ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARA

1. Identificarea investitiei si definirea obiectivelor

Proiectul se incadreaza in prioritatile propuse de PUG iar terenul pe care se executa lucrarea este inclus in proprietatea publica. Acesta este compatibil cu reglementarile de mediu nationale, precum si cu legislatia europeana in domeniul mediului, folosind standarde si proceduri similare cu acelea stipulate in legislatia europeana in evaluarea impactului la mediu, conform Directivei 85/337/CE amendata prin Directiva 97/11/CE

De asemenea proiectul va respecta prevederile Legii 82/1998 pentru aprobarea OG 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor si normele tehnice privind proiectarea, construirea, reabilitarea, modernizarea, intretinerea, repararea, administrarea si exploatarea drumurilor publice elaborate si aprobate prin Ordin al Ministrului Transporturilor.

Necesitatea lucrarilor rezulta pe de o parte din faptul ca zona este locuita iar la data intocmirii proiectului de drum sunt realizate lucrarile de legare la utilitati a locuitorilor din zona, iar pe de alta parte drumurile studiate au o stare de viabilitate relativ buna, modernizarea acestora in acest moment reducind semnificativ valoarea de investitie fata de valoarea din cazul in care lucrarile ar fi executate mai tirziu.

Drumurile ce vor fi modernizate se incadreaza in categoriile: strazi rurale principale (cele cu doua sensuri si parte carosabila de 6,00 m) insumand o lungime totala de 3,700 km.

Reabilitarea prin executarea unei imbracaminti cu lianti hidraulici a acestor drumuri satesti va facilita accesul locuitorilor comunei la principalele obiective social-administrative ale comunei cum ar fi primaria, scoala, biblioteca, caminul cultural, cimintirul, dispensarul medical, magazine etc.

Modernizarea strazilor rurale sus-mentionate va conduce la:

          Posibilitatea utilizarii lor pe tot cursul anului indiferent de starea vremii;

          Reducerea consumului de carburanti si lubrifianti la vehicule;

          Reducerea cheltuielilor de intretinere la autovehicule;

          Cresterea vitezei de circulatie;

          Reducerea volumului de praf care impanzeste atmosfera in anotimpurile calduroase prin circulatia autovehiculelor;

          Eliminarea baltirilor de ape de pe platforma drumurilor care constituie o sursa de formare si transmitere a diferitelor boli infectioase si care duc la degradarea drumurilor.

2. Analiza optiunilor

Analiza financiara are rolul de a furniza informatii cu privire la fluxurile de intrari si iesiri, structura veniturilor si cheltuielilor necesare implementarii proiectului dar si de-a lungul perioadei previzionate, in vederea determinarii durabilitatii financiare.

Modelul teorectic utilizat este Modelul DCF - Discounted Cash Flow (Cash Flow Actualizat) care cuantifica diferenta dintre veniturile si cheltuielile generate de proiect pe durata sa de functionare, ajustand aceasta diferenta cu un factor de actualizare, operatiune necesara pentru a "aduce" o valoare viitoare in prezent. In aceasta metoda fluxurile non-monetare, cum ar fi amortizarea si provizioanele, nu sunt luate in consideratie.

Analiza financiara isi propune sa surpinda impactul global al proiectului prin estimarea reducerilor inregistrate la nivelul diferitelor capitole de costuri si a plusului de venituri. Pentru aceasta se vor lua in calcul doua scenarii de evolutie:

Scenariul "fara proiect"

Acest scenariu presupune ca proiectul nu se implementeaza. Analiza este construita pe baza costurilor actuale de operare si a veniturilor obtinute- daca este cazul, in concordanta cu situatia reala a obiectivului de investitii, daca sunt suficiente date valide.

Scenariul "cu proiect"

Acest scenariu presupune ca proiectul va fi pe deplin implementat. Investitia propusa va avea ca rezultat o scadere certa a costurilor curente de intretinere si o crestere a anumitor categorii de venituri.

Atat veniturile cat si cheltuielile vor fi ajustate dupa metoda incrementala, care se bazeaza pe comparatia dintre scenariile "cu proiect" si "fara proiect". Aceasta diferenta dintre cele doua fluxuri de numerar se actualizeaza in fiecare an si este comparata cu valoarea prezenta a investitiei, pentru a se stabili daca valoarea actualizata neta (VAN) a proiectului are o valoare pozitiva sau negativa.

3. Analiza financiara

Analiza financiara va evalua in special:

1. profitabilitatea financiara a investitiei si a contributiei proprii investite in proiect

2. cantitatea optima de interventie financiara din partea fondurilor structurale

3. durabilitatea financiara a proiectului in conditiile interventiei financiare din partea fondurilor structurale

1.Profitabilitatea financiara a investitiei se determina cu indicatorii VANF/C (venitul net actualizat calculat la total valoare investitie) si RIRF/C (rata interna de rentabilitate calculata la total valoare investitie). Total valoare investitie include totalul costurilor eligibile si ne-eligibile din Devizul de cheltuieli.

Pentru ca un proiect sa necesite interventie financiara din partea fondurilor structurale, VANF/C trebuie sa fie negativ iar RIRF/C mai mica decat rata de actualizare (RIRF/C < 8).

Proiectele care au acesti indicatori buni se pot sustine si fara interventia din partea Fondurilor structurale, deci nu vor fi finantate.

Profitabilitatea contributiei proprii investite in proiect se determina considerand numai contributia proprie la proiect si se masoara prin VANF/K si RIRF/K. A fost considerat proportia capitalului investit in proiect la nivelul contributiei locale (0%) si contributiei nationale (20%), urmand ca in functie de rezultate sa se determine corect proportia de grant in capitolul 6, functie de recomandarile Comisiei Europene (Documentul de lucru nr. 4) dar si functie de informatiile disponibile la momentul elaborarii documentatiei.

Analiza financiara are drept scop calculul urmatorilor indicatori specifici:

Valoarea Actualizata Neta (VAN)

Dupa cum o va demonstra matematic si formula de mai jos, VAN indica valoarea actuala - la momentul zero - a implementarii unui proiect ce va genera in viitor diverse fluxuri de venituri si cheltuieli.

Unde :

CF_t - cash flow-ul generat de proiect in anul "t" - diferenta dintre veniturile si cheltuielile efective

VR_n - valoarea reziduala a investitiei in ultimul an de analiza

I₀ - investitia necesara pentru implementarea proiectului

Cu alte cuvinte, un indicator VAN pozitiv arata faptul ca veniturile viitoare vor excede cheltuielile, toate aceste diferente anuale "aduse" in prezent - cu ajutorul ratei de actualizare - si insumate reprezentand exact valoarea pe care o furnizeaza indicatorul.

Rata Interna de Rentabilitate (RIR)

RIR reprezinta rata de actualizare la care VAN este egala cu zero. Altfel spus, aceasta este rata interna de rentabilitate minima acceptata pentru proiect, o rata mai mica indicand faptul ca veniturile nu vor acoperi cheltuielile.

Comentariu:

RIR negativa poate fi acceptata pentru anumite proiecte in cadrul programelor de finantare externa - dar numai datorita faptului ca acest tip de investitii reprezinta o necesitate, fara a avea insa capacitatea de a genera venituri (sau genereaza venituri foarte mici): drumuri, statii de epurare, retele de canalizare, retele de alimentare cu apa etc.

Acceptarea unei RIR financiara negativa este totusi conditionata de existenta unei RIR economice pozitiva - acelasi concept, aplicat asupra beneficiilor si costurilor socio-economice.

Raportul Cost/Beneficiu (RCB)

Raportul cost-beneficiu este un indicator complementar al VAN, comparand valoarea actuala a beneficiilor viitoare cu valoarea actuala a costurilor viitoare, incluzand valoarea investitiei:

Deoarece toti indicatorii mentionati depind intr-o foarte mare masura de rata de actualizare si de durata de prognoza se prezinta in continuare o scurta explicitare a valorilor alese.

Orizontul de previziune

Durata de viata a proiectului de investitie, ce se va derula pe parcursul a 12 luni (exclusiv perioada de garantie pentru componenta de constructie de 12 luni), se estimeaza functie de durata de viata a elementelor componente, avand in vedere ca este un proiect cu doua componente distincte.

Conform legislatiei romanesti in vigoare cu privire la inventarierea si durata normala de functionare a mijloacelor fixe, elementele majore ale proiectului de investitie se incadreaza, prin asimilare, in urmatoarea grupa dupa cum urmeaza:

       Componenta "infrastructura drum cu imbracaminte de beton asfaltic" - grupa 1. Constructii, subgrupa 1.3 Constructii pentru transporturi, posta si telecomunicatii; clasa 1.3.7 Infrastructura drumuri (publice, industriale, ), subclasa 1.3.7.2 Cu imbracaminte din beton asfaltic.". Astfel la codul 1.3.7.2 se citeste o durata normala de functionare cuprinsa intre 20 - 30 ani, limite intre care se poate stabili, numai la punerea in functiune, durata normala de functionare a mijlocului fix.

Recomandarile Comisiei Europene in baza observatiilor statistice asupra proiectelor similare indica urmatoarele nivele pe sectoare de activitate, Pentru sectorul de drumuri orizontul de previziune este de 25 ani.

Avand in vedere ca nivelul recomandat de Comisiei Europene este asimilabil in intervalul indicat de legislatia noastra, faptul ca proiectul este o combinatie relevanta de componente de infrastructura absolut necesare conceptului de proiect, se alege un orizont de previziune care sa acopere la nivel minim valorile recomandabile pentru fiecare sector in parte si totodata impreuna. Astfel, orizontul de previziune ales este de 25 de ani.

Rata de actualizare

In vederea actualizarii la zi a fluxurilor nete viitoare necesare calcularii indicatorilor specifici (VPN, RIR, etc) se estimeaza aceasta rata la nivelul costului de oportunitate a capitalului investitie pe termen lung. Avand in vedere ca acest capital este directionat catre un proiect de investitie cu impact major asupra comunitatii locale si adreseaza un serviciu de utilitate publica nivelul de referinta este recomandat la nivelul de 8%. Acest procent a fost identificat ca fiind incadrat intr-un interval rezonabil la nivelul unor esantioane reprezentative de proiecte similare in spatiul european si implementate cu succes din surse publice.

Pentru aprecierea ratei economice de rentabilitate cand se considera si implicatiile, impactul proiectului din punct de vedere socio-economic, se va utiliza rata de 8% in vederea calcularii indicatorilor de performanta. Cresterea sensibila a ratei de actualizare se datoreaza unor riscuri suplimentare avute in considerare pentru ca proiectul adreseaza direct problematici de mediu, care de multe ori comporta riscuri suplimentare

Observatii:

Obs.1. Pentru proiectul propus in cadrul orizontului de previziune a fost considerata valoarea reziduala a investitiei din urmatoarele considerente, avand un impact deosebit asupra indicatorilor financiari de performanta:

Investitia este orientata catre un obiect de utilitate publica pentru care valoarea capitalului dupa un orizont de previziune de 25 de ani, care include inlocuiri succesive si reparatii capitale la majoritatea componentelor investitionale, reprezinta doar 25% din valoarea estimata a investitiei.

Pentru activele aflate in patrimoniul autoritatilor publice, in conformitate cu legislatia in vigoare, nu se calculeaza amortizarea si nu se poate calcula o valoare ramasa reala

Nu exista o piata reala in care sa se evalueze activele dupa orizontul de previziune de 25 de ani, dar se poate lua in cosiderare ca o valoare de lichidare din partea proprietarilor de capital nivelul de 25%.

Obs.2. In proiectiile financiare se vor utiliza preturi reale la momentul intocmirii prezentei documentatii, exprimate in EURO, in baza informatiilor statisitice disponibile. In acest fel, efectele negative sau pozitive generate de inflatie sunt minimizate si nu trebuie practicata nici un fel de ajustare, in urma observatiilor pe baza anuala.

Obs.3. Rata co-finantarii reprezinta cota procentuala care defineste cat din costurile eligibile ale proiectului sunt acoperite de finantarea Uniunii Europene.

3.1. Evolutia prezumata a costurilor de operare directe si indirecte si a celorlalte costuri

Acest cost este justificat de inginerii care au facut Studiul de fezabilitate, pe capitole conform Devizului general si a devizelor pe obiecte.

Calcularea costurilor de intretinere a fost efectuata pe baza preturilor pietii locale sau, cand acestea nu au fost disponibile, pe baza preturilor pietii regionale sau nationale.

Costurile de operare sunt costuri aditionale generate de utilizarea investitiei, dupa terminarea constructiei proiectului.

In cazul prezentat aceste costuri de operare constau in:

- Forta de munca

- Materiale

- Intretinere

- Costuri administrative

In continuare sunt prezentate in detaliu fiecare din aceste categorii de costuri.

Elementele de cost pentru perioada de exploatare au fost estimate pentru obiectivele de investitie functie de modul de operare.

Proiectul de investitie presupune in perioada de operare intretinere curenta si periodica in vederea asigurarii duratei de viata recomandata. Intretinerea anuala estimata va reduce pericolul degradarii suprafetei drumului in timpul anului. Pe durata economica de viata a proiectului aceasta intretinere trebuie dublata de intretinerea perioadica, detaliata in continuare.

Costurile cu forta de munca se refera la costurile salariale corespunzatoare unei echipe de interventie, respectiv salariati angajati permanent.

Costurile cu materii prime, materiale si energia electrica au fost ajustate direct proportional cu relevanta proiectului propues dar si cu efectele generate de implementarea acestuia.

Costurile administrative s-au calculat la un nivel ipotetic de 10% din costurile cu intretinerea drumului; toate costurile anuale, determinate pentru primul an de analiza, au fost indexate cu rata inflatiei, conform scenariului adoptat de evolutie a acestui indicator macro-economic.

Prin proiect se doreste exploatarea in continuare in sarcina operatorului local. In aceasta forma de exploatare nu se impune angajarea de personal suplimentar pentru realizarea acestor operatiuni de intretinere curenta.

Pentru a asigura durata de viata economica au fost considerate considerate la fiecare 8 ani interventii asupra infrastructurii prin inlocuirea unor elemente, functie de preturile pietei la momentul intocmirii prezentei documentatii.

3.2. Evolutia prezumata a veniturilor si a alocarilor bugetare pentru intretinerea drumului

Pentru fiecare tip de activitate cat si pentru fiecare categorie de beneficiari, costurile de operare si intretinere in timpul perioadei de functionare a proiectului vor fi acoperite din venituri. Exista doua surse diferite de venituri care sa acopere costurile de operare si intretinere.

Acestea sunt:

         Venituri din diverse taxe percepute pentru utilizarea drumului (suprasarcina, autorizatii speciale);

         Subventii buget local pentru mentenanta drum.

In ultimul an de calculatie, valoarea reziduala a infrastructurilor este adaugata la intrarea financiara anterioara, care este calculata, pur si simplu, ca o cota proportionala vietii utile reziduale a costului investitiei, reevaluat in conformitate cu inflatia (20% din valoarea investita pentru modernizarea acestui drum respectiv 808,82 mii lei).

Sustenabilitatea proiectului este redata de fluxul cumulat al veniturilor si costurilor de investitie si mentenanta drum de mai jos.

Ultima linie, fluxul cumulat de numerar, prezinta valori pozitive pentru fiecare an, ceea ce dovedeste ca proiectul este durabil din punct de vedere financiar.

3.3. Rezultatele analizei financiare

Variabile cheie, rate si tinte de performanta.

Variabilele cheie care influenteaza nivelul FRR a capitalului sunt: variatia nivelului costurilor de intretinere si mentenanta, variatia nivelului cheltuielilor pentru realizarea investitiei si variatia veniturilor.

Principalii indicatori de performanta

Principalii indicatori de performanta financiara ce urmeaza a fi calculati in analiza financiara sunt:

         rata interna de rentabilitate a capitalului;

         valoarea neta actualizata financiara a capitalului;

         raportul beneficii/cost al capitalului.

Rezultatele analizei financiare cost beneficiu

Principalii indicatori, respectiv RFR si NPV raportate la investitie sunt asa cum era de asteptat la un proiect de infrastructura, negative, in schimb, RFR si NPV raportate la capital sunt pozitive. Nivelul acestora si modul cum au fost calculate sunt redate in tabelele urmatoare:

Nota: Rata de actualizare pentru NPV este de 8%. FRR/c este un numar negativ dar aproape de 0 (-0,14%), semnificand faptul ca proiectul nu este posibil de a fi realizat de catre beneficiar fara o anumita proportie de grant (fonduri nerambursabile) si ca proiectul nu genereaza venituri suficiente pentru a fi considerat o investitie rentabila financiar. FNPV/C are o valoare negativa de aprox. 2.646,60 mii lei. Raportul Cost beneficiu este subunitar 0,58 aratand faptul ca investitia nu este rentabila daca este facuta numai din fonduri proprii sau imprumutate fara o proportie de grant.

Nota: Rata de actualizare pentru NPV este de 8%

FIRR/k este pozitiva (11,24%), mai mare decat rata de actualizare recomandata (8%), ceea ce inseamna ca proportia de grant ceruta este cea potrivita pentru a face proiectul suportabil pentru beneficiar. FNPV/k este pozitiv, de aprox. 349,10 mii lei.

Raportul Beneficiu / Cost al capitalului investit (B/C k)este mai mare ca 1 (8,06).

Concluzii

In concluzie la analiza financiara se desprind urmatoarele:

Fluxul cumulat de numerar, prezinta valori pozitive pentru fiecare an, ceea ce dovedeste ca proiectul este durabil din punct de vedere financiar, si Consiliul local Gradinile are pregatita o strategie optima pentru intretinerea acestei investitii.

FRR/c este un numar negativ dar aproape de 0 (-0,14%), semnificand faptul ca proiectul nu este posibil de a fi realizat de catre beneficiar fara o anumita proportie de grant (fonduri nerambursabile) si ca proiectul nu genereaza venituri suficiente pentru a fi considerat o investitie rentabila financiar. FNPV/C are o valoare negativa de aprox. 2.646,60 mii lei. Raportul Cost beneficiu este subunitar 0,58 aratand faptul ca investitia nu este rentabila daca este facuta numai din fonduri proprii sau imprumutate fara o proportie de grant.

FIRR/k este pozitiva (11,24%), mai mare decat rata de actualizare recomandata (8%), ceea ce inseamna ca proportia de grant ceruta este cea potrivita pentru a face proiectul suportabil pentru beneficiar. FNPV/k este pozitiv, de aprox. 349,10 mii lei.

Raportul Beneficiu / Cost al capitalului investit (B/C k)este mai mare ca 1 (8,06).

Consiliul Local Gradinile isi asuma raspunderea pentru finantarea mentenantei drumului (cheltuielile de intretinere curenta sunt sarcina beneficiarului) si astfel indeplineste cerinta de durabilitate a proiectului.

4. Analiza economica si sociala

4.1. Analiza economica

Necesitatea analizei economice rezida din faptul ca avem nevoie de un instrument cu care sa masuram impactul economic, social si de mediu al proiectului asupra localitatii si in regiune.

Baza pentru dezvoltarea analizei economice o constituie tabelele analizei financiare. Pentru determinarea performantelor economice, sociale si de mediu ale proiectului este necesar sa fie facute o serie de corectii, atat pentru costuri, cat si pentru venituri in 3 etape:

a) Corectiile fiscale

Taxele indirecte, daca au fost incluse in costuri (de explemplu TVA, atunci cand a fost inclusa in costurile eligibile si / sau in costurile de operare si intretinere, ca si obligatiile angajatorului relative la salarii, sau orice subventii, daca au fost incluse in costuri).

Aceasta deoarece ele constituie venit la nivelul bugetului de stat / local, cu alte cuvinte, daca judecam la nivelul sociatii, ele reprezinta doar o mutare dintr-un buget in altul si se compenseaza.

b) Corectiile pentru externalitati

Impacturile proiectului in economie si mediul sau trebuie luate in considerare:

. Impacturi negative, ce se includ in analiza la pozitia costuri economice. Putem avea astfel de costuri:

o Pe perioada constructiei. De exemplu: pe perioada reabilitarii drumului este deviata circulatia, ceea ce duce la intarzieri pentru toate categoriile de vehicole;

o Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: reabilitarea drumului de acces la zona industriala va duce la cresterea poluarii prin emisiile de gaze ale vehicolelor ce vor trece pe acest drum, similar in orice situatie de crestere a traficului;

. Impacturi pozitive, ce se includ in analiza la pozitia beneficii. Putem avea astfel de beneficii:

o Pe perioada constructiei. De exemplu: numar de locuri de munca temporare, pe perioada constructiei;

o Pe perioada de viata a proiectului. De exemplu: numar de locuri de munca pe perioada de operare

c) Corectiile pentru transformarea preturilor de piata in preturi contabile (preturile umbra)

In multe cazuri preturile de pe piata nu reflecta preturile adevate ale marfurilor, fiind distorsionate de diferite politici protectioniste sau de subventionare. Astfel valorile incluse in analiza financiara ascund aceste aspecte si imaginea formata este eronata din punct de vedere al societatii. Aceste elemente de distorsionare a pietii, cum ar fi taxele vamale, trebuie eliminate in cadrul analizei economice.

Pe de alta parte preturile umbra trebuie sa reflecte si costul de oportunitate si disponibilitatea de a plati a consumatorilor pentru bunurile sau serviciile oferite de infrastructura respectiva.

Preturile umbra se calculeaza prin aplicarea unor factori de conversie asupra preturilor utilizate in analiza financiara. Acestia se determina separat pentru forta de munca (luand in consideratie si rata somajului din zona) si pentru bunurile care sunt comerciabile (luand in consideratie taxele vamale si diferitele subventii pentru export, de exemplu).

FCS = (M+X)/[( M+TM)+ (X-Tx)]

unde,

FCS = factor de conversie standard;

M = valoarea totala a importurilor in preturi CIF la granita;

X = valoarea totala a exporturilor in preturi FOB la granita;

Tm = valoarea taxelor vamale totale aferente importurilor;

Sm = valoarea totala a subventiilor pentru importuri;

Tx = valoarea totala a taxelor la export;

Sx = valoarea totala a subventiilor pentru exporturi.

Pentru simplificarea calculelor se va folosi pentru valoarea factorului de conversie standard, valoarea medie de circa 0,8. In baza informatiilor disponibile pentru anul 2005 a fost calculat indicatorul FCS pentru Romania la un nivel de 0,99, nivel ce indica, prin comparatie cu nivelul mediu FCS, urmatoarele valori de aplicat asupra fluxurilor financiare:

. Pentru costurile de investitie, avand in vedere ca este suficient de greu de apreciat ponderea materialelor de constructiie din import si cele autohtone in totalul necesar pentru investitie, daca se va folosi forta de munca calificata sau nu, etc se stabileste CF= 0,873 dupa ce se va deduce TVA din valoarea totala.

. Pentru costurile de operare (materii prime si materiale, salarii, etc) FC este 0,785.

o Materiele: Daca se ia in calcul ca toate materialele importate sunt din UE, pentru care nu se percepe nici un fel de taxa, atunci FC este 1. Daca se utilizeaza materialele locale FC este 0,99. Drept pentru care nu este necesara aplicarea unei corectii pentru materii prime si materiale

o Salarii: Piata este considerata nedistorsionata la nivelul munciii calificate. Munca ne-calificata antreneaza dupa sine un nivel mediu pentru FC, dar se apreciaza ca nr. celor atrasi in perioada de implementare care nu au calificare este insignifiant. Drept pentru care nu este necesara aplicarea unei corectii pentru salarii.

Rata de actualizare utilizata in analiza economica se numeste rata sociala de actualizare. Pentru fiecare proiect trebuie determinati urmatorii indicatori economici, pentru intreaga valoare a proiectului:

. Venitul net actualizat economic (ENPV). Acesta trebuie sa fie pozitiv;

. Rata interna de rentabilitate economica (ERR). Aceasta trebuie sa fie mai mare sau egala cu rata sociala de actualizare (8%);

. Raportul beneficii/cost (B/C). Acesta trebuie sa fie mai mare decat 1.

Pentru a identifica si masura efectele socio-economice pe care proiectul le va genera, in perioada de implementare, cat si in perioada de operare, au fost considerate urmatoarele premize:

. Ritmul de crestere economica al zonei asumat prin estimare nu se modifica substantial pe urmatorii 25 ani;

. Nu vor exista miscari masive sociale generate de o restructurare industriala care sa reduca impactul asupra grupurilor tinta vizate;

. Nu va exista la nivel national o evolutie nefavorabila si/sau intarzieri ale componentelor programului de finantare care sa influenteze derularea proiectului;

. Pentru estimarea elementelor de beneficiu si cost socio-economic se vor respecta prin proiect prioritatile strategiei nationale de dezvoltare regionala;

. Se considera atat efectele directe cat si cele de multiplicare ale proiectului asupra indivizilor si mediului.

(1) Ipoteze in evaluarea costurilor socio-economice pe perioada de implementare si operare a proiectului

In aprecierea elementelor necesare analizei, din punct de vedere al impactului economic pe care il va avea proiectul, au fost considerate urmatoarele ipoteze de lucru mentinute pe toata perioada de viata economica a proiectului de investitie:

. Se vor lua toate masurile posibile pentru diminuarea influentelor santierelor de lucrari asupra traficului in perioada de constructie-montaj, prin colaborarea stransa a tuturor factorilor implicati;

. Accesul prioritar la licitatiile lucrarilor de intretinere si prestatiilor de servicii curente aferente proiecului pentru microintreprinderi si IMM-uri;

(2) Estimarea elementelor de venit si de cost

Elementele de venit si de cost de natura socio-economica generate de proiect, enumerate anterioar, sunt estimate in continuare:

Costuri socio-economice

. Cheltuielile socio-economice, pe perioada de constructie, sunt in cea mai mare parte necuantificabile, pentru ca depind de comportamentul psihologic al unui numar mare de indivizi, si astfel, se considera a fi elemente ne-monetare;

Beneficii socio-economice

In continuare sunt enumerate succint beneficiile socio-economice directe si indirecte identificacte pentru acest tip de proiect, incat sa se defineasca cat mai complet impactul socio-economic proiectului:

. Ameliorarea infrastructurii de acces:

o Reducerea costurilor de intretinere a insfrastructurii - direct

o Reducerea uzurii autovehiculelor si reducerea timpilor de parcurs pentru persoane - direct

o Reducerea costurilor determinate de accidente rutiere - indirect

o Reducerea costurilor legate de mediul inconjurator - direct

o Reducerea timpilor de parcurs a autovehiculelor - direct

. Cresterea nivelului de trai al populatiei rezidente in localitatile invecinate locatiei de proiect:

o Asigurarea accesului la serviciile publice - salvare, pompieri, politie, etc in perioada anotimpului rece - indirect

o Crearea locurilor de muna temporare pe perioada de implementare a proiectului - direct

o Crearea de locuri de munca permanente in pensiunile agro-turistice si in obiectivele de atractie turistica din zona - direct

o Cresterea numarului de pensiuni agro-turistice capabile sa ofere servicii de calitate si referinta si a veniturilor - indirect.

o Cresterea veniturilor bugetului local din impozitul pe venit - indirect

o Cresterea volumului investitiilor atrase - indirect

Alte beneficii socio-economice non-monetare:

. Cresterea valorii terenului si a imobilelor prin cresterea atractivitatii localitatilor invecinate locatiei proiectului.

. Atragerea altor investitii in zona

Au fost considerate pentru analiza economico-sociala doar o parte din componentele monetare care au influenta directa. Pentru determinarea acestor beneficii s-a aplicat acelasi concept de analzia incrementala, respectiv se estimeaza beneficiile in cazul diferentei intre cazul "cu proiect" si "fara proiect".

. Economii din reducerea uzurii autovehiculelor (VOC - value operational cost) si economii din reducerea timpilor de parcurs pentru persoane (VOT - value of time)

Acestea sunt cele mai importante categorii de beneficii ce se obtin direct de catre participantii la trafic, din reducerea costurilor generalizate ale utilizatorilor de drum, compuse din VOC si VOT.

4.2. Beneficii si Costuri economice

4.2.1 Beneficiile economice

Beneficiile proiectului considerate in evaluarea EIRR sunt:

4.2.2. Costurile economice

Costurile considerate sunt cele de investitii, precum si cele de intretinere si reparatii pentru durata proiectului.

Costurile economice de Capital precum si cele Recurente (intretinere si reparatii) sunt determinate de politicile de intretinere adoptate si incluse.

4.3 Analiza beneficiu/cost (rata economica a rentabilitatii - ERR)

Proiectul atinge o rata interna de rentabilitate economica (RIRE) de 20.90% si o valoare neta prezenta (NPV) de 5.244,50 mii lei.

Proiectul este considerat economic fezabil deoarece EIRR depaseste nivelul minim considerat la proiectele de infrastructura de 16%.

5. Analiza de risc

Analiza riscului consta in studierea probabilitatii ca un proiect sa obtina o performanta satisfacatoare ca si variabilitate a rezultatului in comparatie cu cea mai buna comparatie facuta.

Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta variabilele critice si parametrii modelului, care este acela ale carui variatii, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai buna estimare in cazul de baza, au cel mai mare efect asupra ratei interne a rentabilitatii sau asupra valorii actuale nete. Criteriile care vor fi adoptate pentru alegerea variabilelor critice difera in functie de proiectul specific si trebuie sa fie corect evaluate caz cu caz.

Analiza socio-economica a dus la obtinerea urmatorilor indicatori de eficienta ai investitiei:

Rata Interna de Rentabilitate Economica	20,90%
Venitul Net Actualizat	5.244,50 mii lei
Raportul Beneficii Actualizate/Costuri Actualizate	6,25

Riscurile financiare aferente obiectivului de investitii vizeaza urmatoarele evenimente:

           schimbari demografice sau socio-economice care afecteaza recuperarea investitiei;

           lipsa fondurilor necesare de la bugetul local pentru a asigura co-finantarea proiectului;

           eventuale cresteri de preturi pentru servicii si echipamente

Riscuri de proiectare, constructie si receptie a lucrarilor

Daca proiectul nu poate permite asigurarea serviciilor de proiectare, constructie si receptie a lucrarilor la costul estimat se poate ajunge la cresterea pe termen lung a costurilor suplimentare si/sau la imposibilitatea asigurarii serviciilor pe termen lung.

Beneficiarul are obligatia sa incheie contracte, cu toti furnizorii de materiale, in care sa fie clar stipulata conditia de pret/calitate a acestora.

Beneficiarul are obligatia sa incheie contract, cu constructorul, in care sa fie clar stipulata conditia de calitate a lucrarii si graficul de realizare a acestora.

Costurile rezultate din schimbarea cerintelor beneficiarului pe durata executarii contractului vor fi suportate integral de beneficiar.

Riscuri de operare

Nivelul de colectare al taxelor si tarifelor este cel previzionat in proiect.

Risc legal si de politica a autoritatii publice

Schimbarile legislative/de politica generala sau adresate in mod direct proiectului care afecteaza negativ proiectul inducand costuri operationale sporite vor determina majorarea taxelor de utilizare a infrasctructurii de catre Consiliul local Gradinile.

Intra in responsabilitatile Consiliului Local si sa cunoasca orice cadru statutar de reglementari ce ar putea afecta costurile operationale.

Riscul ca deprecierea tehnica sa fie mai mare decat cea prevazuta, intra in responsabilitatea Consiliului Local.

Risc institutional

Schimbarile determinate de alegerile democratice in anii electorali care ar putea afecta viziunea initiala a proiectului si desfasurarea lui asa cum a fost ea initial prevazuta.

Forta majora

Daca o situatie de forta majora impiedica sau intarzie total sau partial implementarea proiectului de catre oricare din partile contractante, partea astfel afectata va fi exonerata de indeplinirea obligatiilor sale, dar numai in masura si numai pentru perioada in care aceasta indeplinire este impiedicata sau intarziata de situatia de forta majora.

Forta majora reprezinta orice situatie exceptionala neprevazuta sau eveniment in afara controlului partilor, care ii impiedica pe oricare dintre ei sa isi indeplineasca oricare din obligatiile contractuale si care nu poate fi atribuita unei erori sau neglijente din partea lor (sau din partea contractorilor lor, agentlor sau angajatilor) si se dovedeste insurmontabila in ciuda eforturilor facute. Defecte in echipamente sau materiale sau intarzieri in asigurarea disponibilitatii lor, conflicte de munca, greve sau dificultati financiare nu pot fi invocate ca forta majora. Nu se va considera o incalcare a obligatiilor contractuale de catre o parte daca aceasta este impiedicata de forta majora sa le indeplineasca. Fara a prejudicia articolele 12.2 si 12.3, din anexa ii - conditii generale aplicabile contractelor de finantare nerambursabila din partea comunitatii europene, incheiate pentru actiuni externe.

Partea care se confrunta cu forta majora va informa cealalta Parte fara intarziere, mentonand natura, durata probabila si efectele previzibile ale problemei si va lua toate masurile pentru minimizarea posibilelor pagube.

Partea care invoca forta majora este obligata sa notifice celeilalte parti in termen de maxim 2 zile, existenta si data de incepere a evenimentelor sau imprejurarilor drept forta majora trimitand totodata, in acelasi termen, un act confirmativ eliberat de autoritatea competenta, prin care sa se certifice realitatea si exactitatea faptelor, datelor si imprejurarilor cuprinse in notificarea mentionata. Aceeasi procedura si termen de notificare si confirmare sunt aplicabile si cu privire la incetarea situatiei de forta majora.

Analiza de senzitivitate

Prezentul capitol face o analiza amanuntita a senzitivitatii luand cazul de baza ca referinta si studiind tendintele indicatorilor financiari in functie de evolutia variabilelor relevante.

Variabilele alese au fost pe de o parte cele care pot fi greu de prezis si pe de alta parte cele ale caror efecte asupra fezabilitatii economice si durabilitatii financiare a proiectului sunt considerate ridicate.

1. Selectarea variabilelor cheie ale modelului

In continuare se va evalua gradul de variatie a acestor indicatori la variabilele de influenta.

Pentru fiecare categorie de venituri si cheltuieli se va considera o variatie de 1% si se vor calcula variatiile corespunzatoare induse indicatorilor de eficienta.

Se va evalua o variatie a cantitatii estimate, preturile unitare considerandu-se reale apriori.

Tabelul urmator contine evaluarea gradului de influenta asupra eficientei investitiei pentru fiecare dintre factorii de influenta.

Pentru o variatie de 1% a fiecarui factor de influenta, grupati in categorii de venituri si de costuri s-au obtinut variatiile corespondente ale RIR (Rata Interna de Rentabilitate) si VNP (Valoare Neta Prezenta).

Tabelul precedent arata ca, pentru o variatie pozitiva a veniturilor, indicatorii de eficienta ai investitie vor evolua in acelasi sens, pe cand intre categoriile de costuri, pe de o parte si RIR si VNP, pe de alta parte exista o relatie de inversa proportionalitate.

Pentru o evaluare cat mai corecta a importantei fiecarui factor de influenta au fost analizate si ponderile lor in total venituri si in total costuri.

Aceste valori au fost comparate cu variatiile induse pentru RIR si VNP, rezultand coeficienti de corelatie foarte apropiati de 1 pentru cele doua perechi de serii statistice.

Acest lucru duce la concluzia evidenta ca o data cu cresterea ponderii unei categorii de venituri sau costuri in valoarea totala creste si gradul de senzitivitate al RIR si VNP la aceasta variabila.

"Guide to Cost-Benefit Analysis of Investment Projects" recomanda, asa cum am vazut mai devreme, selectarea acelor variabile care induc o variatie de cel putin 1% a RIR la o modificarea a valorii indicatorului de influenta de 1%.

Se observa ca variatia nici unuia dintre factorii de influenta nu induce o variatie a RIR mai mare decat cea indicata in ghid.

Se vor utiliza pentru analiza cele mai importante categorii de costuri si beneficii.

2. Analiza factorilor de influenta selectati

7. Analiza senzitivitatii la scenariile propuse

7.1. Scenariile: cu si fara finantare

Fara realizarea proiectului pentru comuna Gradinile, situatia satelor deservite de drumurile comunale studiate si ulitele adiacente va fi urmatoarea:

        Va continua degradare intr-un ritm accelerat adrumului existent, costurile de intretinere si utilizare a acestuia devenind mult mai mari decat in prezent;

        In perioadele de ploi se vor forma balti care vor degrada si mai mult suprafata drumului devenind impracticabil;

        Neconformarea la normele impuse de legislatia Uniunii Europene si a celei romanesti atrage izolarea localitatii din punct de vedere al atractiei pentru investitori dar si restrictionari;

        Se inregistreaza o scadere a preturilor terenurilor datorita neatractivitatii acestora;

        Nerealizarea investitiei va avea efecte negative si asupra puritatii aerului (poluare crescuta cu noxe si praf) care va fi poluat in continuare la nivelul actual, si va avea efect negativ aspra starii masinilor locatarilor.

        Scade numarul de turisti de week-end si numarul de locuitori datorita migratiei populatiei catre zone care ofera conditii optime de trai.

Dupa realizarea proiectului estimam:

Realizarea acestui proiect are urmatoarele efecte pozitive:

Impactul asupra sanatatii umane include reducerea numarului de accidente, reducerea numarului de imbolnaviri datorita expunerii la factorii poluatori dezvoltati de starea proasta a drumului, accesul in conditii optime de timp a mijloacelor de interventie in caz de necesitate.

Impactul asupra mediului: reducerea nivelului de poluare a aerului.

Impactul asupra calitatii vietii: este semnificativ, include cresterea valorii terenului si asigurarea conditiilor optime de trai conform cu cerintele legislative in vigoare.

Proiectul va conduce la cresterea capacitatii tehnice a solicitantului.

7.2. Scenariile cel mai rau si cel mai bun caz

Analiza de senzitivitate releva o sensibilitate medie a eficientei investitie la valoarea costului de constructie.

Prin impactul cumulat al factorilor cheie in cel mai rau caz se obtine o valoare a RIR de 13,68% si al VPN de 2.585,9 mii lei.

Prin impactul cumulat al factorilor cheie in cel mai bun caz se obtine o valoare a RIR de 31,09% si al VPN de 7.903,00 mii lei.

Prin urmare proiectul pastreaza un grad mare de rentabilitate economica chiar si la o variatie crescatoare semnificativa a celei mai importante categorie de costuri.

Acestea conduc la concluzia ca investitia are o rentabilitate solida, nefiind afectata de variatiile individuale semnificative ale variabilelor cheie ale modelului.

Analiza de senzitivitate determina si valorile indicatorilor de performanta ai investitiei pentru cea mai nefavorabila situatie, precum si pentru cel mai avantajos caz.

Pentru aceasta s-au considerat variatii absolute de 20%, favorabile si nefavorabile ale variabilelor cheie si s-au calculat valorile corespondente pentru RIR si VNP.

Aceasta variatie de [-20%,20%] poate fi considerata ca fiind intervalul maxim de variatie a factorilor care influenteaza modelul.

Concluzii la analiza de risc si senzitivitate

Analizele de risc si senzitivitatea au evidentiat integritatea si stabilitatea modelului de analiza socio-economica.

Acest lucru duce la acceptarea ipotezelor de lucru considerate si la faptul ca, chiar in conditiile unor variatii nefavorabile ale factorilor de influenta investitia va ramane in continuare rentabila.

CAPITOLUL VII - Estimari privind forta de munca ocupata prin realizarea investitiei

Numarul personalului operativ de pe santier, implicat in realizarea lucrarilor este de 30, detaliat dupa cum urmeaza:

Managementul lucrarilor	1. Sef santier	1
	2. Sef lot	1
Total personal pentru managementul lucrarilor		2
Personal administrativ	1. Casier	1
	2. Magazioner	1
	3. Paznici	1
Total personal administrativ		3
Personal tehnic	1. Manageri de proiect	1
	2. Sefi de echipa	1
	3. Mecanici	3
	4. Tehnicieni	2
	5. Operatori mecanici	2
	Conducatori auto	6
	7. Alt personal calificat	2
	8. Persoanal necalificat	6
	9. Topografi	2
Total personal tehnic		24
Total personal operativ		30

Numarul de persoane implicate in faza de intretinere si operare a drumului este 3.

CAPITOLUL VIII - Principalii indicatori tehnico economici ai investitiei

8.1.            Indicatori calitativi

Din punct de vedere calitativ, proiectul este o masura pozitiva datorita faptului ca favorizeaza protectia mediului si sanatatea publica. Cresterea calitatii vietii prin cresterea gradului de siguranta a sanatatii si confortului populatiei va fi obtinuta prin implementarea componentelor propuse. Urmatorul tabel prezinta un rezumat al celor mai importanti indicatori tehnici si de performanta care arata avantajele de mediu si sociale ale proiectului:

Beneficiu	Inainte	Dupa
Conformitate cu directivele UE si legislatia romaneasca	Nu	Da
Prevenirea poluarii mediului	Poluarea ridicata datorita conditiilor imptoprii de trafic ce genereaza praf si noxe la valori ridicate	Drum realizat in conformitate cu legislatia in vigoare pentru consum redus de combustibil si poluare scazuta prin reducerea nivelului de noxe si praf. Prevenirea deversarii apelor si inundatiilor de pe dealuri prin crearea unui sistem de santuri care vor prelua apele pluviale.
Beneficii sociale	Conditii improprii pentru locuitori de transport si acces la serviciile publice	Crearea conditiilor necesare pentru transport si acces la serviciile publice

2.2. Indicatori cantitativi

In analiza socio-economica, internalizarea costurilor de mediu si sociale a fost realizata pe baza concluziilor studiilor anterioare publicate de CE. Principalii indicatori financiari si socio-economici sunt prezentati in continuare, pentru o comparare usoara si rapida:

INDICATORI FINANCIARI CARE SE REFERA LA INVESTITII
Fara obtinerea finantarii
FRR/C	-0,142%
FNPV/C	-2.646,6 mii lei
INDICATORI FINANCIARI CARE SE REFERA LA CAPITAL
FRR/K	11,24%
FNPV/K	349,1 mii lei
INDICATORI ECONOMICI CARE SE REFERA LA INVESTITII
Dupa obtinerea finantarii
ERR/C	20,9%
NPV/C	5.244,5 mii lei

Din rezultatele prezentate in tabelul anterior, se concluzioneaza ca tinand cont de beneficiile sociale si de mediu ale proiectului propus, modelul financiar ajustat prezinta rezultate mai interesante decat rezultatele obtinute prin metoda clasica, fapt care justifica chiar mai mult necesitatea investirii in aceste infrastructuri.

CAPITOLUL IX - Avize, acorduri

9.1. Lista avizelor, acordurilor solicitate

- avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;

- certificat de urbanism;

- Acord de mediu

- Aviz DSP

- Aviz DSVSA

- Aviz Electrica

9.2. Alte documente justificative

           Proces verbal de predare nr. din data de . al SF catre Beneficiar

           Proces verbal de receptie nr. . din data de al SF de catre Beneficiar

Intocmit,

Ing. Petrescu Adrian