce a dus la un profit cu 363% mai mare in 1999 fata de 1998; pentru ca avem:

I_{1999/1998 profit} =

In anul 2000, cheltuielile totale au crescut cu ≈94% fata de 1999; rezultand o pierdere de 193674363 mii lei in anul 2000 datorita cresterii intr-o mai mare masura a cheltuielilor totale (11426237034 mii lei) fata de veniturile totale (11232562671 mii lei).

In anul 2001, cheltuielile totale au crescut cu 25% fata de anul 2000, ca urmare a inregistrarii unor pierderi de 2960912639 lei.

Valoarea adaugata a urmat in perioada considerata o evolutie ascendenta, ca urmare a cresterii cheltuielilor cu personalul, a cresterii amortizarii si a impozitelor si taxelor. Situatia acesteia pe perioada studiata este urmatoarea:

407388138 mii lei

1399438248 mii lei

1719086626 mii lei

4153000645 mii lei

Fata de anul 1998, valoarea adaugata a crescut de peste 10 ori; dar ca urmare a cresterii tuturor componentilor valorii adaugate, adica a cresterii cheltuielilor cu personalul, a maririi cotei amortizarii si a impozitelor si taxelor. Cu toate acestea rezultatul exploatarii este negativ, inregistrand o pierdere de 2927689082 mii lei. Se impune luarea unor masuri pentru a redresa aceasta situatie economico-financiara negativa.