Analiza economico-financiara si raportul sau cu diagnoza

1. Conceptul de analiza economico- financiara si raportul sau cu diagnoza

Deciziile ce se iau la diferite niveluri organizatorice trebuie sa preintampine fenomenele economice cu consecinte nefavorabile, sau cel putin sa atenueze efectele lor negative. Realizarea acestui deziderat obliga la o cunoastere amanuntita a tuturor laturilor economice.

Analiza, ca metoda generala de cunoastere, presupune descompunerea intregului in parti componente si studierea fiecareia dintre ele, stabilind totodata si legaturile de interconditionare sau de subordonare dintre elementele ce alcatuiesc intregul, fiind utilizata in toate domeniile de activitate daca pentru fenomenele din natura este posibila analiza de laborator fara a fi altere concluziile analizei, acest lucru nu este posibil in studierea fenomenelor si proceselor economico-sociale deoarece sunt supuse actiunii unui complex de factori ce nu pot fi separati pentru studierea fiecaruia independent de ceilalti, intrucat ei se interconditioneaza reciproc.

Analiza economico-financiara studiaza fenomenele si procesele la diferite niveluri organizatorice prin prisma reletiei cauza-efect, ceea ce inseamna ca orice modificare produsa intr-un fenomen economic este urmarea actiunii uneia sau mai multor cauze.

Cel ce studiaza fenomenele si procesele economice urmareste sa reliefeze disfunctionalitatea acestora, sa cuantifice aceste efecte, sa stabileasca factorii si cauzele ce le-au generat, intr-un cuvant sa faca diagnosticul activitatii. Dar, pentru a se realiza acest deziderat, se impune utilizarea unor metode si procedee de cunoastere, intre care analiza ocupa un loc central.

Se poate spune ca diagnoza este un obiectiv al activitatii manageriale, iar analiza este instrumentul folosit pentru atingerea acestui obiectiv.

Managerul trebuie sa stabileasca punctele,,bolnave" din activitatea unitatii, dar pentru localizarea defectiunilor in functionarea organismului economic el trebuie sa cunoasca in profunzime fenomenul. Pentru realizarea acestui obiectiv va apela la metodele de analiza a fenomenelor si proceselor economice.

In alegerea metodele de analiza economico-financiara trebuie sa tina seama de faptul ca unul si acelasi efect poate fi produs de cauze diferite, ca prin diverse combinatii de factori se poate ajunge la efecte diferite, iar intensitatea si complexitatea factorilor cauza determina nu numai marimea fenomenului economic, ci si calitatea lui.

2. Analiza folosirii intensive a mijloacelor fixe

Folosirea intensiva a mijloacelor fixe determina o crestere a eficientei economice in general, a eficientei mijloacelor fixe in special. Se apreciaza prin intermediul indicatorului randament mediu pe un utilaj, care poate fia anual, zilnic sau orar.

Daca un agent economic obtine o productie omogena, atunci randamentul este exprimat in unitati fizice (tone, bucati, metru cub etc.), iar daca utilajele sunt folosite in procesul de productie pentru obtinerea unor produse neomogene, atunci randamentul este dat de valoarea productiei ce revine pe un utilaj.Randamentul anual si orar pe un utilaj se stabilesc pe baza urmatoarelor relatii:

;

in care:

Q reprezinta productia obtinuta;

Nu -numarul de utilaje folosite;

Tul - total timp utilizat exprimat in ore-utilaj;

ra - randamentul anual pe un utilaj;

rh - randamentul orar pe un utilaj.

In analiza folosirii intensive a masinilor si utilajelor se urmareste si corelatia dintre randamentul anual si cel orar pe un utilaj. In aceasta apreciere se pleaca de la relatia de legatura dintre randamentul anual pe de o parte, si timpul utilizat pe an si pe un utilaj (tul) si randamentul orar pe un utilaj, pe de alta parte.

Situatia se apreciaza ca fiind pozitiva daca indicele modificarii randamentului anual (Ia) este superior indicelui randamentului orar (Ih):

Pentru calculul randamentului pe un utilaj conventional se utilizeaza relatia:

unde:

c reprezinta randamentul pe un utilaj conventional;

Nuf - numarul de utilaje fizice pe tipuri si marci;

Nut - numarul total de utilaje din acea categorie;

g - structura utilajelor pe tipuri si marci;

K - coeficientul de echivalare a utilajelor in utilaje conventionale;

Q - volumul activitatii realizata cu acele utilaje.

Randamentul marginal (rm) se calculeaza prin raportarea productiei marginale ( DQ ) la consumul marginal de timp (DTul

La nivel de unitate economica se poate vorbi de un randament mediu stabilit pe baza relatiei:

in care:

reprezinta randamentul mediu pe un utilaj la nivel de unitate economica;

ηi - randamentul pe subunitati componente sau pe tipuri si marci de utilaje;

gi - ponderea utilajelor pe subunitati componente sau pe grupe de utilaje.

Analiza folosirii intensive a masinilor

si utilajelor se reflecta prin intermediul urmatorilor indicatori:

Volumul productiei fizice fabricate:

Cifra de afaceri:

1.Tipuri de analiza economico -financiara si importanta lor in activitatea manageriala

In teorie, dar si in activitatea practica se intalnesc mai multe tipuri de analiza ce pot fi grupate dupa mai multe criterii:

a. Dupa concordanta intre momentul efectuarii analizei si cel de producere al fenomenului economic:

1. analize previzionale - preced fenomenele si procesele economice si urmaresc evaluarea anticipata a efectelor determinate de anumiti factori de productie.

2.analize curente - se desfasoara in timpul desfasurarii procesului sau fenomenului economic si urmaresc in ce masura rezultatele stabilite cu anticipatie sunt sau nu atinse.

3.analize retrospective (de rezultate) - au ca scop sa stabileasca modificarile aparute in nivelul indicatorilor economici fata de baza de comparatie.

Consumul unui factor de productie se va calcula pe baza relatiei:

DQ reprezinta modificarea productiei ca urmare a cresterii sau reducerii volumului unui factor de productie;

DF - modificarea factorului fata de anul anterior;

q _0/u - productia datorita unei unitati din factorul,,F" in anul de baza;

b. Dupa orizontul de timp supus analizei:

1.analize pe termen lung - opereaza cu informatii pe mai multi ani.Prin intermediul lor se poate stabili tendinta in evolutia unor fenomene economice, dar si contributia unui anumit factor asupra unui fenomen economic.

2.analize pe termen scurt - vizeaza perioade de timp de pana la un an de zile. Astfel de analize mai sunt cunoscute sub denumirea de analize operative si ele ajuta pe manager in activitatea curenta de conducere.

c. Dupa modul de urmarire in timp a fenomenelor:

1.analize statice - studiaza fenomenele si procesele economice la un moment dat si evidentiaza relatiile dintre factorii si elementele ce determina o anumita pozitie a fenomenului cercetat.

2.analize dinamice - studiaza fenomenele si procesele economice intr-o succesiune de momente.

d. Dupa sfera de cuprindere:

1. analize complete - denumite si totale, urmaresc fenomenele si procesele economice in totalitatea lor si sunt mai cuprinzatoare.

2. analize partiale - urmaresc anumite laturi ale fenomenelor si proceselor economice sau un anumit element component.

e. Dupa laturile fenomenelor cercetate:

1. analize cantitative - cerceteaza fenomenele prin determinari cantitative utilizand metode matematice in masurarea fenomenelor economice si in cuantificarea influentei factorilor.

2. analize calitative - urmaresc esenta fenomenului, insusirile sale esentiale. Prin intermediul lor sunt reliefati factorii ce au aceeasi natura economica cu fenomenul studiat.

f. Dupa nivelul organizatoric la care se efectueaza:

1.microeconomice,2.macroeconomice,3.mezoeconomice,4.mondoeconomice

g. Dupa criteriile de studiere a fenomenelor:

1.analize economice;2.analize tehnico-economice;

3.analize socio-economice

2. Analiza eficientei utilizarii mijl fixe.

Pentru aprecierea eficientei mijloacelor fixe trebuie puse in balanta efectele economice inregistrate ca urmare a folosirii mijloacelor fixe, cu volumul acestora, care reprezinta efortul agentului economic pe linia achizitionarii lor.

Pentru caracterizarea eficientei mijloacelor fixe se vor folosi indicatorii:

a.Productia marfa fabricata la 1000 unitati monetare mijloace fixe:

b.Productia exercitiului la 1000 unitati monetare mijloace fixe:

c.Cifra de afaceri la 1000 unitati monetare mijloace fixe:

d.Valoarea adaugata la 1000 unitati monetare mijloace fixe:

e.Profitul brut la 1000 unitati monetare mijloace fixe:

1. Obiectivele, functiile si scopul analizei economico - financiare

Obiective:

a. In situatia in care analiza este efectata sau comandata de managerul general sau echipa manageriala, poate avea drept obiective: nivelul indicatorilor de performanta stabiliti prin contractul de management, aportul diferitilor factori la atingerea unui anumit nivel al acestor indicatori, eficienta cu care sunt utilizate diferite resurse de productie, efectul anumitor decizii asupra unor indicatori economici

b. Controlul intern preventiv urmareste oportunitatea sau inoportunitatea consumului anumitor factori de productie, gestionarea corecta a tuturor factorilor de productie

c. Organele financiare ale statului urmaresc respectarea legislatiei financiare in vigoare la un moment dat, stabilirea corecta a bazei de calcul si calcularea exacta a obligatiilor agentilor economici, inclusiv plata la timp a obligatiilor fata de bugetul de stat sau de bugetele locale.

d. Comisia de cenzori analizeaza aspecte legate de gospodarirea patrimoniului unitatii si respectarea legislatiei financiare. De asemenea urmaresc eficienta cu care sunt utilizate resursele de productie, modul de constituire si utilizare a unor fonduri

e. Actionarii sunt interesati de aspecte privind profitul net al societatii si in primul rand de partea din profit ce constituie dividendul

d. Organele de justitie analizeaza capacitatea de plata in cazul aparitiei unor litigii intre firme ce nu si-au onorat obligatiile de plata la termen, iar in cazul unitatilor falimentare studiaza solvabilitatea, lichiditatea si capacitatea de plata.

e.Creditorii sunt interesati de capacitatea de plata a unitatilor si de situatia garantiei creditelor.

f.Furnizorii au in atentia lor viabilitatea clientilor si capacitatea lor de plata

Functii:

1.functia de cunoastere - studiaza fenomenele si procesele economice din unitatile economice, analiza economico-financiara permite evidentierea elementelor componente ale organisme economice.

2.functia de diagnoza - da posibilitatea sesizarii eventualelor disfunctionalitati aparute in activitatea agentilor economici.

3. functia de reglare - se refera la faptul ca, prin masurile preconizate si prin parghiile pe care se va actiona, vor fi eliminate pe viitor deficientele din activitatea unitatilor economice

4. functia de control - prin intermediul metodelor folosite se stabileste daca deciziile luate si-au atins scopul sau nu.

Scopul:

Scopul analizei activitatii economico-financiare este acela de a urmari, pe baza sistemului informational, modul de realizare a sarcinilor prevazute in programul de activitate al unitatii (plan), in vederea determinarii modificarii indicatorilor, a factorilor de actiune asupra fiecarui indicator economic.

Analiza economica urmareste depistarea si mobilizarea rezervelor de sporire a productiei, de imbunatatire a calitatii produselor, de reducere absoluta si relativa a cheltuielilor de productie prin evitarea cheltuielilor neeconomicoase si prin eliminarea cheltuielilor neproductive.

2. Analiza productivitatii muncii.

Productivitatea muncii caracterizeaza eficienta utilizarii resurselor de munca. Ea este insusirea muncii vii de a crea o anumita cantitate de valori de intrebuintare intr-o unitate de timp si se apreciaza printr-un sistem de indicatori ce pot fi grupati in:

- indicatori directi ai productivitatii muncii;

- indicatori indirecti ai productivitatii muncii.

Indicatorii directi ce caracterizeaza productivitatea muncii pot fi dedusi din relatiile generale de exprimare a productivitatii:

sau

in care:

Q reprezinta rezultatele obtinute prin consumul de munca (volumul sau valoarea productiei);

T- consumul de munca.

Corelatiile intre diversi indicatori ai productivitatii muncii:

- corelatia dintre indicele prod muncii(Iwa) cel al prod zilnice (Iwz) si cel al prod orare a muncii(Iwh)

- corelatia dintre prod calculata pe baza cifrei de afaceri(Waf) si cea calculata in functie de productia fabricata exprimata valoric(Wq)

Influenta acestor factri se calculeaza pe baza relatiilor.

Influenta numarului mediu de zile:

Influenta numarului mediu de ore pe zi:

Influenta productivitatii orare a muncii:

Asa cum s-a aratat, la nivelul agentului economic avem de-a face cu o productivitate medie calculata pe baza relatiei:

1.Locul analizei in sistemul informational si mecanismele manageriale.

Sistemul informational al agentilor economici este organizat in conformitate cu legislatia in vigoare (Legea contabilitatii), tinand seama de functiunile intreprinderii, aributele si mecanismele manageriale.

Conducerea oricarei unitati, indiferent de forma de proprietate, implica analiza economica drept componenta de baza cu ajutorul careia se evalueaza functiunea ei in sistemul economic.

Functiunile intreprinderii (cercetare-dezvoltare, productie, comerciala, financiar-contabila si de personal) si atributele manageriale (prognoza-programare, organizare, comanda, coordonare si control) presupun un sistem informational bine structurat si organizat. In cadrul sistemului informational al agentilor economici analiza ocupa locul central interpunandu-se intre functiunile intreprinderii si atributele manageriale.

Parte componenta a sistemului informational in general si a sistemului informational economic in special, analiza, prin obiectivele sale isi pune amprenta pe modul de organizare a sistemului informational, luandu-se in considerare modul de organizare a activitatii fiecarui agent economic, functiunile intreprinderii si atributele manageriale. In fond, analiza ca parte integranta a sistemului informational economic, se interpune intre functiunile intreprinderii si aributele manageriale.

Realizarea atributelor manageriale presupune informatii cu privire la evolutia pe viitor a activitatii unitatii economice, la modul de organizare a activitatii acesteia si la desfasurarea fluxului tehnologic,la comenzile pietei pentru anumite produse, la consumurile de resurse materiale, financiare si umane ce determina costurile de productie si prin intermediul lor rezultatele financiare etc.

Prin urmare, realizarea fiecarei functiuni a intreprinderii presupune exercitarea tuturor atributelor manageriale, fiecare din aceste atribute impunand un sistem sau subsistem informational si un anumit tip de analiza economica.

In procesul de conducere, analiza economico-financiara indeplineste urmatoarele functii: informationala; de evaluare economica; de fundamentare a deciziilor; de realizare a cerintelor de gestionare a resurselor de productie; de stabilire a legaturilor cu mediul exterior (banci ce acorda imprumuturi, creditori, furnizori, bursa de valori, bugetul de stat etc.)

1.Reflectarea utilizarii mijloacelor circulante in indicatorii de eficienta.

Folosirea mijloacelor circulante influenteaza direct productia marfa fabricata, iar prin intermediul sau exercita actiune asupra tuturor indicatorilor in calculul carora intervine productia marfa. Pentru a evidentia aceste aspecte se va porni de la relatia de legatura dintre volumul productiei si consumul de materii prime si materiale de baza si auxiliare:

sau

in care:

Qm reprezinta volumul productiei marfa, exprimata in unitati naturale in cazul productiei omogene, sau in mii unitati monetare pentru productia neomogena la fabricarea careia se utilizeaza un anumit material;

Cm - consumul total de materii prime si materiale;

Si - stocul de materiale de la inceputul perioadei;

Qa - cantitatea de materiale care a fost aprovizionata;

Sf - stocul final de materii prime si materiale;

Ipr - intrarile de materii si materiale din productie proprie;

cs - consumul specific pe unitatea de produs sau la 1000 unitati monetare.

Modificarea volumului (sau dupa caz a valorii) productiei marfa fabricata pe seama stocurilor, a cantitatilor aprovizionate, a pierderilor prin pastrare si a consumului specific se calculeaza pe baza relatiilor:

Influenta cantitatilor aprovizionate:

Influenta stocurilor de la inceputul perioadei:

Influenta stocurilor finale:

Influenta pierderilor prin pastrare:

cand pierderile prin pastrare sunt inevitabile si deci vor fi programate;

pentru materiale ce nu au pierderi programate.

Influenta consumului specific:

sau

2. Metoda abstractizarii combinata cu logica.

Fenomenele si procesele economice sunt supuse unui complex de factori care se interconditioneaza, dar care nu pot fi separati pentru a fi cuantificati, studiati etc.

Pentru studierea fenomenelor economice se face apel la abstractizare, imaginare, pentru a stabili factorii care conditioneaza fenomenul economic. Se determina in acelasi timp relatiile de interconditionare dintre factorii cauza si fenomenul rezultativ.

Pentru realizarea acestui deziderat este necesar sa se cunoasca legile si legitatile ce guverneaza fenomenele economice pentru a sesiza mai bine si mai rapid sistemul de legaturi cauzale.

Facand apel la logica se pot identifica factorii ce determina un fenomen sau proces economic, se pot stabili conditionarile dintre factori, se pot elabora modele ce pun in evidenta legatura dintre fenomenul cercetat si factorii cauza, se poate intelege mecanismul de producere a fenomenului. In acest mod, pe baza relatiilor cauza-efect, si intelegand producerea si modificarea fenomenelor, se creaza posibilitatea cuantificarii influentei factorilor.

Intelegerea mecanismului de producere a fenomenelor economice da posibilitatea elaborarii unor modele deterministe prin intermediul carora sa cuantificam aportul diferitilor factori la producerea unui fenomen, actiune de utilitate maxima in activitatea manageriala.

Se poate afirma fara retinere ca cel ce nu intelege desfasurarea fenomenelor economice si nu se bazeaza pe o logica profunda, nu poate efectua o analiza capabila sa conduca la concluzii utile managerilor.

Metoda abstractizarii grefata pe o logica profunda permite o selectare a factorilor esentiali de cei neesentiali si ordonarea lor dupa intensitatea si sensul actiunii. Se creaza conditiile pentru o mai buna intelegere a mecanismului de producere a fenomenelor si o mai buna interpretare a modificarilor intervenite, modificari apreciate pe baza relatiei cauza-efect.

1. Analiza folosirii pamantului in agricultura si silvicultura.

Pamantul in agricultura, cunoscut si sub denumirea de fond funciar reprezinta totalitatea terenurilor libere sau acopeite de vegetatie si culturi, constructii, ape interioare in limitele hotarelor unei exploatatii agricole.

Utilizarea pamantului in agricultura si silvicultura vizeaza urmatoarele laturi:

- utilizarea extensiva;

- utilizarea rationala;

- utilizarea intensiva.

Aprecierea folosirii pamantului in agricultura si silvicultura se se face pe baza unui sistem de indicatori, intre care enumeram:

1.Structura terenului pe categorii de folosinta, cunoscuta si sub denumirea de modul de folosinta al terenului:

in care:

Si reprezinta suprafata dintr-o categorie de folosinta;

St - suprafata totala de care dispune o unitate agricola.

2.Structura terenului arabil pe culturi:

in care:

Sci reprezinta suprafata ocupata de o anumita cultura;

Sa - suprafata arabila a unitatii.

3.Ponderea suprafetei amenajata pentru irigat in total teren agricol:

in care:

Sir reprezinta suprafata amenajata pentru irigat;

Sag - suprafata agricola a unitatii.

Coeficientul de folosire a suprafetei arabile:

4.Timpul mediu de ocupare a terenului cu culturi:

in care:

Si reprezinta suprafasa detinuta de o anumita cultura;

Ti - timpul in care respectiva cultura ocupa terenul, adica intervalul in zile de la semanat la recoltare.

1. Folosirea substituirii inlantuite in relatii de raport.

In relatiile deterministe de raport intervin doar doi factori, dintre care unu este cantitativ si celalalt calitativ. Deoarece substituirea trebuie sa inceapa cu factorul cantitativ, in functie de pozitia acestuiea se vor intalni doua cazuri:

u cand factorul cantitativ este la numarator;

u cand factorul cantitativ este la numitor.

Considerand un fenomen rezultativ R functie de doi factori ,,a" si ,,b" intre care exista relatie aritmetica de raport, se poate scrie:

R = f ( a,b)

Nivelul in baza de comparatie (R₀) si nivelul in perioada analizata (R₁) vor fi:

Modificarile absoluta si procentuala a fenomenului rezultativ vor fi urmatoarele:

Ù modificarea absoluta (DR DR = R₁ - R₀

Ù modificarea procentual (DR%):

Relatiile de calcul pentru stabilirea influentei factorilor sunt:

a)     In cazul in care factorul cantitativ este la numarator:

Daca factorii cauza sunt exprimati sub forma de indici, se va porni de la relatia de calcul a indicelui rezultativ IR:

Modificarea procentuala pe seama celor doi factori cauza se va stabili pe baza relatiilor:

Ù influenta factorului,,a":

D^a_R% = Ia - 100;

Ù influenta factorului,,b":

b) In cazul in care factorul cantitativ se afla la numitor:

Daca factorii cauza sunt exprimati sub forma de indici, atunci pentru stabilirea actiunii lor asupra modificarii procentuale a fenomenului rezultativ se vor utiliza relatiile:

Ùinfluenta factorului ,,b":

Ùinfluenta factorului ,,a":

2. Analiza eficientei consumurilor marginale de materii si materiale.

Consumurile marginale de active circulante materiale pot viza cresterea productiei sau imbunatatirea calitatii produselor, lucrarilor efectuate sau serviciilor prestate.

Pentru aprecierea eficientei economice a consumului marginal de materii si materiale se utilizeaza indicatorii:

1.Sporul de productie pe unitatea de productie (hectar, animal, sonda de exploatare a petrolului etc.)

in care:

qs reprezinta sporul de productie pe unitatea de productie;

hf - randamentul la unitatea de productie in conditiile in care sunt antrenate consumuri suplimentare de materii si materiale;

hm- randamentul la care nu sunt antrenate consumuri marginale de resurse;

2.Veniturile marginale stabilite ca diferenta intre veniturile suplimentare inregistrate in doua variante succesive privind consumul de materii si materiale pe unitatea de productie:

3.Profitul marginal, stabilit ca diferenta intre veniturile marginale si costurile marginale:

4.Sporul pe unitatea de masura a materiilor si materialelor date in consum:

in care:

qd reprezinta sporul de productie pe unitatea de productie ca urmare a consumului marginal de materii si materiale;

d - cantitatea de materii si materiale consumata suplimentar pe unitatea de productie.

1. Metoda balantiera.

Daca intre factorii cauza exista relatii aritmetice de suma sau diferenta, pentru cuantificarea actiunii lor asupra fenomenului rezultativ se utilizeaza metoda balantiera).

Considerand un fenomen rezultativ R functie de urmatorii factori cauza ,,a,b,c" intre care exista relatii de suma sau diferenta, se poate scrie urmatorul model determinist:

Influenta celor trei factori asupra modificarii absolute si procentuale a fenomenului rezultativ se calculeaza pe baza relatiilor:

Ùinfluenta factorului,,a":

Ùinfluenta factorului,,b":

Ùinfluenta factorului,,c":

Prin urmare, in cazul relatiilor de suma sau diferenta, conform metodei balantiere, actiunea unui factor cauza asupra fenomenului rezultativ este data de modificarea respectivului factor fata de baza de comparatie, luandu-se in considerare sensul de actiune.

2. Consecintele economice ale modificarii productivitatii muncii.

Efectele economice determinate de modificarea productivitatii muncii pot fi grupate in doua categorii:

- efecte directe;

- efecte indirecte.

Ele se stabilesc in functie de indicatorii utilizati in exprimarea eficientei consumului de munca.

Daca exprimam productivitatea muncii prin volumul sau valoarea productiei ce revine pe unitatea de consum de munca, (productivitatea anuala, zilnica sau orara a muncii), atunci se poate vorbi de un spor de productie obtinut prin cresterea productivitatii muncii:

In cazul productivitatii orare a muncii se poate vorbii si de o influenta a sa asupra productivitatii anuale, stabilita pe baza uneia din relatiile:

sau:

in care tu₁ reprezinta timpul utilizat pe an si pe salariat.

Atunci cand productivitatea muncii se exprima prin consumul de timp pe unitatea de produs, se pot stabilii urmatoarele efecte economice ale modificarii sale:

Ù economia totala de timp de munca exprimata in ore-om pe seama cresterii productivitatii muncii (Em):

Ù economia de munca exprimata in numar de persoane (En):

unde td reprezinta timpul disponibil pe an si pe salariat

Ù modificarea cheltuielilor totale cu salariile ():

unde s₀ este salariul mediu pe unitatea de timp

Ù modificarea costurilor totale cu munca vie (costuri cu personalul):

in care k₀ reprezinta raportul dintre costurile cu munca vie si costurile salariale in anul de baza.

Ù modificarea costului cu munca vie pe unitatea de produs (cv):

Daca se exprima productivitatea muncii prin consum de timp la 1000 unitati monetare valoare a productiei, atunci efectele economice ale productivitatii muncii se vor stabilii pe baza relatiilor:

Ù economia de timp de munca exprimata in ore-om:

Ù modificarea cheltuielilor totale cu salariile:

Ù modificarea cheltuielilor cu munca vie:

1. Analiza volumului,structurii,calitatii mijl fixe.

Analiza mijloacelor fixe incepe cu urmarirea corelatiei dintre performantele unitatii economice si dinamica in sine a mijloacelor fixe.

Structura pe categorii vizeaza ponderea detinuta de categoriile mentionate anterior in total mijloacelor fixe, interpretarea modificarilor structurale facandu-se in functie de sfera de activitate din care face parte agentul economic.

unde:

gi reprezinta structura pe categorii (grupe) de mijloace fixe;

Vmi - valoarea mijloacelor fixe dintr-o anumita categorie sau grupa;

Vm - valoarea pe total mijloace fixe.

Proportia dintre mijloacele fixe active si total mijloace fixe este cunoscuta sub denumirea de compozitia tehnologica a mijloacelor fixe (Kt ).

in care:

Vma reprezinta valoarea de inregistrare a mijloacelor fixe active;

Vm - valoarea de inregistrare pentru total mijloace fixe.

Calitatea mijl fixe vizeaza 2 aspecte:uzura si reinnoirea mijl fixe care caracterizeaza starea de functionare a mijloacelor fixe.

Uzura este de 2 feluri: fizica si morala

Uzura fizica se apreciaza prin intermediului gradului de uzura fizica determinat pe baza relatiilor:

sau

in care:

A reprezinta suma amortizarii anuale pana in momentul diagnosticarii starii de functionare a mijloacelor fixe;

Vi - valoarea de inregistrare a mijloacelor fixe;

Tu - timpul de utilizare al mijloacelor fixe;

Tn - timpul normal de functionare (denumit si timp normat).

Uzura morala poate fi:uzura morala 1 si uzur morala 2

Uzura morala I este determinata de existenta unor produse similare, dar la preturi mai scazute. Ea se apreciaza prin intermediul gradului de uzura morala I stabilit pe baza relatiei:

Gum_I reprezinta gradul de uzura morala I;

pn - pretul de pe piata al mijlocului fix;

pv - pretul de inregistrare al mijlocului fix.

2. Analiza folosirii suprafetelor construite.

La agentii economici la care pamantul este doar suport pentru derularea activitatii, in aprecierea folosirii pamantului se va urmari structura suprafetelor de productie prin calcularea urmatorilor indicatori:

Ponderea suprafetei productive in suprafata construita (gp):

in care:

St reprezinta suprafata totala de care dispune o firma;

Sp- suprafata productiva (ocupata de obiectivul economic).

Ponderea suprafetei acoperita (ocupata) de utilaje in suprafata productiva (ga):

in care Sau repreyinta suprafata ocupata de utilaje si instalatii.

Cresterea ponderii suprafetei productive in suprafata construita si a pondrii suprafetei ocupata de utilaje si instalatii in suprafata productiva presupune o mai buna folosire a terenului.

Utilizarea intensiva a suprafetei se apreciaza prin intermediul indicatorului denumit ,,randament pe unitatea de suprafata', adica valoarea productiei ce revine pe unitatea de suprafata.

Pentru a pune in evidenta influenta suprafetelor construite, a structurii acestora, a incarcaturii cu utilaje si a folosirii lor extensive si intensive asupra productiei se utilizeaza urmatorul model determinist:

unde:

St reprezinta suprafata totala construita;

gp - raportul dintre suprafata productiva si cea construita;

ga - raportul dintre suprafata acoperita de utilaje si cea productiva;

tu timpul mediu de folosire a unui utilaj;

iu - numarul de utilaje ce revin pe unitatea de suprafata;

r - randamentul orar pe un utilaj.

- Diferenta intre pamant ca factor de productie in unitatile agricole si cele neagricole.

- Indicatiri utilizati in apreciarea Folosirii intensive, extensive si rationale a pamantului in agricultura.

- Sistemul de indicatorii pe baza carora se apreciaza folosirea suprafetelor la agentii economici din afara agriculturii.

- Relatia de legatura dintre folosirea suprafetelor de productie si volumul activitatii unei firme.

1. Analiza utilizarii extensive a mijl fixe.

Utilizarea extensiva a mijloacelor fixe vizeaza doua aspecte:

punerea tuturor utilajelor in stare de functionare si utilizarea lor in procesul de productie sau in activitatea de prestari servicii

folosirea timpului de lucru

Primul aspect este reliefat de indicatorii:ponderea utilajelor in stare de functionare in nr utilajelor din inventarul unitatii(Gf) si ponderea utilajelor folosite in activitatea agentului economic in nr de utilaje in stare de functionare(Gu).Pt calculul lor folosim relatiile:

in care:

Niv reprezinta numarul de utilaje din inventar;

Nf - numarul de utilaje in stare de functionare;

Nu - numarul de utilaje folosite in activitatea agentului economic.

Al 2-lea aspect se refera la utilizarea timpului de lucru care se apreciaza pe baza urm indicatori:

1. gradul de folosire a timpului calendaristic

2. gradul de folosire a timpului disponibil;

3. gradul de folosire a timpului programat (planificat);

4. coeficientul mediu de schimburi.

Balanta timpului de lucru cuprinde:

a.timpul calendaristic(Tc) - Tc=Nu * Z * 24

b. timpul aferent opririlor tehnologice;

c. timpul aferent reparatiilor programate sau planificate(Trp): Trp=Nur * Zr * 24

d. timpul disponibil sau maxim posibil(Tmax)

e. timpul aferent schimburilor neprogramate

f. timpul programat pentru folosirea utilajelor(Tp)

g. timpul efectiv lucrat (Ti)

h. timpul neutilizat (Tnl)

2. Analiza numarului,structurii,calitatii resurselor de munca.

Numarul de salariati intr-o unitate economica este direct proportional cu volumul de activitate si invers proportional cu productivitatea muncii.

In aprecierea resurselor de munca se v-a stabili modificarea absoluta si procentuala a numarului mediu de salariati, atat pe total, cat si pe categorii de personal.

Structura personalului angajat pune in evidenta proportia dintre diferite grupe sau categorii de personal

Gruparea personalului se poate face dupa mai multe criterii:

a. Dupa legatura cu activitatea industriala:

personal industrial;

personal neindustrial;

b. Dupa rolul in procesul de productie:

muncitorii;

personal tehnic productiv compus din ingineri, subingineri, maistri, tehnicieni;

personal de conducere si administratie;

personal de servire;

personal de paza si pompieri;

c. Dupa modul de angajare:

personal angajat cu contract de munca;

personal angajat pentru prestari servicii;

personal zilier sau sezonier.

d. Dupa sex:

barbati;

femei.

e. Dupa nivelul calificarii:

personal cu studii superioare;

personal cu studii medii (liceale);

absolventi de scoli profesionale;

calificati la locul de munca;

necalificati.

Calificarea fortei de munca trebuie urmarita distinct pentru muncitori si pentru personalul tehnico-administrativ.

Dupa forma de perfectionare se poate face urmatoarea grupare:

u absolventi de cursuri postliceale;

u absolventi ai unor stagii de specializare la unitati similare dar care au inregistrat performante economice;

u absolventi de cursuri postuniversitare;

u absolventi ai studiilor aprofundate;

u doctorat.

Pentru aprecierea nivelului si dinamicii calificarii muncitorilor se calculeaza indicatorul ,,coeficientul calificarii medii", folosind relatia:

Ni reprezinta numarul mediu de muncitori dintr-o anumita categorie de incadrare ce corespunde unui grad de calificare;

Ki - coeficientul corespunzator categoriei de incadrare (categoria I-a = 1, categoria a II-a =2 etc. ).

1. Factorii de influenta asupra fenomenelor economice.

Factorii care determina un fenomen economic pot fi grupati dupa mai multe criterii:

a. Dupa natura lor factorii se grupeaza in:

u factori tehnici si tehnologici;

u factori economici cu doua subgrupe: resursele de productie si factorii organizatorici;

u factori sociali;

u factori biologici;

u factori naturali

b. Dupa caracterul lor in cadrul relatiilor cauzale:

u factori cantitativi;

u factori de structura;

u factori calitativi.

c. Dupa modul de actionare asupra fenomenului studiat:

u factori cu actiune directa;

u factori cu actiune indirecta.

d. Dupa natura efortului depus:

u factori dependenti de efortul propriu al unitatii;

u factori independenti de efortul propriu.

e. Dupa izvorul actiunii factorilor:

u factori interni, denumiti endogeni;

u factori externi, denumiti exogeni.

f. Dupa posibilitatile de previzionare:

u factori certi sau previzibili;

u factori imprevizibili.

g. Dupa gradul de sintetizare:

u factori simpli;

u factori complecsi.

h. Dupa variatia in raport de fenomenul analizat:

u factori constanti;

u factori variabili.

i. Dupa posibilitatea verificarii actiunii:

u factori controlabili;

u factori necontrolabili.

j. Dupa stadiile circuitului economic:

u factori ce actioneaza in sfera aprovizionarii;

u factori ce actioneaza in sfera productiei;

u factori ce actioneaza in sfera distributiei si desfaceri

k. Dupa felul legaturii dintre factori

u factori cu marime determinata a influentei;

u factori cu marime variabila a influentei.

l. Dupa sensul actiunii factorilor

ufactori cu actiune pozitiva;

u factori cu actiune negativa;

u factori indiferenti sau cu influenta zero.

2. Analiza folosirii timpului de lucru.

Balanta timpului de munca va cuprinde urmatoarele elemente:

1.Fondul de timp calendaristic (Tc) stabilit in functie de numarul mediu de salariati (), durata in zile a perioadei calendaristice analizata (Z) si durata schimbului de lucru (hi).

Daca schimbul are aceeasi durata pentru tot personalul (8 ore) atunci timpul calendaristic se calculeaza:

2.Timpul aferent concediilor legale de odihna (inclusiv sporurile de concediu pentru conditii deosebite de lucru) ce se stabileste pe baza relatiilor:

sau

in care:

Tco reprezinta timpul aferent concediilor legale de odihna exprimat in ore-om;

Zc - numarul total de zile lucratoare aferente concediilor legale, stabilit prin insumarea zilelor de concedii legale ce se cuvin fiecarui salariat.

- numarul mediu de zile de concediu legal ce revin pe un salariat.

3.Timpul aferent zilelor nelucratoare ale saptamanii si ale sarbatorilor legale (Tsl)

in care:

Ni - reprezinta numarul de salariati ce isi desfasoara activitatea in anumite conditii de munca si care impun o anumita durata a schimbului de lucru;

hi - durata schimbului de munca.

4. Fondul de timp disponibil sau maxim posibil (Td)

Pentru a evidentia in ce masura actiunile intreprinse de echipa manageriala a condus la o mai buna folosire a timpului de lucru este necesara stabilirea ponderii timpului neutilizat datorita diferitelor cauze, in total timp neutilizat:

unde:

Tni reprezinta timpul neutilizat datorita unei cauze anume;

gi - ponderea timpului neutilizat din respectiva cauza, in total timp neutilizat.

Necesarul suplimentar de personal:

unde td reprezinta timpul disponibil pe an si persoana.

Modificarea productivitatii anuale a muncii:

sau:

in care:

N₁ - reprezinta numarul mediu de personal;

tn - timpul neutilizat pe un salariat.

1.Analiza aprovizionarii cu materii prime,materiale si folosirea lor.

Desfasurarea activitatii agentilor economici depinde de posibilitatile lor de aprovizionare cu principalele materii prime si materiale de baza si auxiliare.

Necesarul de aprovizionat este functie de consumul total in perioada analizata (Cm ), de nivelul stocurilor de la inceput de perioada (Si) sau de la sfarsitul perioadei analizate (Sf ) si de cantitatile asigurate din productie proprie.

Asupra necesarului de aprovizionat exercita puternica influenta consumul total de materii prime si materiale. Acesta poate fi stabilit pe baza urmatoarelor relatii:

in care:

Z reprezinta durata in zile a perioadei analizate;

cz - consumul zilnic din sortimentul de materiale analizat;

qi - volumul productiei pe sortimente, in obtinerea carora se foloseste sortimentul de materii prime sau materiale ce se analizeaza;

csi - consumul specific pe unitatea de produs;

Q - productia fabricata exprimata in unitati valorice;

cs/1000 - consumul la 1000 unitati monetare productie fabricata.

Cantitatile ce vor fi aprovizionate se stabilesc pe baza relatiei:

in care:

Cm reprezinta consumul in perioada analizata;

Si - stocul existent la inceputul perioadei;

Sf - stocul programat pentru finele perioadei;

Ipr - intrarile din productia proprie;

Pr - pierderile prin pastrare ce se iau in calcul pentru acele sortimente care, prin pastrare, inregistreaza pierderi inevitabile.

Intervalul mediu dintre doua aprovizionari ():

in care:

ni reprezinta numarul de aprovizionari cu un anumit interval de timp de aprovizionare;

ti- timpul dintre diverse aprovizionari.

2. Analiza folosirii intensive a mijl fixe.

Folosirea intensiva a mijloacelor fixe determina o crestere a eficientei economice in general, a eficientei mijloacelor fixe in special. Se apreciaza prin intermediul indicatorului randament mediu pe un utilaj, care poate fia anual, zilnic sau orar.

Daca un agent economic obtine o productie omogena, atunci randamentul este exprimat in unitati fizice (tone, bucati, metru cub etc.), iar daca utilajele sunt folosite in procesul de productie pentru obtinerea unor produse neomogene, atunci randamentul este dat de valoarea productiei ce revine pe un utilaj.Randamentul anual si orar pe un utilaj se stabilesc pe baza urmatoarelor relatii:

in care:

Q reprezinta productia obtinuta;

Nu -numarul de utilaje folosite;

Tul - total timp utilizat exprimat in ore-utilaj;

ra - randamentul anual pe un utilaj;

rh - randamentul orar pe un utilaj.

In analiza folosirii intensive a masinilor si utilajelor se urmareste si corelatia dintre randamentul anual si cel orar pe un utilaj. In aceasta apreciere se pleaca de la relatia de legatura dintre randamentul anual pe de o parte, si timpul utilizat pe an si pe un utilaj (tul) si randamentul orar pe un utilaj, pe de alta parte.

Situatia se apreciaza ca fiind pozitiva daca indicele modificarii randamentului anual (Ia) este superior indicelui randamentului orar (Ih):

Pentru calculul randamentului pe un utilaj conventional se utilizeaza relatia:

unde:

c reprezinta randamentul pe un utilaj conventional;

Nuf - numarul de utilaje fizice pe tipuri si marci;

Nut - numarul total de utilaje din acea categorie;

g - structura utilajelor pe tipuri si marci;

K - coeficientul de echivalare a utilajelor in utilaje conventionale;

Q - volumul activitatii realizata cu acele utilaje.

Randamentul marginal (rm) se calculeaza prin raportarea productiei marginale ( DQ ) la consumul marginal de timp (DTul

a) Analiza ec-fin si raportul sau cu diagnoza

b) Analiza folosirii intensive a m.fixe

c) Analiza folosirii extensive a utilajelor

a)Tipuri de anal ec-fin si importanta in acitivitatea manageriala

b) Analiza eficientei utilizarii m. Fixe

c) Abaliza folosirii intensive a utilajelor

. a) Obiective,scopul,functii anal ec fin

b) Analiza productivitatii muncii

c) Analiza folosirii timpului de lucru a pers unitatii

. a) Locul analizei in sistemul informational si mecanismele manageriale

b) Consumul de timp pe unitate de produs

c) Analiza utilizarii mat prime

. a) Reflectarea utilizarii mijl circulante in indicatori de eficienta

b) Metoda abstractizarii combinate cu logica

c) Analiza aprovizionarii cu mat prime

. a) Analiza folosirii pamantului in agricultura si silvicultura

b) Folosirea substituirii inlantuite in cazul relatiei de produs

c) Analiza eficientei mijl fixe a corelatiei dintre ind de eficienta a folosirii m fixe

. a) Folosirea substituirii inlantuite in relatia de raport

b) Analiza eficientei consumului marginal de materii si materiale

c) Analiza productivitatii muncii

a) Metoda balantiera

b) Consecinteel economice ale modificarii prod muncii

c) Productivitatea muncii

a) Analiza volumului structuri calitati m.fixe

b) Analiza folosirii suprafetelor construite

c) Costul pe unitatea de produs

. a) Analiza utilizarii extensive a m.fixe

b) Analiza numarului structurii calitatii resurselor de munca

. a) Factorii de influenta asupra fenomenelor economice

b) Analiza folosirii timpului de lucru

. a) Analiza aprovizionarii cu mat prime,materiale si folosirea lor

b) Analiza folosirii intensive a m.fixe