IDEEA DE INTEGRARE EUROPEANA

IDEEA DE INTEGRARE EUROPEANA

Timp de mai multe secole,diverse personalitati politice,diplomati,filozofi si alti ganditori au fost incitati de ideea integrarii Europei,in speranta de a pune capat repetatelor conflicte armate cu efect dezastator asupra continentului si de a incredinta unor organisme internationale sarcina de reglementarii pasnice a diferendelor.Astfel,au fost prezentate di expuse in timp diverse teorii si idei dintre care unele s-au confirmat pe parcurs,altele de-a dreptul utopice au disparut repede,si altele conturandu-se din ce in ce mai mult,asteapte inca transpunerea lor in practica.

Aparitia si evolutia conceptului de unitate europeana a fost si este un proces complex al vietii internationale,specific in special perioadelor postbelice,al carei fundamantal obiectiv il constituia intensificarea interdependentelor economice pe plan international,regional sau subregional.In acest sens integrarea europeana cu o motivatie politice,economice si sociala isi are sorgintea intr-o serie de vechi proiecte.

Ideea de a crea o comunitate economica care sa depaseasca limitele principatelor medievale a aaparut cu secole in urma odata cu dezvoltarea meseriilor si a comertului.Primele realizari concrete ar putea fi mentionate in sec. al XVII-lea,odata cu consolidarea regalitatii si constituirea unitatii economice a Frantei prin eliminarea progresiva a taxelor vamale interne.Desi,acest exemplu datorita caracterului si particularitatilor sale nu poate fi constituit model de referinta,totusi aceasta realizare a oferit unor ganditori economisti posibilitatea de a constata ca in perioada respectiva economia franceza inregistra progrese semnificative,ceea ce I-a determinat sa gandeasca asupra posibilitatii extinderii elementelor respective si la alte regiuni¹.

Pornind de la aceste considerente,ca rod al ideilor promovate de economistii List si Nibenus a aparut in martie 1933 Uniunea Vamala Germana cunoscuta sub numele de Zollverein.Tratatul respectiv,incheiat pe o perioada de 8 ani,a intrat in functiune la 1 ianuarie 1934 si reunea 5 state:Prusia,Bavaria,Wuntemburg si cele doua Hesse.Ulterior,tratatul a fost reanoit de mai multe ori,iar prin aderari succesive Uniunea Vamala a fost extinsa la 25 de state membre.Zollverein,desi s-a destramat la inceputul secolului XX,a avut o semnificatie practica a asocierii generale a tuturor statelor germane intr-o uniune economica care a completat Confederatie politica si a propulsat aceasta parte a Europei pe unul dintre primele locuri din punct de vedere economic.Totodata a reprezentant un precedent si un mijloc de inspiratie pentru alte incercari similare.Alatiri de aceasta experienta,istoria integrarii vest - europene a detinut,de asemenea,oserie de alte tentative care s-au concretizat si dezvoltat pana in zilele noastre sau altele care nu au fost confirmate in viata.

Ideea de integrare europeana a fost expusa in anul 1900,la Congresul stiintelor de la Paris si de juristul si sociologul francez Anatole Leroy - Beaulieu.Mai tarziu dupa primul rezboi mondial,ideea a fost preluata in anul 1922,de catre austriacul Richard Caudenhove - Kalergi,care milita in favoarea unei Uniuni Pan - Europene asemenatoare cu cea a Statelor Unite ale Americii.

Apelurile mai mult sau mai putin oficiale s-au multiplicat continuu in perioada urmatoare,prin prezenta lui Eduard Herriot care,in ianuarie 1922,a evocat oficial probleme continentului european si a pubilicat cartea intitulata "Europa",prin personalitatea lui Gaston Riou,care a creat Uniunea Economica si Vamala Europeana si a publicat cartea "Europa,patria mea" si prin initiativele lui Louis Loucher,care in anul 1927 preconiza constituirea unor carteluri europene ale carbunelui si otelului,organizate de catre guvern,intr-o perioada in care se contureaza deje cateva concentrari economice europene.In acest sens,un exemplu edificator il reprezinta Cartelul Otelului edificat de luxembourghezul Emile Mayrisch,care prin contopirea Societatii de mine din Burbach,Esch si Dudelange,cunoscute sub denumirea comerciala de ARBED.Acestea au luat proporti considerabile devenind ulterior unul dintre cele mai importante concernuri din Europa in domeniul siderurgic.

Dar,principalul eveniment al anilor 1925 - 1930,in politica germana,il reprezinta diminuarea temporara a tensiunilor dintre Franta si Germenia.Pe fondul acestui climat de relativa destindere,in anul 1929,Aristide Briand,in calitate de ministru de externe al Frantei,a prezentat in cadrul Adunarii Societatii Natiunilor propunerea privind elaborarea unui proiect referitor la crearea Statelor Unite ale Europei.Obiectivul acestei initiative consta,in opinia autorului sau,"stabilirea unui gen de legatura federala" intre popoarele europene si o anumita forma de "cooperare economica"intre

tarile continentului care sa contribuie mai eficient la mentinerea pacii si prosperitatii in Europa - planuri ramase insa fara o finalitate practica¹.

Un alt exemplu subregional,dar semnificativ,este cel realizat de micul ducat luxembourghez.Prins la mijloc intre doua mari state Franta si Germania,cu o veche rivalitate,Luxembourgul a optat pentru o uniune economica cu Franta sau Belgia.Optiunea luxembourghezilor,exprimata prin referendum-ul din septembrei 1919,pentru o uniune cu Franta,s-a lovit insa de refuzul acesteia,care,in martie 1920,si-a facut cunoscut oficial refuzul,cel putin pentru moment,de a contracta o uniune economica.In urma acestui refuz,luxembourgul s-a indreptat spre Belgia cu care a incheiat la 25 iulie 1921 Conventia privind instituirea Uniunii Economice Belgo - luxembourgheze (U.E.B.L.).

Uniunea Economica Belgo - Luxembourgheze a fost determinata de evolutia ulterioara a evenimentelor intervenite pe plan international,fiind completata cu inca o tara,respectiv Olanda.Concretizarea acestor tratative a inceput prin lansarea in 1942 a ideii unei uniuni economice intre cele trei state,de catre ministrul belgian al afacerilor externe Paul Henri - Spaak,iar ca prim pas in octombrie 1943,guvernele acestor tari,aflate in exil la Londra,au incheiat un Acord monetar in scopul reglementarii platilor si al dezvoltarii relatiilor economice.

Perioada pana la 1958 s-a caracterizat printr-un dificil proces de integrare economica care a evoluat lent,dar care s-a finalizat prin semnarea tratatului care a instituit Uniunea Economica Benelux.Acest tratat,semnat la 3 febroarie 1958 la Haga dorea sa exprime vointa politica a tarilor membre - Belgia,Olanda si Luxembourg - de a-si apara in continuare interesele lor economice.Tratatul care a intrat in vigoare la 1 noiembrie 1960 instituie o unitate economica si statueaza,ca atare,coordonarea politicilor economice,sociale si financiare precum si continuarea unei politici comune in relatiile cu tarile terte.Caracteristica principala a tratatului o reprezinta aprofundarea integrarii,pe baza elaborarii pragmatice si progresive a politicilor economice,scopul final constituindu-l libera circulatie a persoanelor,marfurilor,capitalurilor si serviciilor;coordonarea politicilor economice financiare si sociale;stabilirea unei politici comerciale comune fata de tarile terte.Semnificativ este ca apartenenta Belgiei si Luxembourg-ului la Uniunea Economica Benelux nu a afectat functionarea Uniunii Economice Belgo - Luxembourgheze,dupa cum nici aderarea ulterioara a acestora la Piata Comuna nu a afectat desfasurarea normala a activitatii Benelux-ului.

In acest context Uniunea Economica Belgo - Luxembourgheze si Uniunea Economica Benelux pot fi considerate un fel de laboratoare la o scara redusa,ale procesului de integrare vest - europeana,in care experienta acumulata a reprezentat un element de referinta pentru celelalte grupari din care tarile respective fac parte.In acelasi timp UniuneaEconomica Benelux constituie o entitate compacta in interiorul unui ansamblu mai mare,respectiv in Uniunea Europeana,unde balanseaza ca o

contrapondere,intre ceilalti parteneri de marimi si forte diferite.   

Aceasta organizatie interguvernamentala regionala,Benelux-ul a constituit prima forta de integrare economica regionala in Europa,dupa cel de-al doilea razboi mondial iar cele trei tari membre sunt considerate ca fiind precursorii si promotirii

Integrarii economice vest - europene,din zilele noastre.